5:12

fiindcă toți au păcătuit …: În acest verset, Pavel explică un adevăr fundamental, și anume cum s-au extins păcatul și moartea la toți oamenii. Această explicație este în armonie cu tema cărții Romani: Dumnezeu este nepărtinitor și le oferă posibilitatea salvării tuturor oamenilor păcătoși care au credință în jertfa de răscumpărare a lui Isus. Pavel arată că atât evreii, cât și neevreii sunt păcătoși și, pentru a fi considerați drepți de Iehova Dumnezeu, trebuie să manifeste credință în el și în jertfa Fiului său. (Ro 1:16, 17) Termenul lume menționat aici desemnează omenirea în ansamblu. (Vezi nota de studiu de la Ioa 3:16.) Punctele de suspensie de la finalul versetului (unde apare o liniuță și în unele ediții savante ale textului grecesc) indică o pauză în raționamentul lui Pavel, care pare să fie reluat în versetul 18. Așadar, din câte se pare, ideea este următoarea: Pavel introduce comparația cu Adam în versetul 12 („așa cum printr-un singur om” toți au devenit păcătoși) și își continuă raționamentul în versetul 18 („tot așa printr-un singur act de justificare sunt declarați drepți pentru viață oameni de orice fel”), încheindu-l în versetul 19. Întrucât Isus și-a păstrat integritatea întreaga viață, chiar până la moarte, mulți au putut fi declarați drepți și salvați, cu condiția să manifeste credință.