Cît de maiestuos este numele lui Iehova!

„O, Iehova, Domnul nostru, cît de maiestuos este numele tău pe tot pămîntul!“ — PSALM 8:1, 9.

1. De ce a făcut Iehova în aşa fel încît ţara ‘să-i verse afară’ pe canaaniţi?

ÎN ANUL 1473 î.e.n. Israel se afla, în sfîrşit, în ţara promisiunii. Dar poporul mai avea în faţă ani lungi de război teocratic, deoarece trebuia să cureţe ţara de locuitorii ei depravaţi. Dar erau oare acei canaaniţi, într-adevăr, atît de răi? Da, erau! Modul lor de viaţă idolatru şi imoral era detestabil în ochii lui Iehova şi reprezenta o primejdie pentru poporul său. Iată de ce anunţase Dumnezeu prin gura lui Moise că el avea să utilizeze naţiunea sa sfîntă, Israelul, ca executor al judecăţilor sale. El avea să facă în aşa fel încît ţara ‘să verse afară’ aceste naţiuni necurate. — Levitic 18:1–30; Deuteronom 12:29–32.

2. Ce roade au produs religiile lumii?

² Tot la fel, astăzi, am putea să punem întrebarea: Este atît de rea lumea prezentă încît să merite distrugerea? Şi ce putem spune despre sistemele religioase ale lumii? Din nefericire, ele nu îl onorează pe Creator, pe Iehova Dumnezeu. Membrii creştinătăţii l-au părăsit pe Acela care este „izvorul de apă vie, pentru a-şi scobi rezervoare, rezervoare crăpate care nu pot ţine apă“ (Ieremia 2:13). Concepţiile lor sectare nu conţin nici un fel de „apă“ a adevărului. Ei au dovedit că fac parte din lume prin faptul că au sprijinit războaiele acesteia, politica sa şi au aprobat moravurile ei sexuale. După cum a spus Isus, ei pot fi recunoscuţi „după roadele lor“. — Matei 7:16, 17; compară Galateni 6:7, 8.

3. Care a fost rezultatul faptului că lumea a încălcat legea lui Dumnezeu?

³ Ce se poate spune despre moravurile lumii? În ultimii ani s-a înregistrat o creştere spectaculoasă a numărului de avorturi, de sarcini la adolescente şi de familii distruse, pretutindeni, dar mai cu seamă în ţările aşa-zis creştine. În unele dintre acestea 50 la sută dintre căsătorii se termină prin divorţ. „Revoluţia sexuală“ din anii ’60 a avut alte consecinţe dezastruoase. Una dintre acestea a fost citată în The New York Times din 13 iunie 1986 într-un articol de pe prima pagină cu titlul: „ÎN 1991 SIDA VA FACE DE ZECE ORI MAI MULTE VICTIME.“ Articolul spunea că în 1991 numai în Statele Unite numărul bolnavilor de SIDA (Sindromul imuno-deficitar dobîndit) ar putea să depăşească 100 000, ceea ce ar putea însemna cheltuieli medicale anuale de peste 16 miliarde de dolari. Această boală fatală este transmisă îndeosebi prin homosexualitate, toxicomanie şi prin transfuzii de sînge, — toate acestea fiind practici condamnate de legea divină. — 1 Corinteni 6:9, 10; Galateni 5:19–21; Fapte 15:19, 20.

4. (a) În ce privinţă diferă războiul nostru de acela pe care l-a purtat Israel în zilele lui Iosua? (b) Între ce limite ar trebui să căutăm societatea oamenilor din lume şi de ce?

