Păziţi-vă de muzica nesănătoasă!

„Luaţi seama deci cu amănunţime cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi, răscumpărînd timpul, căci zilele sînt rele.“ — EFESENI 5:15, 16.

1. De ce poate fi numită muzica „un dar divin“?

„MUZICA . . . este un dar divin.” Aşa a scris Lulu Rumsey Wiley în cartea sa Bible Music. Din cele mai vechi timpuri, bărbaţii şi femeile temătoare de Dumnezeu au acceptat această idee. Prin muzică omul şi-a exprimat cele mai profunde stări sufleteşti — bucuria, tristeţea, mînia şi iubirea. Astfel, muzica a jucat un rol important în timpurile biblice, fiind menţionată peste tot în Biblie, această carte sacră. — Geneza 4:21; Apocalipsa 18:22.

2. Cum era folosită muzica în timpurile biblice la lăudarea lui Iehova?

² Muzica şi-a găsit cea mai nobilă expresie în închinarea la Iehova. Unele dintre cele mai înălţătoare cuvinte de laudă adresate vreodată lui Iehova Dumnezeu au fost la origine puse pe note. Iată ce a scris psalmistul David: „Voi lăuda Numele lui Dumnezeu cu o cîntare“ (Psalmul 69:30). Muzica era folosită în solitudine, ca acompaniament la meditarea sub rugăciune. Asaf a scris următoarele: „Îmi aduc aminte de cîntarea mea în noapte, cuget adînc înăuntrul inimii mele şi duhul meu caută cu stăruinţă“ (Psalmul 77:6). În templul lui Iehova, muzica era organizată pe scară largă (1 Cronici 23:1–5; 2 Cronici 29:25, 26). Uneori erau concentrate uriaşe forţe muzicale, ca, de exemplu, la inaugurarea templului, cînd au fost folosiţi 120 de trompetişti (2 Cronici 5:12, 13). Nu avem nici un document care să ne relateze cum se auzea această muzică impresionantă, însă cartea The Music of the Bible face următoarea observaţie: „Nu ar fi greu să ne facem o părere despre efectul general pe care îl producea muzica de la Templu cu ocazia momentelor solemne . . . Dacă vreunul dintre noi ar putea să-şi închipuie acum că se află la faţa locului, el ar avea negreşit o copleşitoare senzaţie de veneraţie şi de sublim“.a

Abuzul de muzică

3, 4. Cum au făcut abuz de darul muzicii poporul lui Iehova şi vecinii păgîni ai acestuia?

³ Însă muzicii nu i s-a dat întotdeauna o întrebuinţare atît de nobilă. La muntele Sinai, muzica a fost folosită ca să incite la închinarea idolatră la un viţel de aur (Exodul 32:18). Muzica avea uneori tangenţă şi cu beţia, ba chiar şi cu prostituţia (Psalmul 69:12; Isaia 23:15). Vecinii păgîni ai Israelului nu erau mai puţin vinovaţi de abuzul de acest dar divin. În The Interpreter’s Dictionary of the Bible se spune: „În Fenicia şi Siria, aproape toată muzica populară reflecta închinarea la Iştar, zeiţa fertilităţii. Astfel, cîntecul popular era de obicei un preludiu la orgiile sexuale“. Grecii antici foloseau şi ei muzica pentru acompaniament la „dansurile erotice“ populare.

⁴ Da, muzica are puterea de a impulsiona, de a fascina, şi de a influenţa. Cu decenii în urmă, John Stainer a ajuns chiar să afirme în cartea sa The Music of the Bible că, „în prezent, nici o artă nu exercită o influenţă atît de puternică asupra oamenilor ca muzica“. Muzica exercită şi azi o influenţă puternică. Deci o muzică nesănătoasă poate constitui un pericol real pentru tinerii temători de Dumnezeu.

Necesitatea de a fi precauţi

5. a) Cît de mare este rolul pe care îl joacă muzica în viaţa multor adolescenţi? b) Cum îi consideră Dumnezeu pe tinerii care se înveselesc?

