CAPACITATE DE GÂNDIRE
Termenul ebraic mezimmáh desemnează capacitatea de gândire, sau capacitatea de a analiza o chestiune cu atenție și în mod înțelept, pe baza unei cunoștințe temeinice. (Pr 5:2; 8:12) El este folosit și cu referire la planurile, intrigile și ideile nebunești ale celor răi (Ps 10:2, 4; 21:11; 37:7; 139:19, 20; Pr 12:2; 24:8; Ier 11:15), precum și la „intențiile”, ori scopurile, lui Iehova Dumnezeu sau ale „inimii” sale (Iov 42:2; Ier 23:20; 30:24; 51:11).
Unul dintre obiectivele cărții Proverbele este acela de a-i da tânărului cunoștință și capacitate de gândire. (Pr 1:1-4) Învățăturile din Proverbele îi permit cititorului să-și umple mintea cu gânduri și idei sănătoase, care pot da un scop vieții sale. Capacitatea de gândire îl împiedică să urmeze o cale greșită și să se întovărășească cu cei care îl pot influența în mod negativ, deoarece îi permite să prevadă consecințele acțiunilor sale. Acest lucru îi aduce multe binecuvântări. Înțelepciunea și capacitatea de gândire îl determină să evite orice activitate care aduce necaz, ele dovedindu-se viață pentru sufletul său. Un astfel de om se bucură de siguranță și nu se teme de pedeapsă, precum cel care face ce este rău. (Pr 3:21-25)
Cu toate acestea, omul care își folosește cu adevărat capacitatea de gândire poate deveni și un obiect al urii. Aceasta ar putea fi ideea exprimată în Proverbele 14:17: „Omul care chibzuiește lucrurile [sau omul cu capacitate de gândire, n.s.] este urât de alții”. Deseori, oamenii care nu obișnuiesc să gândească profund îi privesc cu dezaprobare pe cei care își folosesc facultățile intelectuale. În plus, cei care își exersează capacitatea de gândire pentru a face voința lui Dumnezeu se pot aștepta să fie urâți. Isus Cristos a spus: „Fiindcă nu faceți parte din lume, ci v-am ales din lume, de aceea lumea vă urăște”. (Ioa 15:19) Pe de altă parte, termenul ebraic tradus prin „capacitate de gândire” în Proverbele 14:17 se poate referi și la o gândire malițioasă. Prin urmare, versetul ar putea sugera că omul care are planuri rele este urât de alții. Iată de ce unele traduceri îl redau astfel: „Omul plin de răutate se face urât” (BC) sau „omul șiret este disprețuit” (NTR).