⁴ În zilele lui Iosua, Iehova şi-a trimis naţiunea sfîntă pentru a purifica Ţara Promisă prin intermediul războiului literal. Astăzi războiul nostru este spiritual (2 Corinteni 10:3, 4). Martorii nu întreprind nici o acţiune violentă pentru a-i înlătura pe aceia care ignoră Cuvîntul lui Dumnezeu. Iehova îi va îndepărta la timpul său şi în felul său (Deuteronom 32:41, 43). Noi nu vom căuta societatea intimă a oamenilor fără principii, chiar dacă le arătăm o iubire sinceră prin faptul că le aducem la cunoştinţă vestea bună a Regatului (1 Corinteni 15:33). Noi putem studia împreună cu ei Cuvîntul lui Dumnezeu şi îi putem îndemna ‘să se căiască şi să se întoarcă, pentru a le fi şterse păcatele’. — Fapte 3:19; Matei 21:31, 32; Luca 5:27–32.

Rahav şi familia sa

5, 6 (a) De ce s-au dus cercetaşii în Ierihon şi la casa lui Rahav? (b) Cum a răspuns Iehova adesea, în zilele noastre, la strigătele de ajutor? (c) Cum s-a dovedit Rahav o „prietenă a păcii“?

⁵ Încă înainte de traversarea fluviului Iordan de către Israel, Iehova a atras atenţia asupra oraşului Ierihon. Iosua a trimis acolo doi cercetaşi care reprezentau întregul Israel şi le-a zis: „Duceţi-vă şi vedeţi ţara şi Ierihonul.“ De ce să cerceteze Ierihonul? Deşi acest oraş era mic şi nu se putea confrunta cu armata Israelului, el controla intrarea în ţara Canaanului. Avînd în vedere felul în care au decurs evenimentele, prezenţa cercetaşilor în acest oraş le-a oferit locuitorilor săi prilejul de-a arăta cu claritate dacă erau pentru sau împotriva lui Iehova. „[Cercetaşii] s-au dus deci şi au ajuns la casa unei femei prostituate al cărei nume era Rahav şi au fost găzduiţi acolo“ (Iosua 2:1–7). Fără îndoială că Dumnezeu a fost acela care i-a îndrumat spre casa lui Rahav, tot la fel cum astăzi îngerii îi îndrumă adesea pe Martorii lui Iehova spre oamenii care se roagă pentru a primi un ajutor spiritual. „Ochii lui Iehova sînt spre cei drepţi şi urechile lui spre strigătele lor de ajutor.“ — Psalm 34:15; vezi şi 2 Cronici 16:9.

⁶ Dar de ce au intrat aceşti cercetaşi în casa unei prostituate? Nu pentru scopuri imorale, ci probabil pentru a-i înşela pe canaaniţii care îi observau. Prin cuvintele sale, Rahav a arătat că ea nu avea nici o intenţie imorală cu privire la ei. Ştiind că ei erau servitori ai lui Iehova, ea le-a putut dezvălui dorinţa ei profundă de a deveni o închinătoare a lui Iehova. Ea şi-a riscat chiar viaţa pentru a-i ascunde pe acoperişul casei sale. Ea era asemănătoare „oilor“ din parabola lui Isus, care dau dovadă de bunăvoinţă faţă de „fraţii“ Domnului (Matei 25:31–46). Acţionînd în mod prevăzător, Martorii lui Iehova de astăzi nu ezită să viziteze şi să studieze Biblia cu asemenea prieteni ai păcii, ca Rahav. — Luca 10:5–7.

7. (a) Cum şi-a exprimat Rahav credinţa în Iehova? (b) Care trebuie să fie astăzi atitudinea celor noi, şi cum trebuie să acţioneze ei?

⁷ Rahav aflase despre actele de putere ale lui Iehova. Ea şi-a putut exprima deci credinţa, spunîndu-le cercetaşilor pe care îi ascunsese: „Eu ştiu că Iehova vă va da în mod sigur ţara şi că spaima de voi s-a abătut asupra noastră şi că toţi locuitorii ţării s-au demoralizat din cauza voastră.“ După ce le-a spus că auzise despre actele puternice ale lui Iehova, ea a adăugat: „Iehova, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu în ceruri, sus, şi pe pămînt, jos. Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Iehova că, deoarece am exercitat bunătate iubitoare faţă de voi, veţi exercita şi voi, cu siguranţă, bunătate iubitoare faţă de casa tatălui meu şi va trebui să-mi daţi un semn demn de încredere“ (Iosua 2:9–13). Ca şi Rahav, toţi cei care află astăzi adevărul lui Dumnezeu nu trebuie să se mai teamă de judecata care va fi executată în „ziua lui Iehova“ (Ţefania 1:14–18). Ei îşi abandonează în schimb vechile lor căi, cele ale lumii şi caută ajutorul Martorilor lui Iehova pentru a obţine salvare. — Psalm 3:6–8; Proverbe 18:10.

