Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE
Watchtower
BIBLIOTECĂ ONLINE
Română
  • BIBLIA
  • PUBLICAȚII
  • ÎNTRUNIRI
  • Eşti cumva în căutarea unui tovarăş de viaţă?
    Turnul de veghe – 1987 | 1 noiembrie
    • Eşti cumva în căutarea unui tovarăş de viaţă?

      „NU EXISTĂ relaţii, comuniune sau companie mai plăcute, mai pline de iubire şi mai încîntătoare decît într-o căsătorie bună.“ Aşa s-a zis. Astfel nu este de mirare că milioane de persoane necăsătorite şi-ar dori un tovarăş de viaţă.

      Unii se îndreaptă spre computer pentru a-şi găsi un partener, alţii spre stele. Dar nu ar fi oare cu mult mai bine să se îndrepte spre Creatorul nostru, Iniţiatorul căsătoriei? (Geneza 2:18–24). Interesul plin de iubire al lui Dumnezeu şi înţelepciunea sa constituie o bază suficient de solidă pentru ca noi să acceptăm cu toată încrederea sfaturile şi principiile sale, care ne vor ajuta să ştim ce anume calităţi ar trebui să căutăm la un partener (Psalm 19:7). Cuvîntul lui Dumnezeu ne porunceşte după cum urmează:

      ‘Căsătoriţi-vă numai în Domnul’

      De ce? Deoarece Iehova are în vedere fericirea noastră eternă. Sfatul apostolului Pavel de ‘a ne căsători numai în Domnul’ este în perfectă armonie cu conduita servitorilor din trecut ai lui Iehova; ei îşi alegeau un partener care practica şi el, adevărata închinare (1 Corinteni 7:39; Deuteronom 7:3, 4). O asemenea atitudine aduce multe foloase pe care nu trebuie să le uităm.

      De exemplu, un partener credincios va fi în măsură să ne ajute să-i rămînem loiali iubitorului nostru Tată ceresc. (Compară Ecleziastul 4:9–12.) Doi soţi creştini se vor încuraja reciproc, putînd astfel să treacă amîndoi cu succes peste diferite încercări. Uniţi, ei vor putea rezista presiunilor care le-ar periclita legătura lor conjugală. Datorită faptului că amîndoi privesc spre Iehova urmîndu-i sfaturile minunate, le va fi mult mai uşor să aplaneze eventualele neînţelegeri şi să colaboreze în unitate, în loc să fie într-o continuă concurenţă. Datorită eforturilor sincere pe care le depun pentru a-i sluji lui Iehova şi pentru a-şi orienta viaţa pe calea divină, căsătoria lor va fi o reuşită aducînd onoare Creatorului.

      În urmă cu cîţiva ani, o tînără femeie pe nume Gloria era puternic ataşată de un bărbat care asista la întrunirile creştine participînd chiar şi cu comentarii la studiul Turnului de veghere. Ea a fost sfătuită să renunţe la societatea intimă a acestui bărbat nebotezat. Dar ea era aşa de îndrăgostită încît nu a dat atenţie sfatului. Îşi dădea însă seama că sfatul era bun. Astfel, într-o zi ea s-a rugat sincer lui Iehova să o ajute în această privinţă. Nu peste mult timp, a reieşit că bărbatul respectiv avea o conduită imorală, aşa că Gloria a întrerupt orice legătură cu el. În final, ea s-a căsătorit cu un tînăr creştin ireproşabil. El este astăzi bătrîn de congregaţie şi cei doi copii ai lor trăiesc în mod activ adevărul. Aducîndu-şi aminte de trecut ea spune: „Datorită lui Iehova am evitat o mulţime de probleme. Sub îndrumarea sa am primit sfaturi excelente care mi-au dat posibilitatea să duc astăzi o viaţă fericită cu un soţ plin de iubire.“

      De ce să caute altundeva?

