Mai întâi trebuie să fie predicată această veste bună
„Trebuie mai întâi ca această veste bună să fie predicată în toate naţiunile.“ — MARCU 13:10, NW.
1, 2. Care este trăsătura definitorie a Martorilor, şi de ce?
DE CE predică Martorii lui Iehova cu atâta insistenţă? Cu certitudine, noi suntem cunoscuţi în toată lumea pentru ministerul nostru public efectuat fie din casă în casă, fie pe străzi, fie printr-o abordare informală. Cu orice ocazie potrivită, ne identificăm ca Martori şi încercăm cu tact să comunicăm vestea bună pe care o preţuim. De fapt, am putea spune că acest minister este trăsătura noastră definitorie! — Coloseni 4:6.
2 Gândiţi-vă la următorul lucru: ori de câte ori oamenii văd în cartierul lor un grup de bărbaţi însoţiţi de femei şi copii, toţi bine îmbrăcaţi şi purtând serviete, la cine se gândesc ei în primul rând? Spun ei oare: „O, iar au venit catolicii (sau ortodocşii)?“ Sau: „Iar au venit penticostalii (sau baptiştii)?“ Nu. Oamenii ştiu că aceste religii nu efectuează un minister din casă în casă la care să ia parte familii întregi. Poate că unele grupări religioase trimit nişte „misionari“ pentru o perioadă de doi ani în anumite zone, dar membrii lor de rând nu participă la un astfel de minister. Numai Martorii lui Iehova sunt cunoscuţi pentru zelul în ce priveşte comunicarea mesajului lor la oameni cu orice ocazie potrivită. Ei sunt cunoscuţi şi pentru revistele lor Turnul de veghere şi Treziţi-vă! — Isaia 43:10–12; Faptele 1:8.
Deosebiţi de clericii creştinătăţii
3, 4. Cum sunt deseori prezentaţi în mass-media clericii creştinătăţii?
3 Noi ne deosebim net de clericii din unele ţări. Despre mulţi dintre aceştia ştirile au anunţat de nenumărate ori că sunt pedofili, escroci imorali şi şarlatani. Lucrările cărnii pe care le fac ei şi viaţa luxoasă pe care o duc sunt evidente pentru toţi. Un cunoscut compozitor a exprimat bine această stare de lucruri în cântecul său intitulat „Ar purta Isus un Rolex [un ceas de aur foarte scump] în show-ul Său TV?“ Iată ce întreabă el: „Ar face Isus politică dacă S-ar întoarce pe Pământ? Ar avea El şi o casă în Palm Springs [un cartier de bogătaşi din California] şi ar căuta el să-Şi ascundă bogăţia?“ Cât de pertinente sunt cuvintele lui Iacov: „Aţi trăit pe pămînt în plăceri [lux, NW] şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel“. — Iacov 5:5; Galateni 5:19–21.
4 Deoarece întreţin relaţii cu politicienii, ba chiar participă la alegeri în calitate de candidaţi politici, clericii sunt demascaţi ca fiind scribi şi farisei moderni. În acelaşi timp, în ţări ca Statele Unite şi Canada, fondurile religiilor au secat din cauza costurilor ridicate ale proceselor şi sentinţelor împotriva clericilor pentru conduita lor libertină faţă de copii şi adulţi. — Matei 23:1–3.
5. Cum s-a dovedit că nu clericii creştinătăţii sunt „sclavul fidel şi prevăzător“?
5 Isus le-a putut spune pe bună dreptate clericilor din timpul său: „Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sînteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie. Tot aşa şi voi: pe dinafară vă arătaţi oamenilor ca fiind drepţi, dar pe dinăuntru sînteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege“. Aşadar, Dumnezeu nu a dat clericilor creştinătăţii, fie ei catolici, protestanţi, ortodocşi sau aparţinând unor culte neoficiale, însărcinarea de a predica vestea bună. Ei nu s-au dovedit a fi „sclavul fidel şi prevăzător“ care a fost profeţit. — Matei 23:27, 28; 24:45–47.
De ce mai întâi predicarea veştii bune?
6. Ce evenimente urmează să aibă loc în curând?
6 Redactând într-o formă concisă porunca lui Isus cu privire la predicarea veştii bune în toate naţiunile, Marcu este singurul care foloseşte expresia „mai întîi“ (Marcu 13:10; compară cu Matei 24:14). În versiunea lui J. B. Phillips textul este redat astfel: „Pentru că înainte de a veni sfârşitul, evanghelia trebuie proclamată tuturor naţiunilor“. Adverbul „mai întîi“ arată că alte evenimente vor urma lucrării de evanghelizare la scară mondială. Aceste evenimente profeţite vor include necazul cel mare şi guvernarea dreaptă a lui Cristos peste lumea nouă. — Matei 24:21–31; Apocalipsa 16:14–16; 21:1–4.
