Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE
Watchtower
BIBLIOTECĂ ONLINE
Română
  • BIBLIA
  • PUBLICAȚII
  • ÎNTRUNIRI
  • Un dar potrivit pentru un rege
    Turnul de veghe – 2015 | 1 martie
    • Diferite mirodenii

      Un dar potrivit pentru un rege

      „Astrologi de la răsărit . . . şi-au deschis tezaurele şi i-au oferit daruri: aur, tămâie albă şi smirnă.” (Matei 2:1, 11)

      CE DAR ai alege pentru o persoană foarte importantă? În timpurile biblice, unele mirodenii erau la fel de scumpe ca aurul şi atât de preţioase, încât puteau fi oferite unui rege.a Astfel, două dintre darurile pe care astrologii le-au oferit ‘regelui iudeilor’ au fost mirodenii plăcut mirositoare (Matei 2:1, 2, 11).

      Balsam

      Balsam

      De asemenea, Biblia arată ce dar i-a oferit regina din Şeba lui Solomon: „O sută douăzeci de talanţi de aur, foarte mult balsam şi pietre preţioase. Niciodată n-a mai sosit acolo atâta balsam cât i-a dat regina din Şeba regelui Solomon” (2 Cronici 9:9).b Şi alţi regi i-au trimis balsam lui Solomon în semn de prietenie (2 Cronici 9:23, 24).

      De ce mirodeniile şi preparatele pe bază de mirodenii erau foarte scumpe în timpurile biblice? Deoarece aveau numeroase întrebuinţări: în cosmetică, în serviciile religioase şi în pregătirea trupurilor pentru înmormântare (vezi chenarul „Folosirea mirodeniilor în timpurile biblice”). Mirodeniile erau scumpe deoarece erau foarte căutate şi presupuneau costuri ridicate de transport şi de comercializare.

      DRUMUL MIRODENIILOR

      Casia

      Casia

      În timpurile biblice, unele plante din care se obţineau mirodenii creşteau în Valea Iordanului. Însă alte mirodenii erau importate. Biblia menţionează o mulţime de mirodenii. Printre cele mai cunoscute se numără şofranul, aloea, balsamul, scorţişoara, tămâia albă şi smirna. Pe lângă acestea erau condimentele obişnuite, precum chimenul, menta şi mărarul.

      De unde proveneau mirodeniile exotice? Aloea, casia şi scorţişoara erau aduse de pe teritoriul unde se află în prezent China, India şi Sri Lanka. Smirna şi tămâia albă se obţineau din arbori şi arbuşti care creşteau în zonele deşertice din sudul Peninsulei Arabiei şi din Somalia. Nardul era un produs de origine indiană, adus din munţii Himalaya.

      Şofran

      Şofran

      Pentru a ajunge în Israel, mulţi negustori de mirodenii traversau Peninsula Arabiei. În lucrarea The Book of Spices se spune că acesta a fost unul dintre motivele pentru care, în mileniile al II-lea şi I î.e.n., Arabia deţinea ‘monopolul asupra transportului mărfurilor între Est şi Vest’. În deşertul Neghev, din sudul Israelului, au fost descoperite oraşe antice, fortăreţe şi popasuri pentru caravane, care au ajutat la reconstituirea rutelor negustorilor de mirodenii. Potrivit cu Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, aceste aşezări „sunt [şi] o mărturie a profiturilor uriaşe care se obţineau din activităţile comerciale desfăşurate între sudul Arabiei şi ţările din bazinul Mării Mediterane”.

      „Mirodeniile cântăreau puţin, costau mult şi erau foarte căutate.” The Book of Spices

      Caravane încărcate cu astfel de mirodenii traversau Peninsula Arabiei parcurgând circa 1 800 de kilometri (Iov 6:19). Biblia vorbeşte despre o caravană de negustori ismaeliţi care transportau din Galaad în Egipt mirodenii precum „ladin, balsam şi scoarţă răşinoasă” (Geneza 37:25). Fiii lui Iacob l-au vândut ca sclav acestor negustori pe fratele lor, Iosif.

  • Un dar potrivit pentru un rege
    Turnul de veghe – 2015 | 1 martie
    • Două mirodenii folosite pe timpul lui Isus

      Atât tămâia albă, sau olibanul, cât şi smirna se obţineau din răşină. Răşina se forma în urma unor incizii făcute în scoarţa unor arbori mici sau a unor arbuşti cu spini.

      Arborele de tămâie creştea pe coasta sudică a Peninsulei Arabiei, iar arbustul din care se obţinea smirna creştea în regiunile semideşertice de pe teritoriul Somaliei şi al Yemenului de astăzi. Ambele mirodenii erau apreciate pentru parfumul lor. Iehova însuşi le-a ales pentru a fi folosite în închinarea adusă lui. Smirna era un ingredient folosit la prepararea uleiului de ungere sfântă, iar tămâia albă era unul dintre ingredientele din care se făcea tămâia sfântă (Exodul 30:23-25, 34-37). Însă ele erau folosite în mod diferit.

      Tămâia îşi elibera parfumul prin ardere, iar smirna era folosită în stare pură. Smirna este menţionată de trei ori în relatările despre Isus: ca dar oferit copilaşului Isus (Matei 2:11), ca analgezic amestecat cu vin oferit lui Isus când se afla pe stâlpul de tortură (Marcu 15:23) şi ca mirodenie folosită la pregătirea corpului lui Isus pentru înmormântare (Ioan 19:39).

Publicații în limba română (1970-2025)
Deconectare
Conectare
  • Română
  • Partajează
  • Preferințe
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Condiții de utilizare
  • Politică de confidențialitate
  • Setări de confidențialitate
  • JW.ORG
  • Conectare
Partajează