⁵ Dacă sînteţi tineri, atunci ştiţi bine cît de importantă este muzica — îndeosebi diferitele forme de muzică pop sau rock — pentru mulţi tineri de vîrsta voastră. S-a spus chiar că muzica „face parte din metabolismul adolescenţilor“. Se estimează că, în ultimii lui şase ani de şcoală, un adolescent din Statele Unite ascultă peste patru ore de muzică rock pe zi! Aceasta denotă cu siguranţă lipsă de echilibru. Aici nu este vorba de faptul că ar fi ceva greşit să te bucuri de un lucru care te face să te simţi bine sau fericit. Cu certitudine, Iehova, Creatorul muzicii care produce bucurie, nu le cere tinerilor să fie posaci şi amărîţi. De fapt, iată ce porunceşte el poporului său: „Voi cei drepţi, bucuraţi-vă în DOMNUL şi înveseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei drepţi cu inima“ (Psalmul 32:11). Cuvîntul său le spune tinerilor: „Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cît eşti tînăr“. — Eclesiastul 11:9.

6. a) De ce trebuie ca tinerii să fie precauţi cu privire la muzica pe care o ascultă? b) De ce este mai şocantă o mare parte din muzica de azi decît cea a generaţiilor anterioare?

⁶ Cu toate acestea, există motive temeinice să fiţi precauţi cu privire la muzica pe care o alegeţi să o ascultaţi. Apostolul Pavel a spus în Efeseni 5:15, 16: „Luaţi seama deci cu amănunţime cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi, răscumpărînd timpul, căci zilele sînt rele“. Unii tineri ar putea obiecta, aşa cum a făcut o adolescentă: „Cînd erau tineri, părinţii noştri au ascultat muzica preferată de ei. De ce nu putem şi noi să ascultăm muzica preferată de noi?“ Poate că o parte din muzica pe care o ascultau părinţii voştri cînd erau de vîrsta voastră avea şi ea aspecte şocante. La o analiză mai atentă, reiese că multe dintre cîntecele care au priză la public conţin un număr surprinzător de mare de aluzii la sexualitate şi de referiri camuflate la imoralitate. Dar ceea ce cîndva era menţionat doar în mod disimulat este prezentat acum fără disimulare. Un scriitor remarcă următoarele: „Actualmente copiii noştri sînt bombardaţi cu mesaje nedisimulate care au căpătat o amploare fără precedent în cultura noastră“.

Muzica rap — muzica răzvrătirii

7, 8. a) Ce este muzica rap, şi cum se explică popularitatea ei? b) După ce ar putea fi recunoscută o persoană care practică stilul de viaţă rap?

⁷ Să luăm, de exemplu, muzica rap, care este acum în vogă. Potrivit revistei Time, rap-ul a devenit, „în mod incontestabil, o revoluţie a ritmului la scară mondială“ care se bucură de o imensă popularitate în Brazilia, Europa, Japonia, Rusia şi Statele Unite. Fiind deseori lipsite total de melodie, versurile lui sînt vorbite, nu cîntate, şi acompaniate de un ritm puternic. Însă tocmai acest ritm antrenant pare să fie secretul marelui succes comercial al rap-ului. „Cînd ascult muzică rap“, spune o tînără japoneză, „mă simt electrizată, iar cînd o dansez mă simt liberă.“

⁸ Versurile muzicii rap — deseori un amestec obscen de vulgarităţi şi cuvinte argotice — par să fie un alt motiv al popularităţii ei. Spre deosebire de versurile rock-ului tradiţional, dintre care multe descriu idile ale adolescenţilor, versurile muzicii rap transmit un mesaj mult mai serios. Unele cîntece rap se pronunţă răspicat împotriva nedreptăţii, rasismului şi brutalităţii poliţiei. Cîteodată însă refrenele rimate sînt exprimate în cel mai murdar şi mai neruşinat limbaj posibil. Rap-ul pare să constituie şi o răzvrătire împotriva normelor privind îmbrăcămintea, pieptănătura şi moralitatea sexuală. Nu este surprinzător faptul că rap-ul a devenit un stil de viaţă de sine stătător. Cei care îl practică sînt recunoscuţi după gesturile ostentative, limbajul de stradă şi îmbrăcăminte — blugi lăbărţaţi, ghete sport cu şireturile dezlegate, lanţuri de aur, şepci de base-ball şi ochelari cu lentile negre.

