„Iehova îi cunoaşte pe cei care sunt ai lui”

1. Menţionaţi o relatare din Biblie care arată cum s-au amăgit unii membri ai poporului lui Dumnezeu. (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

ÎNTR-O dimineaţă, marele preot Aaron stătea la intrarea tabernacolului lui Iehova ţinând în mână un făraş pentru foc în care ardea tămâie. În apropiere, Core şi 250 de bărbaţi ofereau şi ei tămâie înaintea lui Iehova, fiecare având propriul făraş pentru foc (Num. 16:16-18). La prima vedere, toţi aceşti bărbaţi păreau închinători loiali ai lui Iehova. Însă, spre deosebire de Aaron, ceilalţi erau nişte oameni răzvrătiţi şi aroganţi, care încercau să pună mâna pe preoţie (Num. 16:1-11). Ei se amăgiseră cu ideea că Dumnezeu avea să le accepte închinarea. Însă acţiunea lor era o insultă la adresa lui Iehova, care poate citi inima şi a văzut că erau ipocriţi (Ier. 17:10).

2. Ce spusese Moise şi cum s-au împlinit cuvintele sale?

² Cu o zi în urmă, Moise spusese: „Mâine dimineaţă Iehova va face cunoscut cine este al lui” (Num. 16:5). Şi, într-adevăr, Iehova a făcut o deosebire între închinătorii adevăraţi şi cei falşi când „un foc a ieşit de la Iehova şi i-a mistuit [pe Core şi] pe cei două sute cincizeci de bărbaţi care ofereau tămâie” (Num. 16:35; 26:10). Însă Iehova a cruţat viaţa lui Aaron, arătând astfel că el era adevăratul preot şi un închinător loial al lui Dumnezeu. (Citeşte 1 Corinteni 8:3.)

3. a) Ce situaţie a apărut în zilele apostolului Pavel? b) Ce putem învăţa din modul în care a procedat Iehova cu cei care s-au răzvrătit în zilele lui Moise?

³ O situaţie asemănătoare a apărut după aproximativ 1 500 de ani, în zilele apostolului Pavel. Unii care pretindeau că sunt creştini promovau învăţături false; totuşi, ei erau în continuare membri ai congregaţiei. La prima vedere, acei apostaţi nu păreau diferiţi de ceilalţi membri ai congregaţiei. Dar apostazia lor constituia un pericol pentru creştinii fideli. Acei lupi îmbrăcaţi în haine de oi au început ‘să distrugă credinţa unora’ (2 Tim. 2:16-18). Însă Iehova îi cunoştea pe închinătorii săi loiali. Pavel ştia acest lucru din modul în care a procedat Dumnezeu cu secole în urmă în cazul lui Core şi al susţinătorilor lui. Să analizăm în acest sens un pasaj interesant din Biblie şi să vedem ce putem învăţa din el.

„EU SUNT IEHOVA, EU NU MĂ SCHIMB”

4. a) Ce convingere avea Pavel? b) Cum şi-a exprimat Pavel această convingere în cuvintele pe care i le-a scris lui Timotei?

⁴ Pavel era sigur că Iehova îi putea identifica pe cei care i se închinau în mod ipocrit. Totodată, el era convins că Iehova îi cunoştea pe cei care ascultau de El. Pavel şi-a exprimat această convingere prin ceea ce i-a scris sub inspiraţie lui Timotei. După ce a vorbit despre efectul dăunător pe care îl aveau apostaţii asupra credinţei unor membri ai congregaţiei, Pavel a scris: „Totuşi, temelia solidă a lui Dumnezeu stă în picioare, având acest sigiliu: «Iehova îi cunoaşte pe cei care sunt ai lui» şi: «Oricine rosteşte numele lui Iehova să înlăture de la el nedreptatea»“ (2 Tim. 2:18, 19).

5, 6. a) Ce este demn de remarcat în legătură cu expresia „temelia solidă a lui Dumnezeu”? b) Ce efect a avut, probabil, expresia folosită de Pavel asupra lui Timotei?

⁵ Să remarcăm expresiile pe care le-a folosit Pavel în acest pasaj. Acesta este singurul loc din Biblie în care apare expresia „temelia solidă a lui Dumnezeu”. Biblia foloseşte cuvântul „temelie” ca metaforă pentru diferite lucruri, de exemplu pentru Ierusalim, capitala Israelului antic (Ps. 87:1, 2). Şi rolul pe care îl are Isus în scopul lui Iehova este comparat cu o temelie (1 Cor. 3:11; 1 Pet. 2:6). Dar la ce s-a referit Pavel când a folosit expresia „temelia solidă a lui Dumnezeu”?

