24:15

lucrul dezgustător care cauzează pustiire: Daniel a prezis că „lucrul dezgustător” (sau ‘lucrurile dezgustătoare’) urma să aibă legătură cu pustiirea. (Da 9:27; 11:31; 12:11) Isus arată aici că „lucrul dezgustător care cauzează pustiire” încă nu apăruse, ci avea să vină mai târziu. La 33 de ani după moartea lui Isus, creștinii au fost martori la împlinirea inițială a acestei profeții când au văzut lucrul dezgustător stând într-un loc sfânt. În relatarea paralelă din Lu 21:20 se spune: „Când veți vedea Ierusalimul înconjurat de armate campate, să știți că pustiirea lui s-a apropiat”. În anul 66 e.n., armatele romane păgâne au înconjurat „orașul sfânt”, Ierusalimul, oraș pe care evreii îl considerau sfânt și care era centrul revoltei evreiești împotriva Romei. (Mt 4:5; 27:53) Creștinii cu discernământ, care au înțeles că armatele romane cu stindardele lor idolatre reprezentau „lucrul dezgustător”, au considerat că acesta era semnalul final pentru a ‘fugi la munți’. (Mt 24:15, 16; Lu 19:43, 44; 21:20-22) După ce creștinii au fugit, romanii au pustiit atât orașul, cât și națiunea. Ierusalimul a fost distrus în anul 70 e.n., iar ultima fortăreață a evreilor, Masada, a căzut în mâinile romanilor în 73 e.n. (Compară cu Da 9:25-27.) Prima împlinire a acestei profeții, cu toate detaliile ei, constituie o bază solidă pentru a avea încredere că va avea loc și împlinirea la scară mai mare; această împlinire va avea punctul culminant când Isus va veni „pe norii cerului cu putere și cu mare glorie”. (Mt 24:30) Mulți ignoră faptul că Isus a vorbit despre profeția lui Daniel ca despre ceva ce avea să se întâmple în viitor. Urmând tradiția evreiască, ei aplică profeția lui Daniel la un eveniment care a avut loc în anul 168 î.e.n., când regele sirian Antioh IV (Epifanul) a profanat templul lui Iehova din Ierusalim. În încercarea de a eradica închinarea la Iehova, Antioh a mers până acolo încât a construit un altar deasupra marelui altar al lui Iehova și a jertfit pe el porci în onoarea lui Zeus din Olimp, un dumnezeu păgân. (Vezi nota de studiu de la Ioa 10:22.) Cartea apocrifă 1 Macabei (1:54, BI) folosește o expresie asemănătoare cu cea din cartea lui Daniel (care asociază lucrurile dezgustătoare cu pustiirea) și o aplică la evenimentul din 168 î.e.n. Cu toate acestea, tradiția evreiască și relatarea din 1 Macabei sunt interpretări omenești, nu revelații inspirate. E adevărat că Antioh a făcut un lucru dezgustător când a profanat templul, totuși acțiunea sa nu a avut drept consecință pustiirea Ierusalimului, a templului și a națiunii evreiești.

loc sfânt: În împlinirea inițială a profeției, această expresie se referă la Ierusalim și la templul său. (Vezi nota de studiu de la Mt 4:5.)

(cititorul să-și folosească discernământul): Cititorii trebuie să-și folosească întotdeauna discernământul când studiază Cuvântul lui Dumnezeu, dar se pare că pentru înțelegerea acestei părți a profeției lui Daniel este nevoie de o atenție deosebită. Isus își atenționa ascultătorii că această profeție nu se împlinise încă, ci urma să se împlinească. (Vezi nota de studiu de la expresia lucrul dezgustător care cauzează pustiire, din acest verset.)