Să urîţi din inimă conduita dezonorantă a lumii
„Deoarece voi nu continuaţi să alergaţi cu ei în această goană spre aceeaşi cloacă josnică de desfrîu, ei rămîn perplecşi şi vă vorbesc de rău.“ — 1 PETRU 4:4.
1. Cum descrie Biblia fosta conduită lumească în care se complăcuseră mulţi oameni din secolul întîi înainte de a deveni creştini?
O „CLOACĂ josnică de desfrîu“. Aşa descrie apostolul Petru situaţia dezonorantă în care se aflaseră multe persoane din secolul I, înainte de a deveni creştini. Alte traduceri redau acest text prin „mocirlă de dezmăţ“ (The New American Bible) şi „potop de desfrîu“ (Biblia Cornilescu). Ce se înţelege prin această cloacă josnică de desfrîu? Apostolul menţionează la modul concret conduita libertină, dorinţele pătimaşe, excesele la vin, chefurile, concursurile de băutură şi idolatriile nepermise. — 1 Petru 4:3, 4.
2. De ce trebuie lăudaţi creştinii de azi?
2 Cîtă deosebire există între această lume şi adevărata congregaţie creştină! Petru îi lăuda cu căldură pe creştinii cărora le scria, deoarece aceştia nu mai continuau să alerge cu foştii lor tovarăşi din lume prin această mocirlă sau hazna a răutăţii. Ne face o deosebită plăcere să îi lăudăm la fel pe creştinii de astăzi, cînd condiţiile sînt şi mai rele decît erau în secolul întîi. Martorii lui Iehova depun erforturi susţinute pentru a practica închinarea curată şi nepătată aprobată de Dumnezeul şi Tatăl nostru şi care include faptul de a ne ‘păstra fără pată din partea lumii’ (Iacob 1:27). Înaltele lor norme morale aduc multă onoare numelui lui Iehova.
3. Ce anume l–a întristat pe Pavel şi ne întristează şi pe noi astăzi?
3 Dar pentru a–şi păstra nivelul înalt de moralitate, poporul lui Dumnezeu trebuie, uneori, să le mustre, ba chiar să le excludă din mijlocul lui, pe acele persoane, relativ puţine la număr, care se lasă ademenite de practicile destrăbălate ale acestei lumi. Aceasta constituie un motiv de întristare pentru noi şi resimţim aceeaşi stare pe care a avut–o apostolul Pavel atunci cînd a văzut o situaţie asemănătoare în secolul întîi. Iată ce a scris el: „Fiindcă sînt mulţi — eu i–am menţionat deseori, dar acum îi menţionez de asemenea plîngînd — care umblă ca duşmani ai stîlpului de tortură al lui Cristos, şi sfîrşitul lor este distrugerea, iar dumnezeul lor este pîntecele lor, iar gloria lor constă în ruşinea lor, şi au mintea îndreptată spre lucrurile de pe pămînt“ (Filipeni 3:18, 19). Cum putem evita, fiecare în parte, să ni se întîmple un asemenea lucru? Învăţînd să–l imităm pe Isus în ce priveşte iubirea sa faţă de normele înalte de dreptate ale lui Iehova şi urînd murdăria acestei lumi. — Evrei 1:9.
Nu privi înapoi
4. (a) De ce există posibilitatea de a fi ademeniţi să ne întoarcem la practicile josnice ale acestei lumi? (b) Ce anume ne va ajuta să evităm încolţirea unei dorinţe greşite în inima noastră?
4 Nu subestima niciodată puterea păcatului. Atracţiile acestei lumi sînt puternice şi numeroase; Diavolul este viclean şi răutăcios; inima omenească este trădătoare. (1 Ioan 2:15–17; 1 Petru 5:8; vezi Ieremia 17:9.) Cînd inima îşi fixează dorinţa asupra unui lucru, de cele mai multe ori ea nu ascultă de raţiune. Acesta este motivul pentru care ni se dau în Cuvîntul lui Dumnezeu atît de multe avertismente care ne ajută să ne păstrăm inima devotată lui Iehova şi înfăptuirii voinţei sale. Este foarte important ca nici măcar să nu lăsăm să încolţească în inima noastră vreo dorinţă greşită (Iacob 1:14, 15; Matei 5:27–30). Trebuie să ne consolidăm inima cu motivele pentru care trebuie să iubim ce este drept şi să detestăm cu desăvîrşire şi să respingem căile murdare ale acestei lumi. Apostolul Pavel a rezumat această idee în felul următor: „Iubirea voastră să fie fără ipocrizie. Să aveţi oroare de ceea ce este rău. Ataşaţi–vă de ce este bine.“ — Romani 12:9.
