Scene din Ţara Promisă
El s-a îngrijit de Israel în Sinai
IMAGINAŢI-VĂ milioane de bărbaţi, femei şi copii înaintînd într-un ‘mare şi înfricoşător deşert, unde există şerpi veninoşi şi scorpioni şi un pămînt însetat care nu are apă’!
Aceste cuvinte ale lui Dumnezeu consemnate la Deuteronomul 8:15, NW, aduc în centrul atenţiei cît de extraordinară li s-a părut probabil israeliţilor călătoria care le stătea în faţă în timp ce ieşeau din Egipt şi mărşăluiau spre deşertul Sinai. Exista o problemă deosebită: Cine avea să le furnizeze hrană şi apă suficientă?
Israeliţii fuseseră în sclavie acolo, în delta Nilului, dar nu duseseră lipsă de nimic. Picturi murale din unele morminte antice zugrăvesc un asortiment de struguri, pepeni şi alte produse, precum şi peşti şi păsări care contribuiau la o alimentaţie variată. Cît de exactă era deci lamentarea lor plină de nostalgie din deşert: „Cine ne va da carne să mîncăm? Ne aducem aminte de peştii pe care îi mîncam în Egipt şi care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praji, de ceapă şi de usturoi“. — Numeri 11:4, 5; 20:5.
După ce israeliţii au traversat Marea Roşie, ei au înţeles în scurt timp ce era în realitate deşertul Sinai. Ei nu au urmat circulatul drum comercial din nord, ci s-au îndreptat spre vîrful acelei peninsule triunghiulare. După ce s-au deplasat aproximativ 80 de kilometri prin deşert, lipsa de apă părea că devine o problemă critică. Ei nu puteau să bea din apa pe care o găseau, deoarece era amară şi era probabil purtătoare de boli. „Ce vom bea?“, au strigat ei. Dumnezeu a intervenit, îndulcind apele. — Exodul 15:22–25.
Observaţi imaginea caravanei de cămile de mai sus şi veţi putea înţelege întrebarea referitoare la modul în care au putut israeliţii să-şi continue călătoria prin deşert spre muntele Sinai. Cum aveau să găsească în continuare apă suficientă — şi hrană — atît pentru ei, cît şi pentru turmele şi cirezile pe care trebuiau să le menţină în viaţă? — Exodul 12:38.
Ei s-au deplasat mai departe spre sud şi au găsit în scurt timp apă proaspătă şi hrană la Elim (Exodul 15:27). Dar nu aceasta era destinaţia lor. Ei înaintau spre „muntele lui Dumnezeu“, muntele Sinai (Exodul 3:1; 18:5; 19:2; 24:12–18). Aceasta însemna 120 de kilometri de teren accidentat şi arid.
În timp ce grupul imens înainta spre muntele Sinai, s-au apropiat — şi probabil s-au oprit — la importanta oază cunoscută sub numele de Feiran. O mică parte din ea se poate vedea în fotografia de pe pagina alăturată.a Ea se întinde de-a lungul unei trecători din deşert în direcţia Mării Roşii (Golful Suez). Cîtă înviorare au putut găsi aici!
În timp ce deşertul Sinai putea corespunde, în general, descrierii de a fi „marele şi înfricoşătorul deşert“, în oaza Feiran israeliţii s-au putut bucura de umbra palmierilor maiestuoşi şi a altor copaci. Ei au găsit curmale mari şi dulci, care le furnizau o hrană imediată şi provizii pe care le puteau duce cu ei.
Toate acestea erau posibile deoarece la Feiran apa freatică izvora la suprafaţă. Imaginaţi-vă ce aţi fi simţit dacă v-aţi fi aflat în deşertul pustiu şi dintr-o dată aţi fi găsit apă proaspătă de băut! Aceasta ilustrează faptul că şi în Sinai există locuri în care se poate obţine apă. Uneori un puţ trebuie săpat la mare adîncime. Apoi va fi nevoie să munceşti pentru a scoate găleţile sau vasele pline cu acest lichid vital, îndeosebi dacă ar trebui să adăpi turme şi cirezi. Şi astăzi beduinii din Sinai sînt atraşi de puţurile din care pot scoate apă atît pentru ei, cît şi pentru cămilele lor. — Compară cu Geneza 24:11–20; 26:18–22.
Da, în pofida unor ocazii cînd au murmurat, fiindcă li se părea că se aflau într-o penurie de neînlăturat, israeliţii au avut atît apă, cît şi hrană. Uneori Dumnezeu le-a furnizat aceste lucruri în mod miraculos (Exodul 16:11–18, 31; 17:2–6). Alteori i-a călăuzit în mod evident spre un „loc de odihnă“ în care necesităţile lor reale puteau fi satisfăcute prin provizii naturale (Numeri 10:33–36). El a păstrat tot timpul în faţa lor abundenţa care îi aştepta pe cei fideli în Ţara Promisă. — Deuteronomul 11:10–15.
[Notă de subsol]
a Fotografia este disponibilă în format mare în Calendarul Martorilor lui Iehova 1992.
[Provenienţa fotografiei de la pagina 24]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Provenienţa fotografiei de la pagina 24]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Provenienţa fotografiei de la paginile 24, 25]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Provenienţa fotografiei de la pagina 25]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.