„Fii curajos şi foarte puternic“
„Nu trebuie să vă temeţi de ei, fiindcă Iehova, Dumnezeul vostru este cel care luptă pentru voi.“ — DEUTERONOM 3:22.
1. (a) Care era situaţia Israelului la sfîrşitul peregrinării sale prin deşert? (b) Ce îndemn i-a dat atunci Moise?
ERA timpul cînd Israelul avea să trăiască unele dintre cele mai importante evenimente ale istoriei sale. Naţiunea sfîntă a lui Dumnezeu trebuia acum să se pregătească pentru a intra în Ţara Promisă! Timp de 40 de ani Moise i-a condus pe israeliţi printr-un imens şi înfricoşător deşert. În timp ce se afla în regiunea Iordanului, în ţara Moab, el s-a adresat pentru ultima oară poporului lui Dumnezeu. La vîrsta de 120 de ani „ochiul său nu slăbise şi forţa sa vitală nu îl părăsise“. El nu şi-a pierdut nici puterea vocii. Iosua, care avea să-i urmeze la conducere, precum şi toţi israeliţii au fost desigur foarte emoţionaţi auzindu-l pe Moise expunîndu-le în termeni viguroşi legile lui Iehova şi îndemnîndu-i să dea dovadă de curaj cînd vor pătrunde pentru a cuceri ţara. — Deuteronom 1:1–5, 19, 21, 29, 30; 3:22; 31:6, 7, 23; 34:7.
2. De unde ştim că relatarea acestor evenimente este pentru instruirea noastră?
2 Dar să aibă oare aceste evenimente atît de îndepărtate numai o simplă valoare istorică? Nicidecum! Apostolul Pavel ne spune: „Tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru instruirea noastră, pentru ca prin perseverenţa noastră şi prin consolarea din Scripturi să avem speranţă“ (Romani 15:4). Relatarea îşi are o paralelă în zilele noastre. Ea ne poate întări în vederea războiului spiritual pe care îl purtăm astăzi. Ea mai serveşte şi de avertisment „pentru noi, asupra cărora a sosit sfîrşitul sistemelor de lucruri“, şi ne ajută să evităm capcanele lui Satan. — 1 Corinteni 10:11; 1 Petru 4:7.
De unde provenea puterea lui Iosua?
3, 4. (a) De ce trebuie să cultivăm curajul? (b) Cum putem face lucrul acesta?
3 Foarte curînd, poporul lui Dumnezeu va intra în noul sistem de lucruri prevăzut de către Iehova. Avînd în vedere evenimentele care se pregătesc în lume, trebuie să cultivăm curajul. Cum putem face lucrul acesta? În timp ce Iosua se pregătea să intre în Ţara Promisă, Dumnezeu i-a dat următoarele instrucţiuni: „Numai să fii curajos şi foarte puternic pentru ca să fii cu băgare de seamă să faci conform întregii legi pe care Moise, servitorul meu, ţi-a poruncit-o. Să nu te abaţi de la ea nici la dreapta, nici la stînga, ca să acţionezi cu înţelepciune oriunde mergi. Această carte a legii să nu se depărteze de gura ta şi va trebui să citeşti în ea în şoaptă zi şi noapte, pentru ca să fii cu băgare de seamă să faci conform cu tot ce este scris în ea; deoarece atunci îţi vei face reuşită calea şi atunci vei acţiona cu înţelepciune.“ — Iosua 1:7, 8.
4 Iată, aşadar, secretul! Citeşte zilnic Biblia. Ea conţine legea lui Dumnezeu adresată nouă. Meditează asupra ei, dînd atenţie avertismentelor sale. Nu te lăsa antrenat de lumea materialistă şi imorală care te înconjoară. Oricare ar fi situaţia, alege-ţi o conduită înţeleaptă. Pune în aplicare cunoştinţa exactă şi înţelegerea spirituală pe care ai dobîndit-o în urma studierii Cuvîntului lui Dumnezeu. Vorbeşte-le altora despre el. Procedînd în felul acesta şi încrezîndu-te în Iehova, cu siguranţă că vei putea fi ‘curajos şi foarte puternic, făcîndu-ţi reuşită calea’. — Compară Psalm 1:1–3; 93:5; 119:165–168.
5. (a) Cum pot dobîndi tinerii creştini forţă, asemenea lui Iosua? (b) Ce excelent obiectiv îşi pot fixa Martorii tineri de astăzi?