5. De ce este înţelept să ne analizăm cu atenţie motivele şi dorinţele?
5 Avînd în vedere pericolul de a ne abate de la calea creştină, este înţelept ca fiecare dintre noi să–şi analizeze încontinuu motivele, dorinţele şi obiectivele. Eşti tu însuţi ca aceşti creştini pe care Petru a fost îndreptăţit să–i laude pentru că nu s–au întors la aceeaşi „cloacă josnică de desfrîu“? Sau manifeşti oare, uneori, atitudinea soţiei lui Lot care a privit cu jind înapoi la lucrurile de care fusese eliberată? — Geneza 19:26; Luca 17:31–33.
„În zilele din urmă“ răutatea abundă
6, 7. (a) Ce atitudine faţă de plăceri spune Biblia că va marca „zilele din urmă“? (b) Cum îşi etalează oamenii lumii mentalitatea şi acţiunile lor murdare?
6 Gîndeşte–te un moment la lumea în care ne găsim acum, la sfîrşitul secolului al XX–lea. Cît de abundentă este răutatea! Aşa cum a profeţit apostolul Pavel, bărbaţii şi femeile sînt „mai curînd iubitori de plăceri decît iubitori de Dumnezeu“. Într–adevăr, ‘oamenii răi şi impostorii înaintează din rău în mai rău, înşelînd şi fiind înşelaţi’. — 2 Timotei 3:1, 4, 13.
7 Adulterul, fornicaţia, homosexualitatea, lesbianismul şi avorturile au intrat, asemenea altor cuvinte, în vocabularul zilnic. Despre aceste lucruri se vorbeşte pe scară largă şi pe un ton aprobator la radio şi televiziune, precum şi în cercurile religioase şi în instituţiile de învăţămînt. Materialele pornografice sporesc cifra de afaceri şi pot fi procurate cu uşurinţă de oricine. Unele dintre filmele, piesele de teatru şi serialele T.V. care se bucură de cea mai mare popularitate prezintă povestiri care se axează pe un gen sau altul de imoralitate. Cît de recunoscători sîntem că nu participăm la aceste lucrări! Şi cu cîtă hotărîre trebuie să luptăm împotriva lor, pentru a nu permite ca această propagandă perfidă să ne influenţeze inima!
8. Ce spune Biblia că trebuie să facem şi ce trebuie să nu facem cu privire la practicile imorale ale acestei lumi?
8 Creştinii înţelepţi iau seama la avertismentele lui Pavel: „Fornicaţia, necurăţenia sub toate formele ei şi lăcomia să nu fie nici măcar menţionate printe voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi (...) Asiguraţi–vă de ceea ce este plăcut Domnului (...) Vegheaţi, aşadar, cu stricteţe pentru ca modul în care umblaţi să nu fie ca al unor neînţelepţi, ci ca al unor înţelepţi.“ Dimpotrivă, spunea Pavel, noi trebuie să ne gîndim la lucrurile care sînt adevărate, drepte, caste, demne de iubit şi virtuoase. — Efeseni 5:3–16; Filipeni 4:8.
9. Ce se poate întîmpla cu uşurinţă dacă alegem forme dubioase de destindere?
9 Îţi aminteşti întotdeauna cu atenţie de aceste sfaturi atunci cînd îţi alegi modul de a te destinde? Nu uita că cu cît ascultăm mai mult la lucrurile stricate, cu atît pare mai plăcut modul de viaţă al lumii, ajungînd să credem că, la urma urmelor, nu e nici chiar atît de rău. S–ar putea chiar să începem să admirăm sau să imităm în secret pe aşii sportului şi pe vedetele spectacolelor de varietăţi care practică aceste lucruri. Fiţi vigilenţi faţă de orice asemenea tendinţă.
