Vorbirea ta răneşte sau vindecă?

ÎN ACESTE timpuri dificile nu este de mirare că mulţi oameni sunt „cu inima zdrobită“ şi „cu duhul înfrânt“ (Psalmul 34:18). Astfel, dacă ar fi să parafrazăm cuvintele apostolului Pavel, este nevoie în permanenţă să le vorbim mângâietor sufletelor deznădăjduite şi să-i sprijinim pe cei slabi (1 Tesaloniceni 5:14). Dar dacă cineva ne jigneşte sau face o greşeală gravă împotriva noastră? Într-o astfel de situaţie, ne-am putea simţi îndreptăţiţi să corectăm cu asprime persoana. Însă trebuie să fim atenţi! Chiar şi sfaturile sănătoase pot dăuna dacă sunt date cu asprime. În Proverbele 12:18 se spune: „Cine vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii“.

Aşadar, când vrem să corectăm pe cineva sau să rezolvăm o neînţelegere, este foarte important să ne amintim a doua parte a proverbului sus-menţionat: „Limba înţelepţilor aduce vindecare“. Întreabă-te întotdeauna: „Dacă eu ar trebui să fiu corectat, cum aş dori să fiu eu tratat?“ Aproape toţi reacţionăm mai bine la încurajare decât la critică. Deci, laudă cu generozitate. Acest lucru îl va stimula pe cel ce a greşit să facă îmbunătăţiri şi foarte probabil că ne va fi recunoscător pentru sfatul oferit.

Cât de important este să ne stăpânim întotdeauna, vorbind cu blândeţe! Cuvintele de vindecare îi vor da celui ce le ascultă sentimentul pe care l-a avut psalmistul când a scris: „Lovească-mă cel drept, căci aceasta îmi este o favoare; să mă mustre: este ca untdelemnul turnat pe capul meu; să nu-mi întorc capul de la el“. — Psalmul 141:5.