7. De ce vrea Dumnezeu ca mai întâi să fie predicată vestea bună?
7 Aşadar, de ce vrea Dumnezeu ca mai întâi să fie predicată vestea bună? Un motiv îl constituie faptul că el este Dumnezeul iubirii, al dreptăţii, al înţelepciunii şi al puterii. În împlinirea declaraţiilor lui Isus consemnate în Matei 24:14 şi Marcu 13:10, putem găsi o impresionantă manifestare a acestor însuşiri ale lui Iehova. Să le analizăm pe scurt, una câte una, şi să vedem legătura care există între ele şi predicarea veştii bune.
Vestea bună şi iubirea lui Iehova
8. În ce sens este predicarea veştii bune o manifestare a iubirii lui Dumnezeu (1 Ioan 4:7–16)?
8 Cum reflectă predicarea veştii bune iubirea lui Dumnezeu? În primul rând, prin faptul că acest mesaj nu este adresat în exclusivitate unei rase sau unui grup. El este vestea bună pentru ‘toate popoarele’. Dumnezeu iubeşte familia umană atât de mult, încât l-a trimis pe pământ pe Fiul său unic-născut ca să fie o jertfă de răscumpărare pentru păcatele întregii omeniri, nu pentru ale unei singure rase. Apostolul Ioan a scris: „Atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Căci Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El“ (Ioan 3:16, 17). Cu siguranţă, vestea bună — un mesaj prin care se promite o lume nouă a păcii, armoniei şi dreptăţii — este o dovadă a iubirii lui Dumnezeu. — 2 Petru 3:13.
Vestea bună şi puterea lui Iehova
9. De ce nu a folosit Iehova religiile puternice ale creştinătăţii la predicarea veştii bune?
9 În ce fel se manifestă puterea lui Iehova prin predicarea veştii bune? Să vedem pe cine a folosit el ca să-i îndeplinească această însărcinare. Oare pe cele mai puternice organizaţii religioase ale creştinătăţii, cum ar fi Biserica Romano-Catolică sau principalele culte protestante? Nu, deoarece implicaţiile lor în politică nu le fac apte pentru această însărcinare (Ioan 15:19; 17:14; Iacov 4:4). Bogăţia lor mare, precum şi legăturile şi influenţa lor asupra elitei clasei conducătoare nu îl impresionează pe Iehova Dumnezeu, aşa cum nu îl impresionează nici teologia lor bazată pe tradiţie. Pentru a fi înfăptuită voinţa lui Dumnezeu nu este nevoie de putere omenească. — Zaharia 4:6.
10. Pe cine a ales Dumnezeu să facă predicarea?
10 Este întocmai cum a spus apostolul Pavel în scrisoarea sa către congregaţia din Corint: „Priviţi la chemarea voastră, fraţilor: printre voi nu sînt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe înţelepţi. Şi Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile de neam de jos ale lumii, pe cele dispreţuite şi lucrurile care nu sînt, ca să nimicească pe cele ce sînt; pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu“. — 1 Corinteni 1:26–29.
11. Ce adevăruri privitoare la Martori le conferă acestora din urmă un caracter unic?
11 În organizaţia Martorilor lui Iehova sunt foarte puţini membri bogaţi şi, cu certitudine, nici un politician puternic. Neutralitatea lor absolută faţă de problemele politice arată că ei nu pot exercita nici o influenţă politică. Dimpotrivă, pe parcursul secolului al XX-lea, ei au fost, deseori, victimele persecuţiilor crunte declanşate la instigaţiile conducătorilor politici şi religioşi. Totuşi, în pofida opoziţiei înverşunate manifestate faţă de ei de susţinătorii nazismului, fascismului, comunismului, naţionalismului şi ai religiei false, Martorii nu numai că predică vestea bună în toată lumea, dar şi cunosc o uluitoare creştere numerică. — Isaia 60:22.
12. De ce au Martorii succes?
12 Cui îi atribuie Martorii succesul lor? Iată ce le-a promis Isus discipolilor săi: „Veţi primi putere, cînd va veni Duhul Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi pînă la marginile pămîntului“. Deci care este de fapt sursa succesului lor? Isus a zis: „Veţi primi putere, cînd va veni Duhul Sfînt peste voi“. În mod asemănător, azi, puterea de la Dumnezeu, nu capacitatea omului este factorul primordial care asigură succesul Martorilor în ministerul lor mondial. Folosindu-se, în aparenţă, de cel mai slab popor, Dumnezeu efectuează cea mai mare lucrare de învăţământ din istorie. — Faptele 1:8; Isaia 54:13.
