1:29

Mielul lui Dumnezeu: După ce Isus a fost botezat și s-a întors din pustiul unde fusese ispitit de Diavol, Ioan Botezătorul l-a prezentat drept „Mielul lui Dumnezeu”. Această expresie apare doar aici și în Ioa 1:36. (Vezi Ap. A7.) Compararea lui Isus cu un miel este foarte potrivită. În Biblie se spune în repetate rânduri că oamenii au jertfit oi pentru a obține iertarea păcatelor și pentru a se apropia de Dumnezeu. Aceste jertfe au prefigurat jertfa pe care avea să o aducă Isus când și-a dat viața umană perfectă în folosul omenirii. Expresia „Mielul lui Dumnezeu” amintește și de alte pasaje din Scripturile inspirate. Având în vedere că Ioan Botezătorul cunoștea bine Scripturile ebraice, este posibil ca el să fi făcut aluzie la una sau mai multe dintre următoarele jertfe: berbecul pe care Avraam l-a oferit în locul fiului său Isaac (Ge 22:13), mielul pascal înjunghiat în Egipt înaintea eliberării israeliților din sclavie (Ex 12:1-13) sau mielul oferit în fiecare dimineață și seară pe altarul lui Dumnezeu din Ierusalim (Ex 29:38-42). De asemenea, este posibil ca Ioan să fi avut în vedere profeția lui Isaia, conform căreia cel numit de Iehova „slujitorul meu” „a fost dus ca o oaie la înjunghiere”. (Is 52:13; 53:5, 7, 11) Când apostolul Pavel a scris prima scrisoare către corinteni, el l-a numit pe Isus „mielul nostru pascal”. (1Co 5:7) Apostolul Petru a asemănat ‘sângele prețios’ al lui Cristos cu cel „al unui miel fără defect și fără pată”. (1Pe 1:19) Iar în cartea Revelația, glorificatul Isus este numit „Mielul” de peste 25 de ori. (Iată câteva exemple: Re 5:8; 6:1; 7:9; 12:11; 13:8; 14:1; 15:3; 17:14; 19:7; 21:9; 22:1.)

lumii: În literatura greacă laică și mai ales în Biblie, termenul kósmos se referă cu precădere la omenire. În acest context, precum și în Ioa 3:16, kósmos desemnează omenirea răscumpărabilă, descrisă aici ca fiind păcătoasă, întrucât a moștenit păcatul de la Adam.