Nu te lăsa prins în capcana mentalităţii acestei lumi
10. Care este filozofia vieţii practicată de epicurienii din primul secol?
10 Pe timpul lui Pavel mulţi erau de acord cu filozofia epicurienilor, care trăiau pentru plăceri, pentru a–şi satisface simţurile. Cînd te ajunge moartea, spuneau ei, totul s–a terminat în ceea ce te priveşte. Atunci de ce să nu–ţi satisfaci toate plăcerile posibile pe care ţi le oferă viaţa cît timp încă trăieşti, fiindcă mîine s–ar putea să mori?
11. Cum îi imită mulţi dintre oamenii lumii de azi pe epicurieni în ce priveşte mentalitatea şi faptele acestora?
11 Mulţi oameni de astăzi manifestă aceeaşi atitudine. Fără pic de ruşine, ei îşi satisfac tot felul de plăceri senzuale, fără să le pese cîtuşi de puţin de modul în care comportarea lor îi afectează pe alţii. Pentru ei Dumnezeu nu există sau, chiar dacă există, el nu dovedeşte nicidecum că l–ar preocupa treburile oamenilor. Întrucît omul este produsul evoluţiei, spun aceştia, ei nu trebuie să dea socoteală în faţa nimănui, decît lor înşişi şi societăţii în care trăiesc. Ei îşi găsesc scuze chiar şi atunci cînd se comportă ca animalele. Dacă practicile imorale care sînt condamnate de Biblie le gîdilă simţurile, cu siguranţă că ei nu ar fi de condamnat! În fond, spun ei, de ce să trăieşti o viaţă plină de abnegaţie, lipsindu–te de lucruri plăcute, cînd cu toţii ajungem în final în acelaşi loc — mormîntul?
12, 13. (a) Ce pericol apare cînd creştinii se expun mentalităţii lumeşti? (b) Care era miezul problemei creştinilor din Corint? (c) Ce trebuie să facem pentru a împiedica influenţarea noastră de o concepţie egoistă despre viaţă?
12 Ne reţine atenţia faptul că unii creştini din Corint pare să fi fost influenţaţi de acest mod de a gîndi. În scrisoarea trimisă congregaţiei de acolo, Pavel recunoaşte că „dacă morţii nu trebuie să fie sculaţi“, atunci expresia care era la ordinea zilei „să mîncăm şi să bem căci mîine vom muri“ ar avea o oarecare logică. Dar el a demascat cu promptitudine această mentalitate defectuoasă: „Nu vă lăsaţi induşi în eroare. Asocierile rele strică obiceiurile folositoare. Treziţi–vă la cumpătare în mod drept şi nu practicaţi păcatul, căci unii nu au nici o cunoştinţă despre Dumnezeu. Vorbesc astfel pentru a vă face să vă fie ruşine.“ — 1 Corinteni 15:32–34.
13 Observaţi cum Pavel pătrunde direct în miezul problemei cu care se confruntau creştinii din Corint. Mentalitatea lor defectuoasă izvora din asocierile lor rele. Aceasta ne poate servi ca învăţătură. Dacă nu sîntem atenţi, începem să credem că ar trebui să gustăm cîteva dintre plăcerile nepermise pînă nu ajungem prea bătrîni pentru a ne mai putea bucura de ele sau pînă nu murim. Dacă avem cumva tendinţa să gîndim astfel, trebuie să ne schimbăm imediat modul de gîndire. Cum? Amintiţi–vă că această atitudine egoistă nesocoteşte normele drepte ale lui Dumnezeu. Ea dovedeşte lipsa de credinţă în promisiunile lui Dumnezeu, printre care se include şi speranţa în înviere. Chiar şi din punct de vedere practic cei care trăiesc o viaţă destrăbălată îşi cauzează multe necazuri şi supărări. Pentru a avea o concepţie justă, ei trebuie să se ‘trezească la cumpătare în mod drept’. Ei nu pot gîndi corect şi echilibrat dacă ‘nu au cunoştinţă despre Dumnezeu’.
