16:3

Transmiteți salutările mele: Începând din acest verset până în versetul 15, Pavel salută 26 de creștini cu numele și pe mulți alții, pe care îi menționează în mod individual sau colectiv. Aprecierea lui Pavel față de surorile sale de credință se vede din faptul că le amintește în mod concret pe opt dintre ele: Prisca, Maria, Trifena, Trifosa, Persida și Iulia, precum și mama lui Ruf și sora lui Nereu. La vremea aceea, Pavel era de mulți ani un apostol al națiunilor și deci o persoană bine-cunoscută. (Fa 9:15; Ro 1:1; 11:13) Totuși, așa cum indică aceste salutări, el nu a încetat să arate interes față de colaboratorii săi în credință.

Priscăi și lui Aquila: Acest cuplu de creștini fideli a fost nevoit să părăsească Roma în urma decretului emis de împăratul Claudiu împotriva evreilor, în anul 49 sau la începutul anului 50 e.n. Claudiu a murit în 54 e.n., iar până în aproximativ 56 e.n., când Pavel le-a scris creștinilor din Roma, Prisca și Aquila se întorseseră la Roma. (Vezi nota de studiu de la Fa 18:2.) Pavel îi prezintă drept colaboratorii săi. Termenul grecesc redat prin „colaborator”, synergós, apare de 12 ori în Scripturile grecești creștine, de cele mai multe ori în scrisorile lui Pavel. (Ro 16:9, 21; Flp 2:25; 4:3; Col 4:11; Flm 1, 24) Între aceste ocurențe se remarcă cea din 1Co 3:9, unde Pavel spune: „Noi suntem colaboratori ai lui Dumnezeu”.