⁶ Pavel a menţionat expresia „temelia solidă a lui Dumnezeu” în contextul în care a citat cuvintele pe care i le-a adresat Moise lui Core şi susţinătorilor săi, consemnate în Numerele 16:5. Pavel a făcut referire la aceste evenimente din zilele lui Moise pentru a-l încuraja pe Timotei şi pentru a-i aminti că Iehova observă actele de răzvrătire şi le poate zădărnici. Apostaţii din congregaţie nu puteau împiedica împlinirea scopului lui Iehova, la fel cum n-a putut nici Core cu secole în urmă. Pavel n-a explicat în detaliu ce reprezintă „temelia solidă a lui Dumnezeu”. Însă, prin expresiile pe care le-a folosit, el l-a asigurat pe Timotei că putea să aibă încredere deplină în Iehova.

7. De ce putem fi siguri că Iehova va acţiona întotdeauna cu dreptate şi fidelitate?

⁷ Principiile înalte ale lui Iehova sunt neschimbătoare. În Psalmul 33:11 se spune: „Sfatul lui Iehova va rămâne pe veşnicie, gândurile inimii sale dăinuie din generaţie în generaţie”. Alte versete arată că domnia lui Iehova, bunătatea sa iubitoare, dreptatea şi fidelitatea sa vor dăinui pentru totdeauna (Ex. 15:18; Ps. 106:1; 111:3; 117:2). În Maleahi 3:6 se spune: „Eu sunt Iehova, eu nu mă schimb”. În mod asemănător, în Iacov 1:17 se spune că la Iehova „nu este schimbare – el nu se întoarce ca umbra”.

UN „SIGILIU” CARE NE ÎNTĂREŞTE CREDINŢA ÎN IEHOVA

8, 9. Ce putem învăţa din mesajul gravat pe „temelia solidă a lui Dumnezeu”?

⁸ În 2 Timotei 2:19, Pavel a făcut o ilustrare despre o temelie pe care este gravat un mesaj, ca şi cum ar avea un sigiliu. În vechime, nu era ceva neobişnuit ca pe temelia unei clădiri să apară o inscripţie, probabil pentru a arăta cine a construit-o sau cine era proprietarul. Pavel a fost primul scriitor al Bibliei care a folosit această ilustrare.a Sigiliul de pe „temelia solidă a lui Dumnezeu” conţine două declaraţii: „Iehova îi cunoaşte pe cei care sunt ai lui” şi „Oricine rosteşte numele lui Iehova să înlăture de la el nedreptatea”. Acestea ne amintesc de cuvintele menţionate în Numerele 16:5. (Citeşte.)

⁹ Ce putem învăţa din mesajul gravat pe „temelia solidă a lui Dumnezeu”? Cei care îi aparţin lui Dumnezeu înţeleg de aici că normele şi principiile lui Iehova pot fi rezumate în două adevăruri fundamentale: 1) Iehova îi iubeşte pe cei care îi sunt loiali şi 2) Iehova urăşte nedreptatea. Ce legătură au aceste idei cu apostazia care exista în congregaţie?

10. Ce efect au avut acţiunile apostaţilor asupra fraţilor fideli din zilele lui Pavel?

¹⁰ Timotei şi alţi fraţi fideli erau, probabil, tulburaţi de acţiunile apostaţilor din mijlocul lor. Poate că unii se gândeau de ce li se permitea acestor persoane să rămână în congregaţie. Cei fideli se întrebau, probabil, dacă Iehova vedea deosebirea dintre loialitatea lor şi închinarea ipocrită a apostaţilor (Fap. 20:29, 30).

11, 12. Cum i-a întărit scrisoarea lui Pavel credinţa lui Timotei?

¹¹ Fără îndoială, scrisoarea lui Pavel i-a întărit credinţa lui Timotei amintindu-i că fidelul Aaron a fost aprobat, iar ipocritul Core şi susţinătorii lui au fost demascaţi, respinşi şi distruşi. Cu alte cuvinte, Pavel spunea că, deşi în mijlocul lor existau creştini falşi, Iehova îi cunoştea pe cei care erau cu adevărat ai lui, la fel ca în zilele lui Moise.