14. Cine sînt cei care nu vor moşteni binecuvîntările Regatului lui Dumnezeu, dar ce a recunoscut Pavel cu privire la trecutul unor creştini?
14 Mai întîi, în aceeaşi scrisoare adresată corintenilor, Pavel arătase în mod clar că fornicatorii, adulterii, homosexualii, hoţii, persoanele lacome, beţivii, cei care insultă şi extorcatorii — Corintul avînd din belşug toate aceste feluri de oameni —, nu vor avea parte de Regatul lui Dumnezeu. Apoi adaugă următoarele: „Şi totuşi aşa eraţi unii dintre voi. Dar aţi fost spălaţi, dar aţi fost sfinţiţi.“ Faptul că ei au fost spălaţi în acest fel dovedeşte puterea Cuvîntului lui Dumnezeu şi a jertfei de răscumpărare (1 Corinteni 6:9–11). Cu siguranţă că a se fi întors la murdăria lumii vechi ar fi însemnat culmea nesăbuinţei!
15. Ce limbaj pitoresc a folosit Petru pentru a descrie starea acelora care se întorceau la practicile murdare ale acestei lumi?
15 Petru a spus: „În mod sigur, dacă, după ce au scăpat de murdărirea din partea lumii printr–o cunoştinţă exactă a Domnului şi Salvatorului Isus Cristos, sînt antrenaţi din nou în aceste lucruri şi sînt învinşi, starea finală a devenit mai rea decît cea dintîi (...) Li s–a întîmplat ceea ce spune proverbul adevărat: «Cîinele s–a întors la propria lui vărsătură şi scroafa care a fost spălată s–a întors să se tăvălească în noroi»“ (2 Petru 2:20, 22). Ce cuvinte aspre! Totuşi cuvintele tari sînt necesare ca să ne facă să simţim cît de serios este sfatul dat. Acest avertisment adresat creştinilor din secolul întîi este şi mai adecvat pentru noi astăzi.
Secerăm ce am semănat
16. Cum ‘seceră’ cineva ‘ceeace seamănă’ cînd duce o viaţă desfrînată?
16 Creştinii văd peste tot în jurul lor că viaţa imorală şi destrăbălată a acestei lumi este dăunătoare şi cauzează moartea (Romani 1:18–32). Să ne oprim puţin numai la problema sexualităţii. Gîndiţi–vă la durerile şi suferinţele care rezultă din lipsa de respect faţă de legea lui Dumnezeu cu privire la moralitate: familii destrămate, sarcini nelegitime, avorturi, violuri, agresiuni sexuale asupra copiilor şi boli transmise pe cale sexuală — şi asta ca să enumerăm numai cîteva dintre ele. La acestea se adaugă problemele de sănătate cauzate de excesele la mîncare şi băutură, precum şi cele legate de consumarea de droguri, cu scopul de–a încerca sensaţii tari. Cine se lasă pradă lăcomiei va ajunge la furt şi fraudă. Nu există nici o violare a legii lui Dumnezeu care să nu aducă transgresorului vreo daună fizică sau afectivă. Este întocmai cum le–a scris apostolul Pavel creştinilor: „Nu vă lăsaţi induşi în eroare: Dumnezeu nu este de batjocorit. Căci ceea ce seamănă omul, aceea va şi secera, fiindcă cel care seamănă avînd în vedere carnea sa, va secera din carnea sa descompunerea, dar cel care seamănă avînd în vedere spiritul, va secera din spirit viaţa veşnică.“ — Galateni 6:7, 8.