      Dar de ce ar căuta un creştin să-şi găsească altundeva un partener de căsătorie? Nu este el oare convins că Iehova ştie ce anume ne-ar putea face fericiţi şi că El chiar doreşte lucrul acesta? (Proverbe 3:1–7; Psalm 145:16). Dar tu? Ai tu convingerea că Iehova este „Dumnezeul adevărului“? (Psalm 31:5). Dacă da, atunci desigur că eşti conştient de faptul că el întotdeauna dă sfaturi sigure, judicioase şi folositoare (Isaia 48:17, 18). Într-adevăr, iubitorul nostru părinte ceresc ne dă sfaturi avînd în vedere fericirea noastră veşnică; însă noi avînd vederea scurtă ne vom limita probabil la viitorul imediat. Or, dacă noi sîntem în căutarea unui partener, nu ar trebui oare să ne facem planuri care să treacă dincolo de viitorul imediat? — Psalm 37:11, 29.

      Crezi tu cu adevărat că Regatul este aproape şi că în curînd va interveni pentru a curăţa pămîntul? Te vezi tu deja în paradisul pămîntesc anunţat? Sau poate ai dori să profiţi la maximum de prezentul sistem de lucruri? Cauţi un partener care ţi-ar putea oferi o viaţă uşoară, sau unul care acordă întîietate adevăratei închinări? (Matei 6:33). În realitate, cărui lucru îi acorzi cea mai mare importanţă în viaţa ta? Este înţelept să ne examinăm gîndurile şi motivaţiile noastre lăuntrice. După aceea, dacă va fi necesar, vom efectua schimbări pentru a evita adoptarea vreunei conduite care ar putea să-i displacă lui Iehova. — Compară Psalm 78:40, 41.

      Trădătoarea noastră inimă

      Ieremia 17:9 ne dă următorul avertisment: „Inima este mai trădătoare decît orice altceva.“ Trebuie aşadar să o supraveghem. Este bine să ne amintim faptul, că aceia care nu ţin cont de avertismentele biblice de inspiraţie divină şi nici de avertismentele pe care plini de iubire şi adesea cu lacrimi, le dau bătrînii precum şi alţi creştini, vor avea de suferit.

      ‘Dar cum s-ar putea afirma lucrul acesta’, vei întreba poate; ‘eu cunosc un frate care s-a căsătorit cu o tînără care nu era Martoră, însă astăzi amîndoi îi slujesc lui Iehova.’ Este adevărat că uneori lucrurile au acest sfîrşit bun iar noi ne bucurăm că cei doi soţi ‘umblă în adevăr’ (3 Ioan 4). Totuşi, fratele care s-a căsătorit cu o persoană nebotezată a fost neascultător. Va ieşi acest spirit de independenţă din nou la suprafaţă? Nu va fi oare creştinul respectiv înclinat să creadă că el ar şti mai bine ca Iehova ce anume trebuie să facă şi, într-o altă situaţie, nu va desconsidera el oare sfaturile Bibliei încrezîndu-se în propria sa înţelepciune? Noi sîntem îndemnaţi ‘să ne încredem în Iehova din toată inima’ (Proverbe 3:5). Aceasta implică supunere şi conformare voinţei divine în toate lucrurile. Noi trebuie aşadar, să fim dispuşi să ne formăm o inimă ascultătoare, o inimă care trece proba ascultării, chiar şi în lucrurile mici (Luca 16:10). Ce personalitate vom cultiva dacă nu dăm ascultare sfaturilor lui Dumnezeu? Martorul care nu s-a ‘căsătorit în Domnul’, probabil că este conştient acum de faptul că a greşit procedînd aşa cum am văzut şi probabil că şi-a cerut deja iertare de la Iehova. Dar oare şi tu ai dori să-ţi începi aşa viaţa conjugală?

      Cineva ar putea însă zice: ‘Băiatul care mă curtează a început să studieze Biblia şi frecventează întrunirile creştine.’ Foarte bine, dar din ce cauză studiază el? Pentru a-l cunoaşte pe Iehova şi pentru a-l sluji sau pentru a cîştiga un partener de căsătorie? În timpul perioadei de curtare motivele unui asemenea om ar trebui să ne determine la prudenţă. Ce vei constata oare după căsătorie? Probabil că vei aştepta pînă cînd prietenul tău va fi botezat, fixînd imediat după aceea data căsătoriei. În strictul înţeles al cuvîntului tu te vei ‘căsători în Domnul’. Dar acţionezi tu oare în armonie cu spiritul acestui sfat?

