Cum se poate reduce riscul?

BOALA coronariană aterosclerotică (BC) este asociată cu mai mulţi factori: genetici, de mediu şi legaţi de stilul de viaţă. BC-ul şi infarctul pot fi rezultatul mai multor ani, dacă nu chiar a zeci de ani, de acţiune a unuia sau a mai multor astfel de factori de risc.

Vârsta, sexul şi ereditatea

Odată cu înaintarea în vârstă creşte şi riscul de a face un infarct. Circa 55 la sută din infarcte apar la persoane care au peste 65 de ani. Aproximativ 80 la sută din cei care mor din cauza unui infarct au 65 de ani sau peste 65 de ani.

Bărbaţii care au sub 50 de ani au un risc mai mare decât femeile de aceeaşi vârstă. După menopauză, riscul în cazul unei femei creşte din cauza scăderii bruşte a estrogenului, un hormon protector. Potrivit unor estimări, terapia de substituţie a estrogenului poate reduce riscul apariţiei unei boli cardiace la femei cu 40 la sută sau chiar mai mult, însă poate creşte riscul apariţiei unor forme de cancere.

Ereditatea poate avea un rol foarte important. În cazul celor ai căror părinţi au făcut un infarct înainte de a împlini 50 de ani, riscul de a face infarct este mai mare. Chiar dacă părinţii au făcut infarct după 50 de ani, riscul creşte. Când în familie au existat cazuri de boli cardiace, este mult mai probabil ca descendenţii să aibă aceleaşi probleme.

Colesterolul

Colesterolul, un anumit tip de lipidă, este absolut necesar vieţii. El este produs de ficat, iar sângele îl transportă la celule, în molecule numite lipoproteine. Există două tipuri de lipoproteine: lipoproteine cu densitate mică (colesterol LDL) şi lipoproteine cu densitate mare (colesterol HDL). Colesterolul devine un factor de risc pentru BC atunci când în sânge concentraţia de colesterol LDL este prea mare.

Se crede că HDL-ul are un rol protector, eliminând colesterolul din ţesuturi şi transportându-l înapoi la ficat, unde este transformat şi eliminat din organism. Riscul de a avea o boală de inimă este mare atunci când testele arată că LDL este ridicat şi HDL este scăzut. O micşorare semnificativă a riscului se poate obţine prin scăderea nivelului de LDL. Un rol esenţial în tratament îl are alimentaţia; pot fi utile şi exerciţiile fizice. Rezultate bune se pot obţine şi cu ajutorul diferitelor medicamente, însă unele dintre ele au efecte secundare neplăcutea.

Se recomandă o alimentaţie săracă în colesterol şi în grăsimi saturate. Înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate, cum ar fi untul, cu alimente cu un conţinut scăzut în astfel de grăsimi, cum ar fi uleiul de canola sau uleiul de măsline, poate duce la scăderea LDL-ului şi la menţinerea HDL-ului. Pe de altă parte, publicaţia American Journal of Public Health arată că uleiurile vegetale hidrogenate total sau parţial, care se găsesc în majoritatea margarinelor şi în produsele cu grăsimi vegetale care frăgezesc aluatul, pot duce la creşterea LDL-ului şi la scăderea HDL-ului. Se recomandă, de asemenea, reducerea consumului de carne cu multă grăsime şi înlocuirea acesteia cu carne de pui sau de curcan care are grăsime puţină.

Studiile au arătat că vitamina E, beta-carotenul şi vitamina C pot încetini apariţia aterosclerozei la animale. În urma unui studiu s-a ajuns la concluzia că acestea pot reduce şi frecvenţa infarctului la oameni. Consumul zilnic de legume şi de fructe bogate în beta-caroten, în alte carotenide şi în vitamina C, cum ar fi roşiile, legumele cu frunze verzi, ardeii, morcovii, cartofii dulci şi pepenii, pot asigura o oarecare protecţie împotriva BC-ului.

Vitamina B₆ şi magneziul se spune că ajută şi ele. Cerealele de felul orzului şi al ovăzului, precum şi fasolea, lintea şi unele seminţe şi nuci sau alune pot fi bune. În plus, se crede că riscul apariţiei BC-ului poate fi redus dacă se consumă peşte, de exemplu somon, macrou, hering sau ton, de cel puţin două ori pe săptămână, deoarece acestea sunt bogate în acizi graşi polinesaturaţi omega-3.

Stilul de viaţă sedentar

În cazul persoanelor sedentare, riscul de a face infarct este mai mare. Aceste persoane îşi petrec cea mai mare parte a zilei fiind inactive din punct de vedere fizic şi nefăcând exerciţii fizice cu regularitate. De multe ori, aceste persoane fac infarct după ce efectuează munci obositoare, de exemplu, lucrează din greu în grădină, fac jogging, ridică greutăţi mari sau adună zăpada cu lopata. Însă riscul scade în rândul celor care fac exerciţii fizice în mod regulat.

