Adevărat vă spun că-l va numi peste toate bunurile sale“ (Matei 24:3, 45-47).

El i-a recunoscut ca instrument, sau sclav, colectiv, iar în 1919 le-a încredinţat sarcina de a administra toate bunurile lui de pe pământ.

Administrarea bunurilor de pe pământ ale lui Cristos

6, 7. a) Cum l-a mai numit Isus pe sclavul fidel? b) La ce se referă cuvântul ‘administrator’ folosit de Isus?

⁶ Cu numai câteva luni înainte de a rosti profeţia despre semnul prezenţei sale şi despre un sclav care avea să-l reprezinte pe pământ, Isus a vorbit despre acest sclav folosind un cuvânt care sublinia responsabilităţile lui. Isus a spus: „Cine este administratorul fidel, cel prevăzător, pe care stăpânul lui îl va numi peste toţi slujitorii săi ca să le dea mereu măsura de hrană la timpul potrivit? Adevărat vă spun că-l va numi peste toate bunurile sale“. — Luca 12:42, 44.

⁷ Aici sclavul este numit administrator, cuvânt tradus dintr-un termen grecesc care înseamnă „administratorul unei case sau al unei averi“. Administratorul colectiv nu avea să fie pur şi simplu un grup de învăţaţi care explicau noţiuni biblice interesante. Pe lângă faptul că avea să dea hrană spirituală, consistentă, „la timpul potrivit“, „administratorul fidel“ urma să fie numit peste întregul grup de slujitori ai lui Cristos. De asemenea, el trebuia să apere toate interesele de pe pământ ale lui Cristos, să se ocupe de „toate bunurile sale“. Care erau acestea?

8, 9. Care sunt „bunurile“ pe care sclavul a fost numit să le administreze?

⁸ Una dintre responsabilităţile sclavului este să administreze clădirile folosite de continuatorii lui Cristos pentru a-şi desfăşura activităţile creştine, de pildă clădirile de la sediul mondial şi de la filialele Martorilor lui Iehova, precum şi locurile de întrunire, Sălile Regatului şi sălile de congrese, din toată lumea. Lucru şi mai important, sclavul supraveghează programele de studiere a Bibliei, ziditoare din punct de vedere spiritual, de la întrunirile săptămânale şi de la congresele ce se ţin periodic. La aceste întruniri sunt prezentate informaţii despre împlinirea profeţiilor Bibliei şi sunt date sfaturi oportune privind aplicarea principiilor biblice în viaţa de zi cu zi.

⁹ Administratorul are şi responsabilitatea de a supraveghea o lucrare extrem de importantă: predicarea ‘veştii bune despre regat’ şi facerea de „discipoli din oamenii tuturor naţiunilor“. Aceasta înseamnă a-i învăţa pe oameni să respecte tot ce a poruncit Cristos, Capul congregaţiei, pentru acest timp al sfârşitului (Matei 24:14; 28:19, 20; Revelaţia 12:17). În urma lucrării de predicare şi de predare s-a format „o mare mulţime“ de însoţitori loiali ai rămăşiţei unse. Aceste ‘comori preţioase ale tuturor naţiunilor’ se numără fără îndoială printre „bunurile“ de preţ ale lui Cristos care sunt în grija sclavului fidel. — Revelaţia 7:9; Hagai 2:7.