10:2

apostoli: Sau „cei trimiși”. Substantivul grecesc apóstolos provine din verbul apostéllō, care înseamnă „a trimite”. (Mt 10:5; Lu 11:49; 14:32) Sensul de bază al cuvântului este clar ilustrat de afirmația lui Isus din Ioa 13:16, unde este redat prin „cel trimis”.

Simon, cel numit Petru: În Scripturi, Petru este numit în cinci moduri: 1) cu numele ebraic „Simeon”, scris cu litere grecești; 2) cu numele grecesc „Simon” (ambele nume, „Simeon” și „Simon”, provin dintr-un verb ebraic care înseamnă „a auzi”, „a asculta”); 3) „Petru” (un nume grecesc care înseamnă „o bucată de stâncă”; în Scripturi, numai el poartă acest nume); 4) „Chifa”, echivalentul semitic al numelui „Petru” (probabil, este înrudit cu termenul ebraic kefím [stânci], folosit în Iov 30:6 și Ier 4:29) și 5) „Simon Petru” (Fa 15:14; Ioa 1:42; Mt 16:16).