5 Iosua a fost „slujitor al lui Moise din tinereţea sa“ (Numere 11:28). Nu încape nici o îndoială că această legătură strînsă l-a ajutat să devină tare, din punct de vedere spiritual. La fel şi astăzi, tinerii slujitori creştini pot căpăta putere colaborînd cu părinţii lor dedicaţi lui Dumnezeu, cu pionierii, cu Martorii cu vechime precum şi cu alţi slujitori loiali ai lui Iehova. Participarea la lucrarea de mărturie din casă în casă în compania unor asemenea creştini zeloşi va fi o bucurie pentru tineri, ajutîndu-le totodată să crească spre maturitate şi să cultive dorinţa de a progresa în serviciu (Fapte 20:20, 21; Isaia 40:28–31). Ar putea oare exista un obiectiv mai potrivit pentru tineri decît acela de a se angaja în serviciul cu timp integral pentru Regatul lui Iehova? — Psalm 35:18; 145:10–12.
6. Ce exemplu ne-a lăsat Iosua cu ocazia campaniei împotriva amaleciţilor?
6 Cînd Moise l-a trimis să lupte împotriva amaleciţilor, „Iosua a făcut întocmai cum i-a spus Moise.“ El a fost ascultător şi astfel a obţinut biruinţa. Noi de asemenea vom lua parte la justificarea lui Iehova dacă vom acorda o serioasă atenţie instrucţiunilor pe care le primim prin organizaţia sa în vederea războiului spiritual. Iehova i-a poruncit lui Moise să păstreze amintirea victoriei Sale asupra amaleciţilor consemnînd-o într-o carte şi rostind-o în auzul lui Iosua. Cu siguranţă că mai tîrziu şi Iosua, la rîndul său, a glorificat victoria lui Iehova vorbind şi altora despre ea. În mod asemănător, şi noi putem face cunoscute astăzi actele de putere ale Domnului Suveran Iehova, proclamînd totodată apropiata venire a ‘zilei de răzbunare’ asupra celor răi. — Exod 17:10, 13, 14; Isaia 61:1, 2; Psalm 145:1–4.
7, 8. (a) Ce încredere şi-au exprimat Iosua şi Caleb la reîntoarcerea lor din Canaan? (b) Ce avertisment şi ce îndemn găsim în modul în care a procedat Iehova atunci?
7 Iosua a făcut parte dintre cele douăsprezece căpetenii pe care Moise le-a trimis în recunoaşterea Ţării Promise. La reîntoarcerea lor, zece dintre aceştia şi-au exprimat groaza ce îi cuprinsese din cauza canaaniţilor care locuiau ţara, determinînd astfel poporul să ceară cu voce tare reîntoarcerea în Egipt. În schimb, Iosua şi Caleb au declarat plini de curaj: „Dacă Iehova a găsit plăcere în noi, atunci, cu siguranţă, ne va face să intrăm în această ţară şi ne-o va da: o ţară în care curge lapte şi miere. Numai să nu vă răzvrătiţi împotriva lui Iehova; şi voi să nu vă temeţi de poporul ţării căci ei sînt pîine pentru noi. Adăpostul lor s-a retras de deasupra lor şi Iehova este cu noi. Nu vă temeţi de ei.“ — Numere 13:1 pînă la Nu 14:38.
8 Dar adunarea Israelului a continuat să murmure, motiv pentru care Iehova a intervenit şi i-a condamnat pe aceşti israeliţi fricoşi să rătăcească timp de 40 de ani prin deşert. Cu excepţia lui Caleb şi a lui Iosua, toţi bărbaţii lor de război au murit fără să vadă Ţara Promisă. Ce avertisment pentru noi, cei de astăzi! Să nu murmurăm niciodată împotriva hotărîrilor lui Iehova. Chiar dacă trebuie să depunem mărturie în teritorii dificile, să fim curajoşi şi puternici, vizitîndu-i pe oameni la locuinţele lor pentru a le transmite mesajul salvator al Regatului. Să nu îi imităm niciodată pe apostaţii timpurilor noastre care, în loc să depună o mărturie publică, preferă să-şi calomnieze fraţii şi să se întoarcă înapoi, pe căile lumii; Egiptul figurativ. — Numere 14:1–4, 26–30; Luca 12:45, 46; compară Fapte 5:27–29, 41, 42.