9, 10. a) Care sînt factorii pe care tinerii ar trebui să-i ia în consideraţie pentru a hotărî dacă muzica şi stilul de viaţă rap sînt ‘plăcute Domnului’? b) Ce par să trateze cu uşurinţă unii tineri creştini?

⁹ În Efeseni 5:10 li se spune creştinilor să se ‘asigure mereu de ceea ce este plăcut Domnului’ (NW). Avînd în vedere reputaţia pe care şi-a făcut-o muzica rap, credeţi că ar fi „plăcut Domnului“ să vă lăsaţi absorbiţi de ea? Ar dori un tînăr creştin să se identifice cu un stil de viaţă care este considerat inacceptabil chiar şi de către mulţi oameni din lume? Iată ce a scris un critic despre un concert de rap: „Cîntăreţii de rap s-au concurat reciproc la neruşinare, folosind vulgarităţi şi versuri care descriu fără echivoc raportul sexual . . . Dansatori şi dansatoare au simulat pe scenă raportul sexual“. Referitor la o anumită parte importantă din concert, unul dintre organizatorii concertului a spus: „Din două cuvinte rostite, unul era (obscen)“.

¹⁰ Cu toate acestea, muzica interpretată în seara aceea este considerată drept stilul rap obişnuit. Iată ce a spus directorul sălii de concert: „Ceea ce auzi este stilul rap obişnuit — acelaşi pe care tinerii îl cumpără din magazine“. Ce trist este să anunţăm că printre cei aproximativ 4 000 de tineri care au asistat la acest concert au fost unii care pretind că sînt Martori ai lui Iehova! Se pare că unii au tratat cu uşurinţă faptul că Satan este ‘stăpînitorul autorităţii aerului’. El guvernează peste „spiritul [sau atitudinea mintală predominantă] care acţionează acum în fiii neascultării“ (Efeseni 2:2, NW). Ale cui interese aţi sluji dacă v-aţi lăsa absorbit de muzica sau de stilul de viaţă rap? Este adevărat că unele cîntece rap sînt, poate, mai puţin şocante în ce priveşte conţinutul, dar are rost să cultivaţi gustul pentru vreun gen de muzică ce sfidează, în cea mai mare parte, normele creştine?

Heavy-metal — sexualitate, violenţă şi satanism

11, 12. Ce este muzica heavy-metal, şi ce trăsături şocante o caracterizează?

¹¹ Un alt gen de muzică foarte popular este heavy-metal. Heavy-metal este mai mult decît hard-rock-ul asurzitor. Iată ce se spune într-un articol din The Journal of the American Medical Association: „Muzica heavy-metal . . . are un ritm trepidant şi abundă în versuri care glorifică ura, abuzurile, perversiunile sexuale şi, ocazional, satanismul. Chiar şi denumirile unora dintre cele mai populare grupuri confirmă cît de degradat este acest gen de muzică rock: ele conţin cuvinte ca „otravă“, „revolvere“ şi „moarte“. Totuşi, heavy-metal pare destul de blînd în comparaţie cu thrash-metal şi death-metal — genuri muzicale extreme provenite din heavy-metal. În denumirile acestor grupuri se găsesc din belşug cuvinte ca „anunţ mortuar“ şi „canibal“.