8. (a) Ce corespunde astăzi faptului că Rahav a expus vederii o „frînghie din fir stacojiu“ la fereastra ei? (b) De ce a fost Rahav declarată dreaptă, şi cu ce rezultat?

⁸ Semnul pe care i l-au dat lui Rahav acei cercetaşi a fost o „frînghie din fir stacojiu“ pe care ea trebuia să o lege la fereastra prin care fugiseră (Iosua 2:17–21). Dacă Rahav avea să pună la vedere acest semn, casa ei avea să fie ocrotită la nimicirea Ierihonului. În mod asemănător, astăzi, dacă vor să fie ocrotiţi, cei care manifestă o credinţă asemănătoare cu a lui Rahav trebuie să se identifice ca închinători ai lui Iehova, dedicaţi lui şi botezaţi. Apocalips 7:9, 10, 14 vorbeşte despre ei ca despre „o mare mulţime“ de oameni care „şi-au spălat robele şi le-au albit în sîngele Mielului“. Ei exercită credinţă în sîngele de jertfă al lui Isus şi îşi manifestă această credinţă prin lucrări creştine (Romani 10:9, 10). În Iacob 2:24, 25 citim: „Voi vedeţi că omul este declarat drept prin lucrări şi nu numai prin credinţă. Tot la fel, Rahav, prostituata, nu a fost oare declarată dreaptă prin lucrări, după ce îi primise cu ospitalitate pe mesageri şi i-a trimis pe un alt drum?“

9. (a) În ce au constat „lucrările“ lui Rahav? (b) Ce rezultate a avut mărturia curajoasă din zilele noastre?

⁹ „Lucrările“ lui Rahav au constat în principal în ocrotirea celor doi cercetaşi şi în faptul că i-a adunat pe ceilalţi membri ai familiei sale în casa ei, pentru a fi salvaţi. În acelaşi fel, bărbaţii şi femeile care aparţin astăzi „marii mulţimi“ se străduiesc mult să dea un sprijin fidel clasei unse a ‘sclavului fidel şi prevăzător’ care dă „hrană [spirituală] la timpul potrivit“ şi dirijează predicarea Regatului în întreaga lume (Matei 24:45–47). Rahav s-a dovedit curajoasă în depunerea de mărturie casei tatălui ei. Acest lucru nu era lipsit de primejdii, întrucît ea putea să fie denunţată. (Compară Matei 10:32–36.) În mod asemănător în numeroase ţări în care au de întîmpinat astăzi opoziţie, Martorii lui Iehova trebuie să depună mărturie în mod curajos. Faptul acesta a avut drept rezultat o mare strîngere sau adunare şi adesea familii întregi au ieşit din Babilonul cel Mare şi au luat poziţie în favoarea închinării curate a lui Iehova. — Psalm 73:28; 107:21, 22.

Ierihonul — odinioară şi astăzi

10. Ce atenţie specială avea să i se dea Ierihonului?

¹⁰ Să examinăm şi dintr-un alt punct de vedere aceste evenimente dramatice. „Ierihonul era bine închis din cauza fiilor lui Israel şi nimeni nu ieşea şi nimeni nu intra.“ Acesta era primul oraş canaanit care avea să cadă sub sabia judecăţii lui Iehova. De aceea, în calitatea sa de prim rod închinat lui Iehova, oraşul acesta avea să primească o atenţie specială. Iosua a explicat: „Oraşul trebuie să devină un lucru închinat distrugerii; acesta, cu tot ce este în el, aparţine lui Iehova.“ — Iosua 6:1, 17; compară Exod 22:29; Levitic 27:26.