Vestea bună şi înţelepciunea lui Iehova
13. a) De ce slujesc Martorii în mod voluntar şi fără să fie plătiţi? b) Cum a răspuns Iehova la reproşul lui Satan?
13 Vestea bună este predicată de voluntari. Isus a zis: „Fără plată aţi primit, fără plată să daţi“ (Matei 10:8). Aşadar, nimeni dintre Martorii lui Iehova nici nu primeşte, nici nu solicită salariu pentru că îi slujeşte lui Dumnezeu. De fapt, ei nici măcar nu fac colectă la întrunirile lor. Ei sunt fericiţi că, prin serviciul lor altruist şi devotat, îi dau lui Dumnezeu un răspuns pentru acuzatorul său, Satan Diavolul. Acest spirit care i se opune lui Dumnezeu a lăsat să se înţeleagă că oamenii nu îi vor sluji lui Dumnezeu din motive neegoiste. În înţelepciunea sa, Iehova a dat un răspuns incontestabil la reproşul lui Satan, prin faptul că milioane de Martori creştini loiali predică vestea bună din casă în casă, pe străzi şi în mod informal. — Iov 1:8–11; 2:3–5; Proverbele 27:11.
14. Ce este „înţelepciunea ascunsă“ la care se referă Pavel?
14 O altă dovadă a înţelepciunii lui Dumnezeu în ce priveşte predicarea veştii bune este faptul că însăşi promisiunea despre Regat este o manifestare a înţelepciunii lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a scris: „Noi vestim o înţelepciune printre cei [maturi, nota de subsol], însă o înţelepciune nu a veacului acestuia, nici a stăpînitorilor veacului acestuia, care se duc; ci noi vorbim despre înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu, cea ţinută ascunsă [înţelepciunea lui Dmnezeu manifestată într-un secret sacru, înţelepciunea ascunsă, NW], pe care Dumnezeu a hotărît-o mai dinainte, spre slava noastră, înainte de veacuri“. Acea „înţelepciune ascunsă“ se referă la mijlocul înţelept al lui Dumnezeu folosit pentru a pune capăt răzvrătirii începute în Eden. Înţelepciunea acelui secret sacru a fost dezvăluită în persoana lui Isus Cristos, care este figura centrală a veştii bune a Regatului lui Dumnezeu.a — 1 Corinteni 2:6, 7; Coloseni 1:26–28.
Vestea bună şi dreptatea lui Dumnezeu
15. De unde ştim că Iehova este un Dumnezeu al dreptăţii (Deuteronomul 32:4; Psalmul 33:5)?
15 Sensul expresiei „mai întîi“ din Marcu 13:10 iese în evidenţă îndeosebi în legătură cu dreptatea. Iehova este un Dumnezeu al dreptăţii, care este echilibrată de bunătatea iubitoare. Iată ce spune el prin profetul său Ieremia: „«Cel care se laudă, să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sînt DOMNUL, care fac milă, judecată şi dreptate pe pămînt! Căci în acestea Îmi găsesc plăcerea,» zice DOMNUL“. — Ieremia 9:24.
16. Cum poate fi ilustrat faptul că dreptatea pretinde mai întâi darea unui avertisment?
16 Cum se manifestă dreptatea lui Iehova cu privire la predicarea veştii bune? Să ilustrăm: o mamă a făcut un delicios tort de ciocolată care urmează să fie mâncat mai târziu, când vor veni musafirii. Dacă ea îl lasă pe masa din bucătărie fără să spună nici un cuvânt copiilor ei despre momentul când urmează să fie mâncat, care va fi înclinaţia firească a copiilor? Toţi am fost cândva copii! O mână micuţă va dori să guste din tortul acela! Deci, dacă mama a omis să facă anunţul cuvenit, ea nu va avea un motiv temeinic pentru a-şi disciplina copiii. Pe de altă parte, dacă ea spune clar că tortul va fi mâncat mai târziu, când vor veni musafirii, şi deci că nu trebuie să se atingă nimeni de el, atunci înseamnă că mama a dat, evident, un avertisment. Dacă se manifestă neascultare, ea are dreptul să acţioneze cu fermitate şi în mod justificat. — Proverbele 29:15.