Pe planul întîi numele lui Iehova
9. Cum s-a comportat Iosua în armonie cu noul său nume?
9 Prezentîndu-ne lista celor 12 cercetaşi, Biblia vorbeşte despre Iosua sub numele de Hosea, care înseamnă „salvare“. Dar textul mai spune: „Moise a continuat să îl numească pe Hosea, fiul lui Nun, Iehoshua [sau Iosua care înseamnă «Iehova este salvare»].“ De ce a scos Moise în evidenţă numele de Iehova în modul acesta? Deoarece Iosua servea în primul rînd pentru justificarea acestui nume. El a devenit un exemplu viu de supunere faţă de porunca pe care mai tîrziu Moise a scos-o cu putere în evidenţă în faţa israeliţilor: „Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău şi cu toată forţa ta vitală.“ Procedînd în felul acesta, Iosua a avut privilegiul de a demonstra că „Iehova este salvare“. — Numere 13:8, 16; Deuteronom 6:5.
10. (a) Ce înseamnă pentru tine numele de Iehova? (b) Ce forţă putem dobîndi din cuvintele pe care Iehova le-a adresat mai tîrziu lui Iosua?
10 Nu am ajuns oare şi noi să considerăm numele lui Iehova ca pe un lucru de cea mai mare valoare şi demn de toată lauda? Ilustrul său nume înseamnă „El face să devină“, semnificaţie care este în legătură cu realizarea promisiunilor sale. Cît de reconfortante sînt promisiunile sale cu privire la Regat! Cu un zel identic celui al lui Iosua, ar trebui ca noi să dorim să glorificăm numele şi scopurile lui Iehova în faţa tuturor celor care mai pot încă accepta speranţa cu privire la noul, curatul şi dreptul sistem de lucruri promis de Dumnezeu. În aceste timpuri critice, noi putem primi putere din cuvintele adresate lui Iosua de către Iehova: „Nu ţi-am poruncit eu oare? Fii curajos şi puternic. Nu te cutremura şi nu te îngrozi, căci Iehova, Dumnezeul tău este cu tine oriunde mergi.“ — Iosua 1:9.a
11. (a) Cum a fost scoasă în evidenţă semnificaţia numelui lui Isus, atunci cînd el a intrat călare în Ierusalim? (b) Cum a considerat Isus numele lui Iehova şi prin ce se poate dovedi lucrul acesta?
11 În limba greacă, echivalentul numelui Iosua sau Iehoshua este Isus, care de asemenea înseamnă „Iehova este salvare“. Iehova a adus salvarea neamului omenesc tocmai prin intermediul lui Isus Cristos. În anul 33 e.n., cînd Isus, călare pe un măgăruş, a intrat în Ierusalim, mulţimea striga neîncetat: „Salvează, te rugăm! Binecuvîntat este cel care vine în numele lui Iehova!“ (Marcu 11:9; Zaharia 9:9). Iosua era o prefigurare autentică a lui Isus, care ‘ne-a lăsat un model, ca să păşim cu atenţie pe urmele sale’ (1 Petru 2:21). Ca şi Iosua, Isus considera numele lui Iehova ca pe ceva de cea mai mare valoare, glorificîndu-l. În ultima sa rugăciune spusă în tovărăşia discipolilor săi el a scos în evidenţă de două ori numele divin spunînd: „Am scos în evidenţă numele tău în faţa oamenilor pe care tu mi i-ai dat din mijlocul lumii. (. . .) Eu le-am făcut cunoscut numele tău şi îl voi face cunoscut, pentru ca iubirea cu care m-ai iubit tu să fie în ei şi eu în unitate cu ei“ (Ioan 17:6, 26). Ce măreţ privilegiu, să faci cunoscut acest nume semenilor tăi!
12. Ce fapte de putere ne aşteptăm să vedem în zilele noastre şi de ce?
12 Citind relatarea biblică despre fidelitatea lui Iosua în rolul său de conducător al israeliţilor, să ne gîndim la faptul că astăzi poporul lui Dumnezeu este condus de Isus Cristos, Mai Marele Iosua. „Ziua lui Iehova“, ziua justificării sale, este acum aproape. Noi aşteptăm nerăbdători realizarea promisiunii lui Dumnezeu de a stabili un nou sistem de lucruri care va urma după acea zi (2 Petru 3:10–13, 17, 18). Noi sîntem convinşi că Iehova va realiza fapte de putere mult mai mari decît acelea înfăptuite prin intermediul lui Iosua.
Un miracol al lui Iehova la Iordan
13. (a) În ce situaţie, aparent fără ieşire, se găseau israeliţii pe malul răsăritean al Iordanului? (b) Cum a fost răsplătită ascultarea israeliţilor?