11. (a) Ce paralelă frapantă se remarcă astăzi? (b) Daţi un exemplu de „spaimă“ care s-a abătut asupra Babilonului cel Mare.

¹¹ Ce bine corespund toate acestea cu situaţia Babilonului cel Mare, imperiul mondial al religiilor false, ale cărui practici ucigaşe au ajuns la punctul culminant în acest secol al XX-lea, scăldat în sînge! El a căutat să-şi închidă porţile în faţa invaziei Martorilor lui Iehova. Pentru a relua expresia lui Rahav, spaima de poporul lui Dumnezeu s-a abătut asupra lui. Spre exemplu, ziarul italian La Repubblica din 12 noiembrie 1985 purta titlul cu litere mari: „STRIGĂT DE ALARMĂ AL BISERICII ÎMPOTRIVA MARTORILOR LUI IEHOVA.“ Articolul relata despre o întrunire la care a participat un cardinal romano-catolic care a fost convocat la Bologna pentru a se opune „ameninţării“ pe care o constituie Martorii lui Iehova. Papa a trimis o telegramă de încurajare şi de sprijin. Se lansa acest strigăt de alarmă: „Ei au invadat deja lumea întreagă“ şi se făcea declaraţia că „acum biserica se va mobiliza“ pentru a întîmpina această „primejdie“. Dar va avea ea oare succes? — Ieremia 1:17–19.

12. (a) De ce noţiunea de „dumnezeu“ a Babilonului cel Mare se află în opoziţie cu adevărul? (b) De ce va lupta Iehova pentru martorii săi?

¹² Babilonul cel Mare include o uluitoare mulţime de dumnezei, de la mistica Trinitate a creştinătăţii, pînă la milioanele de dumnezei ai religiilor orientale. Înainte de a-i încredinţa lui Iosua funcţia sa, Moise declarase: „Ascultă, o, Israel: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova.“ Astăzi Martorii lui Iehova sînt singurii care glorifică pe acest „singur Dumnezeu şi Tată“ (Deuteronom 6:4; Efeseni 4:6). Iehova va lupta pentru noi, aşa cum a făcut şi în zilele lui Iosua şi ale altor conducători loiali ai lui Israel. — 2 Cronici 20:15, 17; 32:7, 8; Isaia 54:17.

Executarea judecăţii

13. (a) Ce evenimente au precedat asedierea Ierihonului? (b) Ce paralele observăm noi astăzi?

¹³ Iosua a făcut pregătiri temeinice în vederea asedierii Ierihonului. Bărbaţii care au crescut şi s-au maturizat în deşert au fost circumcişi. Lucrul acesta simboliza îndepărtarea a tot ce putea să-i împiedice să manifeste o totală devoţiune faţă de Iehova (Deuteronom 10:16; 30:5, 6). A fost restabilită celebrarea Paştelui. Poporul a început să mănînce din produsele ţării, iar mana furnizată în mod miraculos a încetat să mai existe. În plus, ‘prinţul armatei lui Iehova’, fără îndoială Logosul în existenţa sa preumană, i s-a arătat lui Iosua pentru a-l întări. Iosua i-a recunoscut cu umilinţă prezenţa. În toate acestea noi putem stabili paralele cu ceea ce au trăit Martorii lui Iehova în epoca noastră, în timp ce s-au consacrat lucrării care le-a fost încredinţată. Hrana noastră spirituală a devenit din ce în ce mai bogată în conţinut şi mai variată, datorită faptului că „sclavul fidel şi prevăzător“ a progresat sub îndrumarea Domnului Isus Cristos. — Iosua 5:1–15.