17. Cum a manifestat Iehova dreptate în mod deosebit din 1919 încoace?
17 În dreptatea sa, Iehova nu va executa o hotărâre judecătorească împotriva acestui sistem de lucruri rău, fără să dea mai întâi avertismentul de rigoare. Aşadar, îndeosebi din 1919, după ce primul război mondial a adus ‘durerile strâmtorării’ (NW), Iehova i-a trimis pe Martorii săi pe tot pământul ca să proclame cu zel vestea bună (Matei 24:7, 8, 14). Naţiunile nu au deloc dreptul să spună că nu cunosc acest avertisment unic.
Până unde s-a predicat vestea bună pe glob?
18. a) Ce dovadă există cu privire la activitatea Martorilor în regiunile îndepărtate? b) Ce alte exemple cunoaşteţi?
18 O dovadă a eficienţei acestei lucrări educaţionale mondiale se poate găsi în cartea Last Places—A Journey in the North (Ultimele locuri: o călătorie în nord). Autorul ei relatează că atunci când a consultat hărţi de navigaţie pentru a găsi insula izolată Foula — din grupul insulelor Shetland aflate la nord de Scoţia — hărţile indicau, „de jur împrejurul insulei, EPV (epave), ST (stânci), PRS (proeminenţe stâncoase) şi OBS (obstacole)“. Aceste însemnări pe hărţi „îi avertizau pe marinari să ocolească zona. Apele din jurul insulei Foula erau ca un teritoriu minat care te umplea de groază, făcând din insulă un loc interzis celor care călătoresc cu iahtul, excursioniştilor şi chiar echipei de muncitori de la lucrările publice ale Maiestăţii Sale, deşi — aşa cum am aflat după câteva zile — ele nu i-au oprit pe Martorii lui Iehova“. El a mai spus: „Aşa cum au căutat cu minuţiozitate în periferiile marilor oraşe şi în lumea a treia oameni pe care să-i convertească, tot aşa au căutat prozeliţi pentru credinţa lor în îndepărtata insulă Foula“. El a confirmat că Andrew, un localnic, avea un exemplar al Turnului de veghere care-i fusese lăsat pe pragul uşii cu câteva luni în urmă. Apoi a adăugat: „După încă o săptămână am văzut un exemplar [al revistei Treziţi-vă! în daneză] în Faeroes [insule din Marea Nordului], iar două luni mai târziu, un exemplar [al Turnului de veghere în daneză] în Nuuq, Groenlanda”. Ce dovezi elocvente ale activităţii zeloase duse de Martorii lui Iehova în acele regiuni nordice!
Ce îi îndeamnă pe Martori să continue predicarea?
19, 20. a) Ce îi îndeamnă pe Martorii lui Iehova să continue predicarea? b) La ce întrebări se va răspunde în continuare?
19 Desigur, nu este uşor să predici unor străini mergând din casă în casă, oricât de mare ar fi numărul de ani de când eşti Martor. Aşadar, ce îi îndeamnă pe aceşti creştini să continue predicarea? Dedicarea creştină şi simţul responsabilităţii. Pavel a scris următoarele: „Dacă vestesc Evanghelia, nu am de ce să mă laud, căci este o datorie asupra mea; şi vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia!“ Creştinii adevăraţi au un mesaj care înseamnă viaţă, deci cum să nu-l împărtăşească altora? Însuşi principiul potrivit căruia cel care nu dă avertisment în caz de pericol se face vinovat de sânge este un motiv determinant pentru a predica vestea bună. — 1 Corinteni 9:16; Ezechiel 3:17–21.
20 Deci cum este predicată de Martori vestea bună? Care este cheia succesului lor? Ce aspecte ale ministerului şi ale organizării lor ne ajută să-i identificăm ca fiind adevărata religie? Articolul următor va răspunde la aceste întrebări.
[Notă de subsol]
a Pentru explicaţii suplimentare despre înţelepciunea lui Dumnezeu şi ‘secretul sacru’, vezi lucrarea Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor), volumul al II-lea, pagina 1190, publicată de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Vă amintiţi?
◻ Ce îi deosebeşte pe Martorii lui Iehova de clerici?
◻ Cum se reflectă în predicare iubirea, puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu?
◻ Cum reflectă predicarea veştii bune dreptatea lui Dumnezeu?
◻ Ce îi îndeamnă pe Martorii lui Iehova să-şi continue ministerul?
[Legenda fotografiilor de la pagina 15]
Oricât de izolaţi ar fi oamenii, Martorii lui Iehova vor să ajungă la ei.