EDER

1. Descendent al lui Beria din tribul lui Beniamin; a locuit la Ierusalim (1Cr 8:1, 15, 16, 28).

2. Descendent al lui Muși; era un levit din familia lui Merari și îndeplinea un anumit serviciu pe vremea lui David (1Cr 23:21, 23-25; 24:30).

3. Oraș în sudul teritoriului lui Iuda (Ios 15:21). Majoritatea erudiților consideră că Ederul este unul și același cu Aradul (Tel ʽArad), aflat la circa 28 km E de Beer-Șeba. Ei au ajuns la această concluzie deoarece, prin inversarea ultimelor două consoane ebraice ale numelui „Eder”, se obține numele „Arad”, iar în Septuaginta (Vaticanus 1209), în acest verset apare „Ara” în loc de „Eder”.

4. [Turmă] Turn în apropierea căruia Iacob (Israel) și-a așezat cortul la câtva timp după moartea Rahelei. Deși nu se știe exact unde s-a aflat, se pare că era situat între Betleem și Hebron. Numele „Eder” sugerează că acest turn era folosit de păstori ca adăpost și ca loc de supraveghere a turmelor (Ge 35:19, 21, 27). În perioada când Iacob avea tabăra așezată acolo, fiul său Ruben ‘i-a profanat așternutul’, având relații intime cu Bilha, concubina lui Iacob (Ge 35:22; 49:3, 4).

Expresia ebraică tradusă în Geneza prin „turnul Eder” (migdal-ʽéder) este tradusă în Mica 4:8 prin ‘turnul turmei’. Această expresie ar putea face referire la numele locului în care și-a așezat tabăra Iacob; ea este folosită în legătură cu restabilirea poporului lui Iehova, popor despre care Mica spune că ‘șchiopăta’ (Mi 4:7). Odată cu restabilirea „Sionului”, Dumnezeu avea să-și supravegheze poporul ca dintr-un „turn”, astfel încât poporul să fie păzit de orice pericol. Această ilustrare este în armonie cu alte imagini evocate în profeția lui Mica; profetul spune despre Mesia că va „păstori” poporul lui Iehova (Mi 5:2-4) și numește acest popor „turma moștenirii [lui Dumnezeu]” (Mi 7:14).