¹² Iehova nu se schimbă; el este întotdeauna demn de încredere. El urăşte nedreptatea şi, la timpul potrivit, îi pedepseşte pe răufăcătorii care nu se căiesc. Întrucât Timotei se număra printre cei care ‘rosteau numele lui Iehova’, Pavel i-a amintit şi că avea responsabilitatea de a respinge influenţa rea a creştinilor falşi.b

ÎNCHINAREA ADEVĂRATĂ NU ESTE NICIODATĂ ÎN ZADAR

13. Ce încredere putem avea?

¹³ Cuvintele inspirate ale lui Pavel ne pot încuraja şi pe noi. În primul rând, putem fi siguri că Iehova ştie foarte bine că îi suntem loiali. Mai mult, el este profund interesat de cei care sunt ai lui. Biblia spune: „Ochii lui Iehova străbat tot pământul ca să-şi arate puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el” (2 Cron. 16:9). Aşadar, putem avea toată încrederea că ceea ce facem pentru Iehova „dintr-o inimă curată” nu este niciodată în zadar (1 Tim. 1:5; 1 Cor. 15:58).

14. Ce fel de închinare nu tolerează Iehova?

¹⁴ În al doilea rând, este bine să nu uităm că Iehova nu tolerează închinarea ipocrită. Întrucât ochii săi „străbat tot pământul”, Iehova îi poate observa pe cei a căror inimă nu este „întreagă faţă de el”. În Proverbele 3:32 se spune că „Iehova îl detestă pe cel perfid”. Aşadar, el detestă o persoană care pretinde că este ascultătoare, dar care, în secret, practică păcatul. Probabil că o astfel de persoană reuşeşte un timp să-i înşele pe oameni, însă nu şi pe Iehova. Întrucât este atotputernic şi drept, el ne asigură că „cine îşi acoperă fărădelegile nu va prospera” (Prov. 28:13). (Citeşte 1 Timotei 5:24; Evrei 4:13.)

15. Ce ar trebui să evităm şi de ce?

¹⁵ Cei mai mulţi slujitori ai lui Iehova îi aduc închinare dintr-o inimă sinceră. Ar fi ceva foarte neobişnuit ca un membru al congregaţiei să adopte cu bună ştiinţă o închinare ipocrită. Totuşi, dacă lucrul acesta s-a întâmplat în zilele lui Moise şi în secolul întâi, s-ar putea întâmpla şi în prezent (2 Tim. 3:1, 5). Înseamnă aceasta că ar trebui să fim suspicioşi şi să punem la îndoială loialitatea fraţilor noştri faţă de Iehova? Categoric, nu! Ar fi greşit să avem suspiciuni neîntemeiate în legătură cu fraţii şi surorile de credinţă. (Citeşte Romani 14:10-12; 1 Corinteni 13:7.) Mai mult, tendinţa de a pune la îndoială integritatea celor din congregaţie ne-ar putea afecta propria relaţie cu Iehova.

16. a) Ce putem face pentru a nu permite ca ipocrizia să prindă rădăcini în inima noastră? b) Ce putem învăţa din chenarul „Verificaţi mereu . . . , dovediţi mereu . . .”?

¹⁶ Fiecare slujitor al lui Iehova ar trebui „să dovedească ce este lucrarea lui” (Gal. 6:4). Din cauza înclinaţiilor păcătoase, există întotdeauna riscul de a deveni, fără să ne dăm seama, ipocriţi în unele privinţe (Evr. 3:12, 13). De aceea, din când în când, ar trebui să analizăm motivaţia cu care îi slujim lui Iehova. Să ne întrebăm: Mă închin lui Iehova din iubire şi din dorinţa de a-i susţine suveranitatea? Sau mă gândesc mai mult la binecuvântările fizice de care sper să mă bucur în Paradis? (Rev. 4:11). Desigur, toţi vom avea parte de foloase dacă ne examinăm acţiunile şi înlăturăm orice urmă de ipocrizie din inima noastră.

LOIALITATEA DUCE LA FERICIRE

17, 18. De ce ar trebui să fim sinceri în închinarea pe care i-o aducem lui Iehova?

¹⁷ Dacă facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne închina lui Iehova Dumnezeu dintr-o inimă sinceră, vom avea parte de multe binecuvântări. Psalmistul a spus: „Fericit este omul căruia Iehova nu-i pune la socoteală nelegiuirea şi în al cărui spirit nu este înşelătorie!” (Ps. 32:2). Într-adevăr, cei care înlătură din inima lor ipocrizia sunt mai fericiţi şi pot spera că în viitor vor avea parte de fericire deplină.

¹⁸ La timpul potrivit, Iehova îi va demasca pe toţi cei care practică răutatea sau care duc o viaţă duplicitară, arătând clar „deosebirea dintre cel drept şi cel rău, dintre cel ce-i slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-i slujeşte“ (Mal. 3:8). Până atunci, este încurajator să ştim că „ochii lui Iehova sunt peste cei drepţi, iar urechile lui spre implorarea lor” (1 Pet. 3:12).