      Ai remarcat cînd un frate a fost recomandat pentru anumite privilegii de serviciu? Este suficient să fie botezat? Nu, ci, mai degrabă creştinul va fi ‘încercat cu privire la aptitudinea lui’ (1 Timotei 3:10). Putem noi învăţa ceva de aici? Desigur. Trebuie să reflectezi, să observi şi să asculţi. Reflectează la caracterul serios al căsătoriei. Observă persoana în cauză, nu cu ochii orbiţi de pasiune, ci obiectiv şi, în sfîrşit, ascultă. Vorbeşte el (sau ea) din inimă, în mod iubitor spre lauda lui Dumnezeu? După ce a trecut o perioadă raţională de timp, a dat el dovadă de creştere spre maturitate creştină? Ar fi foarte bine dacă te-ai gîndi să ţi-l faci pe cineva partener de căsătorie, numai după ce acesta şi-ar fi dovedit loialitatea şi ar fi manifestat deja calităţile spirituale. Un poet a scris:

      „Nu-i destul s-alegeţi omul,

      Cum s-ar spune, nimerit,

      Ci şi nunta să o faceţi

      La momentul potrivit.

      Ce ai risca să ţi se întîmple dacă inima te-ar îndemna să repingi sfaturile excelente şi raţionamentele obiective? Consecinţele ar putea fi catastrofale. Nu uita că Biblia spune:

      ‘Ceea ce semeni vei şi secera’

      Iată ce i s-a întîmplat Jacquelinei. Un bătrîn al congregaţiei a sfătuit-o cu privire la prietenia pe care ea o întreţinea cu un tînăr care nu era membru al congregaţiei creştine. Dar, considerînd că fraţii ei creştini erau prea severi, Jacqueline nu a dat ascultare sfaturilor acestora, fondate pe Biblie. Mai tîrziu, după ce a reflectat la atitudinea pe care a luat-o, ea a mărturisit: „Nu vezi decît ceea ce vrei să vezi şi nu ceea ce vede şi spune Iehova.“ Tînărul a început să studieze Biblia şi pînă la urmă s-a botezat. La trei luni după aceea, ei erau căsătoriţi!

      Problemele nu au întîrziat să apară. Ele au început chiar în luna de miere! Trăsăturile negative de caracter, pe care Jacqueline nu le-a observat, sau asupra cărora a preferat să închidă ochii, au devenit evidente. Ea visa la o căsătorie fericită şi la unitate; din nefericire situaţia se prezenta cu totul altfel. Soţul ei a fost exclus. El a părăsit-o, lăsînd-o cu doi copii mici. Jacqueline trebuia de acum nu numai să facă faţă greutăţilor economice ale prezentului sistem de lucruri decadent, ci şi să crească doi copii îngrijindu-se de necesităţile lor fizice şi afective. Ce a învăţat ea din această amară experienţă? „Ascultare“, spune ea. „Chiar dacă sfatul pare sever, sau nu ni se pare a fi cel mai potrivit, trebuie considerat ca provenind de la Iehova şi urmat întocmai.“ — Galateni 6:7; Psalm 86:11.

      Să urmărim un alt exemplu. Maritza şi-a întîlnit viitorul soţ la locul de muncă. El i-a arătat lucruri pe care le oferă lumea, dar pe care ea nu le cunoştea; aceste lucruri ei nu i s-au părut chiar aşa de rele. Tînărul era instruit şi bine educat. Susţinea cu inteligenţă conversaţii pe diverse teme. Maritza a primit numeroase avertismente biblice, dar acestea nu au avut nici un efect asupra ei; era prea îndrăgostită.

      Pentru Maritza, întrunirile creştine au devenit în curînd prea monotone. Ele nu aveau farmecul seratelor petrecute cu agreabilul ei tovarăş. Înainte de căsătorie, acesta i-a promis că nu o va împiedica să frecventeze întrunirile. El şi-a ţinut cuvîntul. Maritza însă, a început să se lase din ce în ce mai mult acaparată de alte lucruri care împingeau pe un plan secundar activităţile ei creştine; ea a sfîrşit prin a deveni inactivă.