¹² Poate că tinerii din multe ţări nu-şi dau seama ce dezgustătoare sînt aceste denumiri, deoarece ele sînt în engleză sau într-o altă limbă străină. S-a semnalat de repetate ori conexiunea care există între muzica heavy-metal şi sinuciderile în rîndurile adolescenţilor, deprimarea şi toxicomania. Legătura dintre ea şi comportarea violentă l-a făcut pe un specialist de la Radio să o poreclească „muzica după care îţi ucizi părinţii“. Dar ceea ce îi alarmează pe mulţi părinţi, dar şi pe poliţişti, este legătura dintre ea şi satanism. Un anchetator a declarat că unii tineri care practică închinarea satanică au fost iniţiaţi în ocultism prin intermediul acestei muzici. El a tras concluzia că „ei nu ştiu în ce se implică“.

13. La ce pericol ne expunem dacă ne lăsăm absorbiţi de muzica heavy-metal?

¹³ Însă tinerii creştini nu trebuie să fie „în neştiinţă despre planurile lui [Satan]“ (2 Corinteni 2:11). La urma urmei, „lupta noastră . . . este . . . împotriva duhurilor răutăţii în locurile cereşti“ (Efeseni 6:12). Ce nesăbuinţă ar fi ca cineva, prin muzica pe care o alege să o asculte, să-i invite pe demoni în viaţa sa (1 Corinteni 10:20, 21)! Şi totuşi, este evident că unor tineri creştini le place destul de mult această muzică. Unii au recurs chiar la mijloace camuflate pentru a-şi satisface gusturile muzicale. Iată ce mărturiseşte o adolescentă: „Obişnuiam să ascult heavy-metal, uneori aproape toată noaptea. Cumpăram revistele pentru [fanii] muzicii heavy-metal şi le ascundeam de părinţi în cutiile de pantofi. Îmi minţeam părinţii. Ştiu că Iehova nu era mulţumit de mine“. Ea şi-a corectat modul de gîndire în urma unui articol din revista Treziţi-vă! Oare cîţi alţi tineri se află încă prinşi în mrejele acestei muzici?

Veţi secera ceea ce semănaţi

14, 15. De ce putem fi siguri că ascultarea unei muzici nesănătoase poate avea un efect negativ? Ilustraţi.

¹⁴ Nu minimalizaţi pericolul pe care îl poate crea o asemenea muzică! Este adevărat că poate nu înclinaţi să ucideţi pe cineva sau să comiteţi imoralitate sexuală numai pentru că aţi ascultat un cîntec. Totuşi, în Galateni 6:8 se spune: „Cine seamănă în carne, va secera din carne stricăciunea“ (vezi nota de subsol). A asculta o muzică pămîntească, animalică, ba chiar demonică nu poate avea decît un efect negativ asupra voastră (compară cu Iacov 3:15). Profesorul de muzică Joseph Stuessy a spus: „Stările noastre sufleteşti, emoţiile, atitudinile, precum şi comportarea care rezultă din ele sînt influenţate de orice gen de muzică . . . Oricine spune, «eu pot să ascult heavy-metal, fără să fiu influenţat», greşeşte categoric. Muzica aceasta nu face decît să influenţeze într-un grad diferit şi în moduri diferite oameni diferiţi“.

¹⁵ Iată ce declară un tînăr creştin: „Am fost atît de mult absorbit de thrash-metal, încît mi-am schimbat întreaga personalitate“. În scurt timp el a început să întîmpine probleme din cauza demonilor. „În cele din urmă am aruncat toate albumele şi m-am eliberat de demoni.“ Un alt tînăr creştin mărturiseşte: „Muzica pe care obişnuiam s-o ascult trata fie despre spiritism, fie despre droguri, fie despre sexualitate. Mulţi tineri spun că ea nu are efect asupra lor, dar are! Aproape că părăsisem adevărul“. Un proverb pune întrebarea: „Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?“ — Proverbele 6:27.

Păstraţi-vă vigilenţa!

