Să fim curajoşi şi împăciuitori
1 Chiar dacă oamenii cărora le predicăm îşi exprimă cu sinceritate anumite convingeri, unele dintre acestea nu sunt în armonie cu adevărul biblic. Deşi trebuie să predicăm cu îndrăzneală, noi dorim şi ‘să fim în pace cu toţi oamenii’, evitând să-i ofensăm inutil (Rom. 12:18; Fap. 4:29). Cum putem fi curajoşi şi împăciuitori când prezentăm mesajul despre Regat?
2 Să găsim subiecte de discuţie comune: Oamenii împăciuitori evită discuţiile în contradictoriu. Un locatar ale cărui convingeri sunt adânc înrădăcinate în inima lui nu va deveni mai receptiv dacă îl contrazicem. Când susţine cu tărie un anumit lucru, probabil că am putea menţiona cu tact o idee cu care poate fi de acord. Păstrând acest subiect de discuţie comun, am putea reuşi să înlăturăm sentimentele negative şi să-i atingem inima.
3 Dacă nu ne concentrăm asupra unei afirmaţii incorecte a locatarului, facem oare compromis de la adevăr sau îl denaturăm? Nicidecum. Responsabilitatea unui creştin nu este aceea de a contrazice toate ideile greşite ale oamenilor cu care discută, ci aceea de a predica vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu (Mat. 24:14). În loc să reacţionăm exagerat când cineva exprimă o idee greşită, am putea considera acest lucru drept o ocazie de a-i înţelege mai bine modul de a gândi. — Prov. 16:23.
4 Să respectăm demnitatea altora: Uneori este necesar să dăm dovadă de îndrăzneală şi curaj când respingem învăţăturile false. Însă, fiind împăciuitori, noi evităm să-i ridiculizăm pe oameni sau să folosim termeni denigratori când îi descriem pe cei care cred şi predau o învăţătură falsă. Dacă adoptăm un aer de superioritate, îi îndepărtăm pe oameni. Însă o abordare care denotă umilinţă şi omenie le deschide mintea iubitorilor adevărului. Manifestând respect faţă de ascultătorii noştri şi faţă de convingerile lor dovedim că le respectăm demnitatea, fiindu-le mai uşor să accepte mesajul nostru.
5 Apostolul Pavel s-a gândit la convingerile celor cărora le predica şi s-a străduit să le prezinte vestea bună aşa încât să le atingă inima (Fap. 17:22–31). De bunăvoie, el ‘a devenit orice lucru pentru oameni de orice fel ca să-i salveze cu orice preţ pe unii’ (1 Cor. 9:22). Când predicăm cu îndrăzneală vestea bună, şi noi putem proceda la fel, fiind împăciutori.