17. Care trebuie să fie motivaţia unui creştin de a trăi conform normelor drepte ale lui Dumnezeu?
17 Pe de altă parte, ce motive puternice ne dau Scripturile ca să respectăm normele lui Dumnezeu! Cît este de adevărat ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu: „Omul cu fapte de fidelitate va primi numeroase binecuvîntări!“ (Proverbe 28:20). Cei care urăsc dezonoranta conduită a acestei lumi evită consecinţele dezastruoase ale unei vieţi destrăbălate. Ei se bucură de o relaţie curată cu fraţii şi surorile lor cît şi cu Iehova, Dumnezeul lor. În plus, ei au grandioasa speranţă de a primi premiul vieţii veşnice în lumea nouă a lui Dumnezeu. Acum, întrucît am înaintat mult în perioada finală a acestui sistem de lucruri, cei care fac parte dintre „alte oi“ au chiar speranţa extraordinară de a supravieţui ‘marelui necaz’ şi de a nu muri deloc. Ei cred totodată în faptul că, dacă moartea survine înainte de acel moment, promisiunea lui Dumnezeu este că el îi va învia pe toţi cei din mormintele comemorative (Ioan 5:28, 29; 10:16; Apocalips 7:14). Avînd în vedere toate acestea, de ce să se gîndească cineva, fie şi numai temporar, la vreo modalitate de a se angrena în practicile detestabile ale acestei lumi? — Romani 6:19–23; 1 Petru 4:1–3.
18. (a) Cum va da Iehova expresie judecăţii sale împotriva „oamenilor lipsiţi de devoţiune sfîntă“ în timpul „marelui necaz“? (b) Cum se exprimă Iehova cu privire la judecată prin ultimele sale cuvinte consemnate în Biblie?
18 Biblia arată în mod clar că trăim în partea finală a ceea ce se numeşte „încheierea sistemului de lucruri“ (Matei 24:3). Petru a zis că „cerurile şi pămîntul de acum sînt păstrate prin acelaşi cuvînt pentru foc şi rezervate pentru ziua de judecată şi de distrugere a oamenilor lipsiţi de devoţiune sfîntă“ (2 Petru 3:7). Cînd va veni ziua îndelung aşteptată a încheierii socotelilor, pretenţia că omul poate acţiona independent de Dumnezeu şi că toată comportarea sa violentă şi imorală este doar un produs al evoluţiei se va nărui (Coloseni 3:5, 6). Ascultaţi cum descrie Dumnezeu însuşi în ultimele sale cuvinte consemnate în Biblie sfîrşitul celor care îl slujesc şi sfîrşitul celor care nu îl slujesc: „Iată eu vin repede şi am cu mine răsplata pe care o dau, ca să recompensez pe fiecare potrivit lucrării lui (...) Fericiţi sînt cei care îşi spală robele pentru ca autoritatea de a merge la pomii vieţii să fie a lor şi să poată obţine intrarea în oraş, prin porţile lui. Afară sînt cîinii şi cei care practică spiritismul şi fornicatorii, şi ucigaşii şi idolatrii şi oricine iubeşte şi practică minciuna.“ — Apocalips 22:12–15.
19. Care trebuie să fie hotărîrea noastră în faţa viitorului?
19 Pe măsură ce condiţiile morale ale acestei lumi se înrăutăţesc, fii ferm hotărît să–i placi lui Iehova, făcînd ce este curat, demn de onoare şi drept. Continuă să te străduieşti să obţii premiul vieţii. Refuză să te laşi absorbit în „cloaca josnică de desfrîu“ a acestei lumi care este o groapă a morţii. Vei putea cîştiga lupta împotriva modului destrăbălat de gîndire dacă urăşti întru totul dezonoranta conduită a lumii.
Ce veţi răspunde?
◼ De ce există pericolul de a te angrena în practicile dezonorante ale acestei lumi?
◼ De ce trebuie să fim foarte atenţi cînd ne alegem felul de destindere?
◼ Ce mentalitate fatală ne poate uşor influenţa dacă ne asociem cu epicurienii zilelor noastre?
◼ Care este judecata lui Iehova împotriva acelora care se întorc fără să se căiască la dezonoranta conduită a acestei lumi?
◼ Ce binecuvîntări îi aşteaptă pe aceia care se păstrează nealteraţi de comportarea detestabilă a acestei lumi?
[Legenda ilustraţiei de la paginile 16, 17]
Faptul că urăsc întru totul dezonoranta conduită a acestei lumi îi va ajuta pe slujitorii lui Dumnezeu să obţină intrare în lumea nouă a dreptăţii
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Modul dezonorant de destindere a lumii îl poate prinde în capcană pe orice creştin neprevăzător