16. Ce se poate spune despre compozitorii şi interpreţii unei mari părţi din muzica de azi?

¹⁶ Pavel a scris următoarele creştinilor din Efesul antic: „Iată, deci, ce vă spun şi vă mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi ca neamurile, în deşertăciunea gîndurilor lor, avînd mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu din cauza neştiinţei care este în ei în urma împietririi inimii lor“ (Efeseni 4:17, 18). Nu s-ar putea spune acelaşi lucru despre compozitorii şi interpreţii unei mari părţi din muzica de azi? Mai mult ca oricînd, toate genurile de muzică reflectă influenţa ‘dumnezeului veacului acestuia’ — Satan Diavolul. — 2 Corinteni 4:4.

17. Cum pot tinerii să evalueze, sau să testeze, muzica?

¹⁷ Referitor la „zilele din urmă“, Biblia a profeţit că „oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău“ (2 Timotei 3:1, 13). Aşadar, mai mult ca oricînd, trebuie să luăm bine seama la muzica pe care o ascultăm. Deseori titlul dezgustător al unei coperte va exclude de la sine albumul respectiv. În Iov 12:11 se pune întrebarea: „Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările?“ În mod asemănător, puteţi testa o piesă muzicală ascultînd un fragment cu o ureche critică. Ce fel de simţăminte vă trezeşte melodia? Încurajează ea o comportare degradantă, imorală — spiritul orgiac (Galateni 5:19–21)? Dar versurile ei? Încurajează ele imoralitatea, toxicomania sau alte lucruri rele despre care „este ruşinos chiar şi să fie relatate“ (Efeseni 5:12, NW)? Biblia arată că aceste lucruri nu trebuie ‘nici să fie numite’ în mijlocul poporului lui Dumnezeu, cu atît mai puţin puse pe muzică şi repetate la nesfîrşit (Efeseni 5:3). Dar ce se poate spune despre aspectul copertei? Înfăţişează ea teme spiritiste sau ilustraţii care trezesc apetitul sexual?

18. a) Ce schimbări ar putea fi nevoiţi să facă unii tineri cu privire la muzică? b) Cum pot tinerii să-şi cultive gustul pentru o muzică sănătoasă?

¹⁸ Poate că ar trebui să faceţi unele schimbări în ce priveşte genul de muzică pe care îl ascultaţi. Dacă aveţi discuri, casete, benzi şi discuri compact care conţin teme imorale sau demonice, trebuie să le aruncaţi imediat (compară cu Faptele 19:19). Aceasta nu înseamnă că nu puteţi asculta muzică; nu toată muzica ce se bucură de popularitate este şocantă. Unii au învăţat şi să-şi lărgească sfera preferinţelor muzicale, iar acum ascultă cu plăcere anumite piese de muzică clasică, folk, light jazz, precum şi piese din alte genuri de muzică. Casetele din setul Kingdom Melodies i-au ajutat pe mulţi tineri să-şi dezvolte gustul pentru piese orchestrale care înnobilează sufletul.

19. De ce este important să păstrăm muzica la locul potrivit?

¹⁹ Muzica este un dar divin. Pentru mulţi însă ea a devenit o preocupare nesănătoasă. Ei sînt ca israeliţii din antichitate cărora le plăcea să cînte la ‘liră, tobă şi flaut . . . dar nu luau seama la lucrarea DOMNULUI’ (Isaia 5:12). Fixaţi-vă ca obiectiv păstrarea muzicii la locul potrivit şi faceţi din lucrarea lui Iehova principala voastră preocupare! Alegeţi cu grijă muzica pe care o ascultaţi! Astfel, veţi putea să faceţi uz, nu abuz de acest dar divin.

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

◻ De ce poate fi muzica numită un dar divin?

◻ Cum s-a făcut abuz de muzică în antichitate?

◻ Ce pericole prezintă pentru tinerii creştini muzica rap şi heavy-metal?

◻ Cum pot tinerii creştini să manifeste precauţie cu privire la muzica pe care o aleg să o asculte?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

În timpurile biblice, muzica era deseori folosită ca mijloc de a-l lăuda pe Iehova