      Dar discuţiile plăcute pe care le avea cu partenerul ei? Ele au încetat, încetul cu încetul, şi pînă la urmă soţul ei a divorţat lăsînd-o singură cu patru copii între nouă şi patru ani. Şocul acela a lăsat-o perplexă; abia după trei ani s-a simţit întrucîtva în stare să reflecteze la cele întîmplate şi la sensul în care şi-a îndreptat viaţa. Ea nu înceta să-şi spună: „Viaţa este nefericită.“ Dar aceasta nu o satisfăcea. Ea îşi amintea de anii fericiţi cînd, mergînd să facă cunoscută altora vestea bună a Regatului, aprecia chiar şi adierea răcoroasă a vîntului care îi mîngîia faţa.

      „O, cîte griji şi dureri aş fi putut evita dacă aş fi ascultat!“ a spus ea. Prin intermediul colegilor de clasă a copiilor ei, a luat din nou legătura cu Martorii lui Iehova. Interesul ei faţă de adevăr şi iubirea faţă de Iehova au început din nou să prindă viaţă. Astăzi, ea şi copiii ei sînt activi în serviciul creştin. Acum Maritza a făcut această recomandare sinceră: „Învăţaţi să vă lăsaţi conduşi de sfaturile pe care Iehova ni le dă şi fiţi conştienţi de faptul că el se poate servi de persoanele la care nici nu te gîndeşti pentru a-şi face cunoscută voinţa.“ Isus Cristos a zis: „Daţi atenţie modului în care ascultaţi“ (Luca 8:18). Da, reflectaţi, observaţi şi ascultaţi!

      La proxima întrunire de la Sala Regatului priveşte împrejurul tău. Vei observa desigur un mare număr de cupluri creştine şi vei constata că îşi găsesc plăcere să-şi petreacă timpul şi să facă diverse lucruri împreună. Pe de altă parte, poate vei vedea şi unele persoane singure, deoarece partenerul lor este necredincios. Cît de mult ar dori aceste persoane ca soţul sau soţia să fie cu ele! Adesea ele trebuie să se grăbească acasă de îndată ce s-a terminat întrunirea lipsindu-se astfel de conversaţiile şi societatea reconfortantă a fraţilor lor creştini. Îţi asumi tu riscul de a te afla într-o situaţie asemănătoare numai din cauză că nu ţii cont de îndemnul care spune ‘să te căsătoreşti în Domnul’? Este mult mai înţelept să urmezi instrucţiunile provenite de la Iehova evitînd astfel consecinţe dezastruoase. — Psalm 119:9; Proverbe 28:26.

      Aşteaptă-l pe Iehova

      Poate însă că vei spune: ‘Eu nu-mi găsesc partener în congregaţie. Sînt foarte puţini creştini de vîrsta mea’. Lucrul acesta este posibil. Dar ai tu convingerea că Iehova îţi doreşte fericirea? „El se îngrijeşte de voi“ (1 Petru 5:6, 7). Aminteşte-ţi aceste cuvinte din Proverbe: „O soţie prevăzătoare este de la Iehova“ (Proverbe 19:14). De ce nu ai face atunci din căsătoria ta obiectul rugăciunilor tale? — Filipeni 4:6, 7.

      Aminteşte-ţi de Ana care dorea atît de mult să aibă un copil. Ce a făcut ea? Ea şi-a descărcat inima, într-o implorare, în faţa lui Iehova avînd o deplină încredere în el. Pe urmă, ea a lăsat decizia în grija lui Dumnezeu. Rugăciunea ei a primit la timpul oportun un minunat răspuns: naşterea unui fiu. — 1 Samuel 1:9–11, 18–20; Psalm 62:8.

      Probabil că în congregaţia din care faci parte sînt într-adevăr foarte puţini creştini de vîrsta ta. Dar ce vom spune despre întrunirile de circuit şi de district? Noi participăm la asemenea programe în scopuri spirituale. Dar cei care se oferă voluntar să facă servicii în asemenea ocazii au satisfacţia de a-şi servi aproapele şi de a cunoaşte fraţi şi surori care îi slujesc lui Iehova din toată inima. Ar fi posibil ca într-o asemenea împrejurare să-ţi întîlneşti viitorul partener.

      Dacă însă nu îţi găseşti imediat un partener creştin, încrede-te în Iehova şi roagă-l să te ajute să poţi duce o viaţă curată ca celibatar. Între timp, cultivă calităţi şi capacităţi care îţi vor permite într-o zi să fi un soţ şi un părinte bun, o soţie şi o mamă bună (Galateni 5:22, 23). Numeroşi creştini au fost ajutaţi în sensul acesta angajîndu-se în lucrarea cu timp deplin în calitate de pionier. Există oare vreun mijloc mai bun de a-ţi folosi timpul şi energia?