14. Ce tactici ciudate a ordonat Iehova pentru asedierea Ierihonului?

¹⁴ Să privim acum scena bătăliei. Iehova a ordonat să se facă uz de o tactică cel puţin ciudată. O dată pe zi, timp de şase zile, preoţii lui Israel mărşăluiesc în jurul Ierihonului, purtînd cu ei chivotul ce reprezintă prezenţa lui Iehova. Ei sînt precedaţi de şapte preoţi care suflă în corni de berbece. Soldaţii lui Israel mărşăluiesc în faţa şi în spatele lor. Dar în a şaptea zi „ei s-au sculat de dimineaţă, de îndată ce s-au ivit zorile“ şi au mărşăluit în jurul oraşului de şapte ori. Locuitorii Ierihonului trebuie să fi tremurat de frică. — Iosua 6:2–15.

15. Ce aspecte similare se constată în activitatea din prezent a Martorilor lui Iehova?

¹⁵ Noi găsim în toate acestea o paralelă remarcabilă cu ceea ce fac astăzi Martorii lui Iehova pe întregul pămînt. Recent a avut loc o remarcabilă extindere a activităţii privitoare la Regat. În decurs de cinci ani, din 1981 pînă în 1985, numărul de pionieri a crescut cu 134 la sută. Armata de pionieri şi de alţi proclamatori fideli ai Regatului se scoală „de dimineaţă“, adesea în sensul propriu al cuvîntului şi participă cu zel la proclamarea judecăţilor lui Iehova. Pentru conducătorii religiilor creştinătăţii aceşti Martori par a fi „un popor numeros şi puternic“. Clerul are „dureri violente“ cînd constată că, drept urmare a predicării adevărului, numeroase persoane sincere îl abandonează, ca să ia poziţie pentru Iehova. — Ioel 2:1–3, 6.

16. (a) Ce miracole au marcat căderea Ierihonului? (b) Cum este răsplătită credinţa lui Rahav?

¹⁶ În final, Iosua îi porunceşte poporului: „Strigaţi, căci Iehova v-a dat oraşul!“ Izbucneşte un puternic strigăt de război. Pămîntul se cutremură şi — minunea minunilor — zidurile Ierihonului se prăbuşesc la pămînt. Israeliţii, ascultători, înaintează în grabă pentru a distruge orice creatură vie. Apoi ei dau foc oraşului. Dar priviţi! O mică parte a zidului exterior rămîne în picioare şi la fereastră atîrnă o frînghie stacojie. Rahav şi familia tatălui ei ies afară sănătoşi şi nevătămaţi. Mai tîrziu, credinţa lui Rahav este încă o dată răsplătită prin faptul că devine soţia lui Salmon şi o străbunică a lui Isus Cristos. — Iosua 6:16–26; Matei 1:5.

17. Ce prefigurează aceste miracole?

¹⁷ „Astfel, Iehova a fost într-adevăr cu Iosua, şi renumele său s-a răspîndit pe întregul pămînt.“ Numele maiestuos al lui Iehova va fi justificat tot la fel atunci cînd, la începutul ‘marelui necaz’, Babilonul cel Mare va fi devastat şi despuiat de bogăţiile şi de gloria sa. — Iosua 6:27; Apocalips 17:16; 18:9, 10, 15–17; Matei 24:21, 22.

Eşecul unui apostat

18. (a) De ce ‘a început inima poporului să se topească’? (b) În ce fel a reacţionat Iosua?

¹⁸ La scurt timp după răsunătoarea biruinţă de la Ierihon s-a produs un eveniment surprinzător. Armata pe care a trimis-o Iosua pentru a distruge oraşul învecinat Ai a fost pusă pe fugă. „Atunci inima poporului a început să se topească şi a devenit ca apa.“ Descumpănit, Iosua a strigat spre Dumnezeu în rugăciune: „Vai, Domn Suveran Iehova, (. . .) ce vei face tu pentru marele tău nume?“ — Iosua 7:2–9.

19, 20. (a) Cum a acţionat Iehova în faţa nesăbuinţei lui Acan şi ce asigurare i-a dat lui Iosua? (b) Ce paralelă se poate face cu epoca noastră?

