IROD, (MEMBRII PARTIDULUI LUI IROD)

Aceștia erau partizani iudei sau susținători ai dinastiei irodiene, care-și primise autoritatea din partea Romei. În timpul lui Isus Cristos, Irod Antipa conducea această dinastie.

În consemnările istorice laice nu se vorbește despre irodieni, iar Biblia îi menționează doar de câteva ori. (Mt 22:16; Mr 3:6; 12:13) Totuși, ideea pe care unii o susțin conform căreia irodienii erau slujitori în casa lui Irod, soldați sau oficiali la curtea sa pare nefondată.

Din punct de vedere politic, irodienii ocupau o poziție de centru, fiind oponenți, pe de o parte, ai fariseilor și zeloților evrei care susțineau un regat evreiesc complet independent de Imperiul Roman, iar, pe de altă parte, ai celor care susțineau asimilarea completă a Iudeei de către Imperiul Roman. Unii saduchei, grup moderat în cadrul iudaismului, erau considerați liber-cugetători și aparțineau probabil școlii de gândire irodiene. Această concluzie se bazează pe relatările lui Matei și Marcu referitoare la declarația lui Isus despre plămădeală. Conform cu Matei 16:6, Isus a spus: „Deschideți-vă ochii și păziți-vă de plămădeala fariseilor și a saducheilor!”, iar în Marcu 8:15 citim: „Deschideți-vă ochii; feriți-vă de plămădeala fariseilor și de plămădeala lui Irod!”. Repetiția cuvântului „plămădeală” scoate în evidență faptul că exista o diferență între învățăturile corupte ale celor două partide. În unele manuscrise, cum ar fi papirusul Chester Beatty nr. 1 (P⁴⁵), codex Washingtonianus I și codex Koridethianus, cuvântul „Irod” din acest verset a fost înlocuit cu „irodieni”. (The Interpreter’s Dictionary of the Bible, editat de G. A. Buttrick, 1962, Vol. 2, p. 594; Our Bible and the Ancient Manuscripts, de Sir Frederic Kenyon, 1958, p. 215, 216.)

Deși membrii partidului lui Irod și fariseii aveau opinii politice și religioase foarte diferite, ei au coalizat în opoziția față de Isus. Au existat cel puțin două ocazii când aceste partide aflate în opoziție au complotat pentru a găsi cea mai bună modalitate de a-și înlătura adversarul comun. Prima ocazie a avut loc la scurt timp după Paștele din 31 e.n., în timpul turului de predicare al lui Isus în Galileea. Când l-au văzut pe Isus că a vindecat mâna atrofiată a unui om în timpul sabatului, „fariseii au ieșit și au început imediat să comploteze împreună cu membrii partidului lui Irod împotriva lui ca să-l omoare”. (Mr 3:1-6; Mt 12:9-14)

A doua ocazie consemnată în Biblie când aceste partide au colaborat a avut loc doi ani mai târziu. Cu doar trei zile înainte ca Isus să fie omorât, discipoli ai fariseilor și membri ai partidului lui Irod și-au unit forțele pentru a-l testa pe Isus cu o întrebare referitoare la taxe. Ei au plătit în secret niște oameni „pentru a se preface că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană prin cuvintele lui și să-l predea autorităților și guvernatorului”. (Lu 20:20) Înainte de a pune întrebarea despre taxe, acei oameni au încercat să-l flateze pe Isus pentru a-l lua prin surprindere. Dar Isus, cunoscându-le răutatea, le-a spus: „De ce mă puneți la încercare, ipocriților?”. Apoi el i-a redus la tăcere oferindu-le un răspuns referitor la plata taxelor și impozitelor. (Mt 22:15-22; Lu 20:21-26)