Codex Sinaiticus

Acest manuscris pe velin, care datează din secolul al IV-lea e.n., conținea inițial textul integral al Bibliei în greacă. Este singurul manuscris cu caractere unciale în care textul Scripturilor grecești creștine s-a păstrat intact. (Vezi MANUSCRISE; UNCIAL.) Însă aproape tot textul Scripturilor ebraice până la Ezra 9:9, precum și unele pasaje ulterioare lipsesc. Se estimează că manuscrisul a avut cel puțin 730 de file, dintre care, în prezent, sunt disponibile puțin peste 400.

Nu se cunosc detalii despre originea acestui codex. Este posibil să fi fost realizat în Roma, Cezareea sau Alexandria. În cele din urmă, a ajuns să fie păstrat la biblioteca Mânăstirii Sfânta Ecaterina, de la poalele muntelui Sinai. În secolul al XIX-lea, a intrat în atenția erudiților europeni. Drept rezultat, o mare parte a sa a fost dusă la alte biblioteci. În prezent, fragmente din Codex Sinaiticus se află în patru instituții, printre care și mânăstirea de la muntele Sinai. Însă cea mai mare parte a sa se găsește la Biblioteca Britanică din Londra.

Erudiții au folosit acest manuscris demn de încredere, precum și Codex Vaticanus și Codex Alexandrinus, pentru a identifica și corecta erorile de scriere și inserările din manuscrisele mai recente ale Bibliei. (Vezi Galerie multimedia, „Codex Sinaiticus – Încheierea evangheliei lui Marcu”.)