¹⁹ Iehova i-a dezvăluit apoi lui Iosua că în Israel se comisese „o nesăbuinţă scandaloasă“. S-a descoperit că, cel care comisese transgresiunea era Acan din tribul lui Iuda. El îşi însuşise din prada Ierihonului „un frumos veşmînt“ babilonian, precum şi aur şi argint. Iehova ‘a atras ostracizare’ asupra lui Acan şi el împreună cu familia sa au fost omorîţi cu pietre. Apoi, împreună cu bunurile lor, au fost arşi în foc. Ca o mărturie durabilă a acestei execuţii a judecăţii lui Iehova, peste Acan a fost înălţată o mare grămadă de pietre, iar locul acela a fost numit „cîmpia joasă Acor“, nume care înseamnă „ostracism; necaz“. Iehova i-a spus din nou lui Iosua: „Nu te teme şi nu fi îngrozit.“ Numele lui Iehova a fost înălţat datorită faptului că Iosua nu a mai pierdut nici o singură bătălie. — Iosua 7:10—8:1.

²⁰ Există oare în epoca noastră vreun lucru ce poate constitui o paralelă a păcatului lui Acan? Da, există. Apostolul Pavel i-a avertizat pe creştini cu privire la venirea unor „lupi tiranici“ care aveau să ignore ordinea teocratică şi să-şi urmeze propria lor cale egoistă. De la 1919, asemenea indivizi lacomi au apărut din cînd în cînd în sînul poporului lui Dumnezeu. Ca un exemplu recent, pe la mijlocul anilor ’70 unii bătrîni proeminenţi au devenit nemulţumiţi. Ei au considerat că este sub „demnitatea“ lor să depună mărturie din casă în casă, pentru a proclama mesajul Regatului după metoda utilizată de apostolii lui Isus (Fapte 5:42; 20:20, 21, 29, 30). Lor li s-a părut că este bine să se întoarcă la învăţăturile babilonice. Într-un mod viclean, ei au căutat să trezească îndoieli cu privire la „zilele din urmă“ şi au încercat să încetinească lucrarea Martorilor lui Iehova (2 Petru 3:3, 4). A trebuit ca, pînă la urmă, ei să fie excluşi. — 2 Ioan 10, 11; compară Filipeni 1:15–17; Evrei 6:4–8.

21. (a) Care pare să fi fost una dintre cauzele încetinirii creşterii la sfîrşitul anilor ’70? (b) Ce a putut ‘accelera’ lucrarea de atunci încoace?

²¹ Turnul de veghere din 15 iulie 1979 (engl.) arăta foarte clar fundamentul biblic al serviciului din casă în casă, precum şi importanţa sa. Martorii loiali au înaintat în mod viguros în anii 1980! Prezenţa unui mic număr de apostaţi printre Martori a contribuit probabil la încetinirea lucrării lui Iehova în cursul celei de-a doua jumătăţi a anilor ’70 cînd media de creştere anuală în rîndurile Martorilor activi ai lui Iehova a scăzut la mai puţin de 1 la sută. Însă în cursul ultimilor cinci ani s-a observat o creştere medie anuală de mai bine de 6 la sută. În 1986 s-a înregistrat cifra de vîrf de 3 229 022 de proclamatori pe întregul pămînt, faţă de numai 2 179 256 în 1975. Iehova continuă să-şi ‘accelereze’ lucrarea! — Isaia 54:2, 3; 60:22.

22. În timp ce continuăm să examinăm cartea lui Iosua, ce trebuie să recunoaştem despre numele lui Iehova?

²² Numele divin a devenit într-adevăr maiestuos pe tot pămîntul! Dar Iehova ne ‘comunică’ mult mai multe lucruri prin intermediul cărţii lui Iosua, după cum urmează să vedem. — Isaia 42:8, 9.

În cartea lui Iosua —

◻ Ce model al lumii de astăzi găsim?

◻ Ce învăţăm din relatarea despre Rahav?

◻ Ce anume constituie o paralelă a activităţii noastre mereu crescînde?

◻ Ce a prefigurat căderea Ierihonului?

◻ Ce se deduce din modul în care a fost tratat cazul lui Acan?