este Soarele, stele albastre, gigante roşii, pitice albe, stele neutronice şi supernove explozive care eliberează o energie inimaginabilă.

15. Ce au învăţat de la creaţie şi au încercat să imite mulţi inventatori?

¹⁵ Mulţi inventatori au învăţat de la creaţie şi au încercat să copieze performanţele creaturilor vii (Iov 12:7–10). Să trecem în revistă numai cîteva dintre minunile creaţiei: păsări de mare ale căror glande desalinizează apa de mare; peşti şi ţipari care produc electricitate; peşti, viermi şi insecte care emit lumină rece; lilieci şi delfini care folosesc sonarul; viespi care fabrică hîrtie; furnici care construiesc poduri; castori care înalţă diguri; şerpi care au termometre încorporate; insecte de baltă care folosesc tuburi de oxigen şi clopote scufundătoare; caracatiţe care folosesc propulsia prin jet; păianjeni care fabrică şapte feluri de pînze, precum şi trape, plase şi lasouri, şi care au pui ce călătoresc cu balonul, parcurgînd mii de kilometri la mari înălţimi; peşti şi crustacee care folosesc tancuri de balast, la fel ca submarinele; păsări, insecte, ţestoase de mare, peşti şi mamifere ale căror performanţe în ce priveşte migraţia sînt uimitoare — realizări pe care ştiinţa nu le poate explica.

16. Ce adevăruri ştiinţifice a consemnat Biblia cu mii de ani înainte ca ştiinţa să le descopere?

¹⁶ Biblia a consemnat adevăruri ştiinţifice cu mii de ani înainte ca ştiinţa să le descopere. Legea mozaică (secolul al XVI-lea î.e.n.) reflecta cunoaşterea existenţei microbilor cu mii de ani înaintea lui Pasteur (Leviticul, capitolele 13, 14). În secolul al XVII-lea î.e.n., Iov afirma: „El . . . ţine suspendat pămîntul pe neant“ (Iov 26:7). Cu o mie de ani înainte de Cristos, Solomon a scris despre circulaţia sîngelui; medicina a trebuit să aştepte pînă în secolul al XVII-Lea ca să afle despre aceasta (Eclesiastul 12:6). Înainte de aceasta, Psalmul 139:16 a dovedit că se cunoştea codul genetic: „Ochii Tăi au văzut fiinţa mea neîntocmită şi în cartea Ta au fost scrise toate mădularele mele, care din zi în zi luau chip, cînd nu era încă nici unul din ele“. În secolul al VII-lea î.e.n., înainte ca naturaliştii să înţeleagă fenomenul migraţiei, Ieremia a scris ceea ce este consemnat în Ieremia 8:7: „Barza pe cer cunoaşte timpul migrării, porumbelul, lăstunul-mare şi cap-întortura cunosc anotimpul de întoarcere“. — NE.

„Creatorul“ ales de evoluţionişti

17. a) Ce se spune în Romani 1:21–23 despre cei care refuză să vadă că la baza minunilor create este un Creator inteligent? b) Pe cine aleg, într-un anumit sens, evoluţioniştii drept „creator“ al lor?

¹⁷ Iată ce spune un text biblic despre cei care refuză să vadă că la originea minunilor create este un Creator inteligent: „S-au dedat la gîndiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. Zicînd că sînt înţelepţi, au înnebunit şi au schimbat slava Dumnezeului nepieritor, într-o icoană care seamănă cu omul supus putrezirii, păsări, animale cu patru picioare şi reptile“. Ei „au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi au cinstit şi au slujit creaturii în locul Creatorului“ (Romani 1:21–23, 25). La fel se întîmplă şi cu evoluţioniştii, care, de fapt, glorifică un imaginar lanţ evolutiv — protozoare-viermi-peşti-amfibieni-reptile-mamifere-„oameni-maimuţe“ — considerîndu-l „creatorul“ lor. Ei ştiu totuşi că nu există un organism unicelular cu adevărat simplu cu care să înceapă lanţul. Cel mai simplu organism cunoscut conţine o sută de miliarde de atomi, în interiorul cărora au loc, simultan, mii de reacţii chimice.

18, 19. a) Cine este pe bună dreptate Cel căruia trebuie să i se atribuie crearea vieţii? b) Cît putem vedea din creaţia lui Iehova?

¹⁸ Iehova Dumnezeu este Creatorul vieţii (Psalmul 36:9). El este marea Cauză Primordială. Numele său, Iehova, înseamnă „El face să devină“. Lucrurile create de el sînt nenumărate. Desigur, există milioane de alte lucruri create pe care omul nu le cunoaşte. Psalmul 104:24, 25 face aluzie la aceasta: „Cît de multe sînt lucrările Tale, DOAMNE! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune“. Iov 26:14 explică: „Şi acestea sînt doar marginile căilor Sale şi numai adierea [şoapta, NW] lor uşoară ajunge pînă la noi. Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine îl poate înţelege?“ Noi vedem doar cîteva margini şi auzim cîteva şoapte, dar a înţelege deplin semnificaţia tunetului său puternic este un lucru care ne depăşeşte.

¹⁹ Avem totuşi o sursă mai bună cu ajutorul căreia îl putem vedea mai bine decît prin intermediul lucrărilor sale fizice. Această sursă mai bună este Cuvîntul său, Biblia. În articolul următor vom recurge la ea.

Să-l cunoaştem pe Iehova prin Cuvântul său

„Viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“ — IOAN 17:3.

1, 2. a) Care este sensul cuvintelor „a cunoaşte“ şi „cunoaştere“, aşa cum sînt ele folosite în Scripturi? b) Ce exemple clarifică acest sens?

A CUNOAŞTE pe cineva ca pe o simplă cunoştinţă sau a avea cunoştinţă de ceva într-un mod superficial nu corespunde sensului cuvintelor „a cunoaşte“ şi „cunoaştere“ aşa cum sînt ele folosite în Scripturi. În Biblie acest sens implică „actul cunoaşterii prin experienţă“, o cunoaştere care denotă „relaţii de încredere între persoane“ (The New International Dictionary of New Testament Theology). Aceasta înseamnă să-l cunoaştem pe Iehova, luînd în considerare anumite fapte ale sale, cum sînt numeroasele cazuri amintite în cartea lui Ezechiel, cazuri în care Dumnezeu a executat judecăţi împotriva răufăcătorilor, proclamînd: ‘Şi va trebui să ştiţi că eu sînt Iehova’. — Ezechiel 38:23, NW.

² Există o varietate de moduri în care pot fi folosite cuvintele „a cunoaşte“ şi „cunoaştere“, iar aceasta se poate ilustra prin cîteva exemple. Multora care pretindeau că au acţionat în numele său, Isus le-a zis: „Niciodată nu v-am cunoscut“. Prin aceasta el voia să spună că niciodată nu a avut de-a face cu ei (Matei 7:23). În 2 Corinteni 5:21 se spune