13 În anul acela, 1473 î.e.n., timpul secerişului sosise şi Iordanul era în creştere. Cum ar fi oare posibil ca milioane de oameni, tineri şi bătrîni, bărbaţi, femei şi copii, să traverseze acest torent vijelios? Cu toate acestea Iehova i-a dat următorul ordin lui Iosua: „Acum scoală-te, treci acest Iordan, tu şi tot poporul acesta.“ La rîndul său poporul i-a spus lui Iosua: „Vom face tot ce ne-ai poruncit.“ Israelul a ridicat aşadar tabăra. Preoţii mergeau în frunte purtînd, acoperit cu grijă, chivotul legămîntului care reprezenta prezenţa lui Iehova în mijlocul israeliţilor. Atunci ‘Iehova a început să facă lucruri uimitoare printre ei’ căci „în momentul în care purtătorii chivotului au ajuns la Iordan şi picioarele preoţilor care purtau chivotul au intrat la marginea apei (. . .) apele care coborau de sus s-au oprit“. Apele din aval „au fost tăiate“ aşa încît s-au scurs spre Marea Moartă „şi poporul a traversat“ (Iosua 1:2, 16; 3:5–16). Acesta a fost un miracol într-adevăr extraordinar!
14. Ce paralelă se poate stabili cu epoca noastră şi care este rezultatul mărturiei depuse?
14 Apele în creştere ale Iordanului le putem compara astăzi cu omenirea care, ca un torent, goneşte spre distrugerea din Armaghedon. (Compară Isaia 57:20; Apocalips 17:15.) Astăzi, în timp ce omenirea este în pragul căderii finale, Iehova îşi întăreşte poporul care numără acum peste 3 milioane de oameni, număr comparabil cu cel al israeliţilor în marş sub comanda lui Iosua. — Compară Habacuc 2:3.
15. (a) Ce poate fi comparat astăzi cu acţiunea curajoasă a preoţilor din zilele lui Iosua? (b) Cum este reprezentată ‘marea mulţime’ în acest tablou?
15 În timp ce cîteva milioane de israeliţi traversau albia fluviului, „preoţii care duceau chivotul legămîntului lui Iehova stăteau nemişcaţi pe pămînt uscat, în mijlocul Iordanului“, arătînd prin aceasta că Iehova era cel care a întrerupt cursul fluviului (Iosua 3:17). În 1919, mica grupă a Martorilor unşi de spirit s-a oprit curajoasă în faţa „apelor“ omenirii. În 1922 au răspuns curajos chemării de-a ‘anunţa, anunţa, anunţa Regele şi Regatul său’, cu alte cuvinte: „Iată-mă! Trimite-mă!“ Iehova le-a dat asigurarea: „În caz că treci prin ape, în mod sigur eu voi fi cu tine; şi prin fluvii, ele nu se vor revărsa peste tine.“ În 1931 li s-a făcut o mare onoare acordîndu-li-se să poarte numele de Martori ai lui Iehova (Isaia 6:8; 43:2, 12). Printre cei care au trecut Iordanul, erau israeliţii triburilor nelevitice precum şi descendenţii unui „vast amestec de însoţitori“ neisraeliţi, care părăsiseră Egiptul împreună cu Moise. În mod asemănător, membrii ‘marii mulţimi’ de astăzi participă şi ei la traversarea care îi va conduce în noul sistem de lucruri promis de Dumnezeu, în timp ce rămăşiţa clasei spirituale preoţeşti ‘stă neclintită’, demonstrînd o credinţă exemplară. — Exod 12:38; Apocalips 7:9; 1 Corinteni 15:58.
În amintirea miracolului
16. (a) Ce s-a întreprins pentru a se păstra amintirea miracolului pe care Dumnezeu l-a înfăptuit la Iordan? (b) Ce deducem de aici referitor la faptele de putere pe care Dumnezeu le înfăptuieşte în zilele noastre?