      Dacă doreşti să găseşti un partener de căsătorie, unde îl vei căuta? Caută-l printre închinătorii zeloşi ai lui Iehova, printre aceia care au acelaşi obiectiv ca şi tine în viaţă şi care doresc fierbinte să-i slujească lui Iehova etern! (2 Timotei 2:22). Şi dacă Iehova îţi acordă o mare binecuvîntare în persoana unui partener care se teme de El, atunci fă în aşa fel încît căsătoria voastră să îl onoreze pe Dumnezeul nostru care este plin de iubire.

      [Text generic pe pagina 29]

      „O, cîte griji şi dureri aş fi putut evita dacă aş fi ascultat!“

  • Ai o minte iscoditoare?
    Turnul de veghe – 1987 | 1 noiembrie
    • Ai o minte iscoditoare?

      CURIOZITATEA este „dorinţa de a cunoaşte“. O persoană foarte curioasă are dorinţa vie de a învăţa, de a cerceta să vadă cum stau lucrurile. Iehova este cel care a implantat în noi acest interes în aşa fel încît, de cînd ne naştem sîntem determinaţi să explorăm lumea care ne înconjoară. Însăşi existenţa noastră este o continuă activitate de învăţare. Pentru a deveni persoane mature şi echilibrate, avem nevoie să ne satisfacem curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte.

      Acest lucru este cu deosebire adevărat în domeniul spiritual, căci viaţa noastră eternă depinde de cunoştinţele pe care le avem despre Iehova Dumnezeu (Ioan 17:3). Biblia ne spune că Dumnezeu vrea ca noi să căutăm să-l cunoaştem ‘să bîjbîim după el şi să-l găsim cu adevărat’ (Fapte 17:23, 24, 27). Dacă nu ne vom satisface curiozitatea sau dacă nu o exersăm, progresele noastre vor fi foarte lente. Lipsa de interes pentru lucrurile spirituale poate fi fatală. — Psalm 119:33, 34; Osea 4:6.

      De aceea, din antichitate, Iehova i-a amintit mereu poporului său necesitatea de instruire şi de învăţare pentru a-şi satisface dorinţa legitimă de a cunoaşte (Deuteronom 6:6, 7; 31:12; 2 Cronici 17:9). Isus, Mesia, este cel mai mare învăţător care a existat vreodată pe pămînt (Matei 9:35). Discipolii săi i-au urmat exemplul. Chiar şi în faţa opoziţiei „ei continuau fără încetare să dea învăţătură şi să anunţe vestea bună“ (Fapte 5:42). Această învăţătură trezea interesul persoanelor care-şi punea întrebări. Mulţi erau asemenea bereenilor care au primit cuvîntul cu „cea mai mare promptitudine, examinînd cu atenţie Scripturile, în fiecare zi, pentru a vedea dacă aceste lucruri erau aşa.“ — Fapte 17:11.

      În mod asemănător astăzi, numeroase activităţi în congregaţia creştină sînt legate de activitatea de învăţare. În acest mod, congregaţia împlineşte una dintre sarcinile cele mai importante pentru care a fost creată: aceea de a încuraja şi a satisface dorinţa de a-l cunoaşte pe Iehova şi scopurile sale. Această curiozitate este salutară şi aduce numeroase foloase.

      Curiozitatea are limite

      Totuşi, uneori trebuie să-i protejăm pe copiii noştri de propria lor curiozitate. Dacă un copil mic întinde mîna pentru a atinge ceva fierbinte sau, din curiozitate duce la gură un obiect de sticlă, să vadă ce gust are, poate să-şi facă rău. Nu-i vom împiedica cu nimic dezvoltarea dacă îi vom tempera curiozitatea în acest domeniu.

      Cînd copiii cresc, curiozitatea poate să le

Publicații în limba română (1970-2025)
Deconectare
Conectare
  • Română
  • Partajează
  • Preferințe
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Condiții de utilizare
  • Politică de confidențialitate
  • Setări de confidențialitate
  • JW.ORG
  • Conectare
Partajează