O plimbare de 20 până la 30 de minute în ritm vioi, de trei sau patru ori pe săptămână, poate să reducă riscul de a face infarct. Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate ajută inima să pompeze mai bine, contribuie la scăderea în greutate, pot reduce nivelul colesterolului şi pot micşora tensiunea arterială.

Hipertensiunea, excesul de greutate şi diabetul

Tensiunea arterială ridicată (hipertensiunea) poate afecta pereţii arterelor, dându-i posibilitate colesterolului LDL să pătrundă în căptuşeala arterelor, ceea ce contribuie la acumularea plăcilor ateromatoase. Pe măsură ce depozitele de grăsime cresc, fluxul sanguin întâmpină o rezistenţă mai mare, şi, ca urmare, tensiunea arterială creşte.

Tensiunea trebuie să fie controlată în mod regulat, deoarece este posibil să nu existe vreun indiciu extern care să arate că există vreo problemă. Fiecare punct redus din cifra tensiunii diastolice (cifra cea mică) poate duce la reducerea riscului de a face infarct cu 2 până la 3 la sută. Pot fi utile şi medicamentele care fac să scadă tensiunea arterială. Regimul alimentar, iar în unele cazuri limitarea consumului de sare, însoţit de exerciţii fizice pentru slăbire efectuate cu regularitate pot contribui la controlarea tensiunii arteriale ridicate.

Excesul de greutate favorizează creşterea tensiunii arteriale şi apariţia anomaliilor la lipide. Unul dintre cele mai importante mijloace de prevenire a diabetului este evitarea sau tratarea obezităţii. Diabetul accelerează BC-ul şi măreşte riscul de a face infarct.

Fumatul

Fumatul ţigărilor este un factor important în apariţia BC-ului. În Statele Unite, el este direct răspunzător de circa 20 la sută din totalul cazurilor mortale provocate de bolile cardiace şi de aproape 50 la sută din infarctele la femeile care au sub 55 de ani. Fumatul ţigărilor duce la creşterea tensiunii arteriale şi introduce în sânge substanţe chimice toxice, cum ar fi nicotina şi monoxidul de carbon. La rândul lor, aceste substanţe chimice dăunează arterelor.

Fumătorii îi pun în pericol şi pe cei care sunt expuşi fumului lor. Studiile au dezvăluit că, în cazul nefumătorilor care trăiesc alături de fumători, riscul de a face infarct este mai mare. Prin urmare, dacă cineva se lasă de fumat, îşi reduce propriul său risc şi poate chiar să le salveze viaţa celor dragi care nu fumează.

Stresul

Când sunt supuşi unui stres mintal sau emoţional puternic, cei care suferă de BC ar putea să facă un infarct şi să moară pe loc mult mai uşor decât cei care au artere sănătoase. Potrivit unui studiu, stresul poate duce la îngustarea arterelor încărcate cu plăci ateromatoase, iar aceasta duce la scăderea fluxului sanguin cu nu mai puţin de 27 la sută. O îngustare semnificativă a fost observată chiar şi la arterele mai puţin bolnave. Un alt studiu a emis ipoteza conform căreia stresul intens poate crea cadrul necesar ruperii plăcilor din pereţii arterelor, ceea ce declanşează un infarct.

Consumer Reports on Health declară următoarele: „Unii oameni par să treacă prin viaţă având o atitudine negativă. Ei sunt cinici, furioşi şi se irită repede. În timp ce majoritatea oamenilor trec cu vederea supărările minore, cei care sunt duşmănoşi reacţionează mai intens decât ar fi normal“. Mânia cronică şi duşmănia ridică tensiunea arterială, accelerează ritmul cardiac şi stimulează ficatul să introducă colesterol în fluxul sanguin. Toaste acestea afectează arterele coronare şi contribuie la apariţia BC-ului. Se crede că mânia dublează riscul de a face un infarct, iar acest risc continuă să fie un pericol iminent timp de cel puţin două ore. Ce se poate face?

Potrivit ziarului The New York Times, medicul Murray Mittleman a declarat că oamenii care încearcă să-şi păstreze calmul în conflictele emoţionale ar putea să reducă riscul de a face infarct. Această idee seamănă foarte mult cu cea consemnată în Biblie cu secole în urmă: „O inimă liniştită este viaţa trupului“. — Proverbele 14:30.

Apostolul Pavel ştia ce înseamnă să fii sub stres. El a vorbit despre îngrijorările care îl copleşeau zilnic (2 Corinteni 11:24–28). Însă el a primit ajutor din partea lui Dumnezeu şi a scris: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus“. — Filipeni 4:6, 7.

Deşi există şi alţi factori care au legătură cu problemele cardiace, cei despre care s-a vorbit în paginile de faţă pot contribui la identificarea riscului, astfel încât se pot lua măsurile adecvate. Cu toate acestea, unii s-au întrebat care este situaţia celor care trebuie să trăiască cu sechelele unui infarct. În ce măsură se însănătoşesc aceştia?

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 9]

Fumatul, faptul de a te înfuria repede, consumul de alimente grase şi o viaţă sedentară măresc riscul de a face infarct.