16 Pentru a fi păstrată amintirea miracolului pe care l-a săvîrşit la Iordan, Iehova a poruncit ca 12 bărbaţi reprezentanţi ai triburilor lui Israel să ia 12 pietre din albia fluviului şi să le pună pe malul apusean la Ghilgal. Aceste pietre trebuiau să rămînă acolo pentru a servi în mod permanent ca aducere aminte despre numele şi faptele nemaipomenite ale lui Iehova şi pentru a li se spune viitorilor fii ai Israelului că acel monument comemorativ a fost înălţat „pentru ca toate popoarele pămîntului să cunoască mîna lui Iehova care este puternică; pentru ca, într-adevăr, să vă temeţi întotdeauna de Iehova, Dumnezeul vostru“ (Iosua 4:1–8, 20–24). În timpurile noastre, minunatele fapte ale lui Iehova prin care şi-a salvat poporul în pofida atacurilor pline de răutate ale conducătorilor politici şi religioşi, constituie o aducere aminte a faptului că el este cu poporul său. Fără îndoială că în noul sistem de lucruri se vor păstra în permanenţă amintirile extraordinarelor lucrări pe care le-a îndeplinit Iehova în timpurile noastre pentru a-şi justifica numele. — Apocalips 12:15, 16; Psalm 135:6, 13.
17. (a) Ce a mai făcut Iosua în scop comemorativ? (b) Ce mărturie asemănătoare nu poate fi evitată de omenire?
17 În scop comemorativ a mai fost făcut ceva: „Mai erau încă 12 pietre pe care Iosua le-a ridicat în mijlocul Iordanului pe locul unde s-au oprit picioarele preoţilor care purtau chivotul legămîntului şi ele au rămas acolo pînă în ziua aceasta.“ Cînd preoţii au părăsit albia fluviului şi Iehova a eliberat apele reţinute pînă atunci, acestea au început să facă vîrtejuri în jurul celor 12 pietre ale mărturiei (Iosua 4:9). Aşa cum apele nu au putut evita prezenţa acestor pietre, la fel şi azi, omenirea tălăzuieşte mai grăbită ca niciodată spre „Marea Moartă“ care va fi Armaghedonul. Dar omenirea nu poate scăpa de mărturia pe care Martorii lui Iehova au ridicat-o în lumea întreagă ‘stînd fermi într-un singur spirit, luptînd umăr la umăr cu un singur suflet pentru credinţa veştii bune’ (Filipeni 1:27, 28). Rapoartele disponibile arată că pe parcursul ultimilor 67 de ani, inclusiv anul 1986, Martorii au plasat în locuinţele oamenilor din lumea întreagă peste 570 000 000 de cărţi şi peste 6 400 000 000 de exemplare ale Turnului de veghere şi Treziţi-vă! fără să se pună la socoteală milioanele de abonamente la aceste periodice, toate acestea în peste 200 de limbi. Aceasta este într-adevăr o mărturie monumentală!
18. (a) De ce calităţi a dat dovadă clasa preoţească a zilelor noastre? (b) Care este factorul stimulator pentru toţi slujitorii lui Dumnezeu?
18 Putem fi fericiţi că această mărturie a înaintat pînă în acest an, 1987. A îndeplini voinţa lui Dumnezeu nu a fost o sarcină uşoară, aşa cum nici celor 12 bărbaţi nu le-a fost uşor să-şi ducă, fiecare, piatra comemorativă pînă la Ghilgal. Însă slujitorii de astăzi ai lui Iehova sînt uniţi printr-un minunat spirit de pionierat, care îi stimulează încontinuu să rămînă „curajoşi şi foarte puternici“. — Psalm 27:14; 31:24; Ţefania 3:9.
19. Ce încredere dobîndim examinînd şi alte evenimente ce au avut loc în zilele lui Iosua?
19 Şi alte evenimente din zilele lui Iosua ar trebui să ne stimuleze înaintarea, avînd toată încrederea că Iehova va mai înfăptui şi alte miracole în favoarea poporului său. Articolul următor va analiza cîteva dintre aceste evenimente.
[Notă de subsol]
a Asher Goldenberg (în Metre and Its Significance in the Bible [ebraică]) scrie că în perioada primului templu se dădea frecvent numelor proprii o formă mai lungă încorporînd în ele o parte a Tetragramei. Aceasta se făcea pentru a indica loialitate faţă de Iehova. El spune că „în Pentateuh Moise i-a schimbat numele lui Hoshe-ben-Nun în ‘Iehoshua’ atunci cînd l-a trimis în recunoaşterea ţării; el prevedea astfel că [Iosua] nu avea să îl trădeze pe [Iehova]“.
Să reflectăm asupra evenimentelor din zilele lui Iosua
◻ De ce trebuie considerate mai mult decît o simplă relatare istorică?
◻ Cum putem cultiva curajul şi forţa spirituală?
◻ Ce excelent exemplu ne-a lăsat Iosua?
◻ Sub ce aspecte l-a prefigurat Iosua pe Isus?
◻ Ce evenimente contemporane constituie o paralelă a acelora de la Iordan?