Să reacţionăm la îndemnurile conştiinţei

„Pentru cei curaţi, toate lucrurile sunt curate. Dar, pentru cei pângăriţi şi necredincioşi, nimic nu este curat.“ — TIT 1:15.

1. Când a vizitat Pavel Creta şi ce instrucţiuni a dat el cu privire la congregaţiile de aici?

DUPĂ cele trei călătorii pe care le-a făcut ca misionar, Pavel a fost arestat şi, în cele din urmă, trimis la Roma, unde a fost ţinut sub arest la domiciliu doi ani. La câtva timp după eliberare, el a vizitat insula Creta împreună cu Tit, căruia i-a scris: „Te-am lăsat în Creta, ca să îndrepţi lucrurile care lasă de dorit şi să numeşti bătrâni“ (Tit 1:5). În această misiune, Tit avea de-a face cu persoane a căror conştiinţă evalua lucrurile mai mult sau mai puţin corect.

2. Cu ce problemă s-a confruntat Tit în congregaţiile din Creta?

² După ce a vorbit despre cerinţele pe care trebuiau să le întrunească bătrânii de congregaţie, Pavel i-a atras atenţia lui Tit că existau ‘mulţi oameni nesupuşi, care vorbeau fără rost şi amăgeau minţile’. Aceştia ‘distrugeau familii întregi, învăţându-i pe alţii lucruri pe care n-ar fi trebuit să le înveţe’, iar Tit trebuia ‘să-i mustre’ (Tit 1:10–14; 1 Timotei 4:7). Pavel a spus despre aceste persoane că aveau mintea şi conştiinţa „pângărite“, termenul folosit având sensul de „pătat“, ca şi cum un veşmânt frumos ar fi fost pătat cu vopsea (Tit 1:15). Probabil că unii dintre aceşti oameni erau evrei, întrucât ‘susţineau circumcizia’. Deşi în prezent congregaţiile nu sunt afectate de influenţa distructivă a unor persoane cu asemenea concepţii, din sfatul pe care Pavel i l-a dat lui Tit putem desprinde multe învăţăminte cu privire la conştiinţă.

Cei cu o conştiinţă pângărită

3. Ce i-a scris Pavel lui Tit referitor la conştiinţă?

³ Să remarcăm contextul în care Pavel a vorbit despre conştiinţă. „Pentru cei curaţi, toate lucrurile sunt curate. Dar, pentru cei pângăriţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci le sunt pângărite şi mintea, şi conştiinţa. Ei declară public că îl cunosc pe Dumnezeu, dar îl reneagă prin lucrările lor.“ În mod cert, unii creştini de atunci trebuiau să facă schimbări pentru a fi „sănătoşi în credinţă“ (Tit 1:13, 15, 16). Ei nu puteau să deosebească ce era curat de ceea ce nu era curat, lucru care avea legătură cu conştiinţa lor.

4, 5. Ce fel de gândire aveau unii creştini cretani şi cum îi influenţa aceasta?

⁴ Cu mai bine de zece ani înainte, creştinii din corpul de guvernare deciseseră că circumcizia nu mai era o cerinţă pentru a deveni un închinător adevărat şi toate congregaţiile fuseseră informate în legătură cu această decizie (Faptele 15:1, 2, 19–29). Cu toate acestea, unii creştini din Creta încă ‘susţineau circumcizia’. Ei contraziceau în mod făţiş corpul de guvernare, ‘învăţându-i pe alţii lucruri pe care n-ar fi trebuit să le înveţe’ (Tit 1:10, 11). Având o gândire deformată, probabil că ei susţineau reguli din Lege cu privire la alimente şi la curăţenia ceremonială. Poate chiar adăugau la ceea ce spunea Legea — cum făcuseră şi evreii din zilele lui Isus — şi susţineau basme evreieşti şi porunci omeneşti. — Marcu 7:2, 3, 5, 15; 1 Timotei 4:3.

⁵ O asemenea gândire le influenţa negativ judecata şi simţul moral, cu alte cuvinte, conştiinţa. Pavel a scris: „Pentru cei pângăriţi şi necredincioşi, nimic nu este curat“. Conştiinţa lor fusese atât de afectată, încât nu le mai putea oferi o îndrumare demnă de încredere pentru ca ei să acţioneze şi să evalueze lucrurile în mod corect. În plus, îşi judecau colaboratorii în chestiuni personale, chestiuni în care creştinii puteau face alegeri diferite. Prin urmare, acei cretani considerau necurat ceea ce în realitate nu era aşa (Romani 14:17; Coloseni 2:16). Deşi ei declarau că îl cunosc pe Dumnezeu, lucrările lor dovedeau contrariul. — Tit 1:16.

„Pentru cei curaţi, toate lucrurile sunt curate“

6. La ce categorii de oameni s-a referit Pavel?

⁶ Ce învăţăm noi din sfatul pe care Pavel i l-a dat lui Tit? Să observăm contrastul din afirmaţia lui Pavel: „Pentru cei curaţi, toate lucrurile sunt curate. Dar, pentru cei pângăriţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci le sunt pângărite şi mintea, şi conştiinţa“ (Tit 1:15). Desigur, Pavel nu a vrut să spună că pentru un creştin curat din punct de vedere moral, absolut toate lucrurile sunt curate şi permise. Putem fi siguri de aceasta deoarece Pavel a specificat clar într-o altă scrisoare că aceia care practică fornicaţia, idolatria, spiritismul şi aşa mai departe „nu vor moşteni regatul lui Dumnezeu“ (Galateni 5:19–21). Astfel, înţelegem că Pavel a exprimat un adevăr general în legătură cu două categorii de oameni: cei care erau curaţi din punct de vedere moral şi spiritual şi cei care nu erau curaţi.

Conştiinţe diferite, decizii diferite

9. Dacă „toate lucrurile sunt curate“, care este rolul conştiinţei?

⁹ Însă ce a vrut să spună Pavel prin cuvintele „pentru cei curaţi toate lucrurile sunt curate“? Pavel se referea la creştinii care îşi armonizaseră modul de gândire şi simţul moral cu normele divine consemnate în Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Astfel de creştini înţeleg că există multe chestiuni pe care Dumnezeu nu le condamnă în mod concret şi în care creştinii pot decide în mod diferit. Ei nu îi judecă pe alţii şi consideră „curate“ lucrurile care nu sunt condamnate de Dumnezeu. Ei nu se aşteaptă ca toţi ceilalţi să gândească exact ca ei în privinţe în care Biblia nu oferă instrucţiuni concrete.