Eşti pregătit să porţi conversaţii biblice?
“EU CRED că Biblia este cel mai bun dar, pe care l-a dat Dumnezeu oamenilor“, a spus Abraham Lincoln, al şaisprezecelea preşidinte al Statelor Unite. Cu toate că el niciodată n-a aparţinut unei Biserici, el citea Biblia din tinereţe. In timpul său de şcoală, pe care l-a petrecut într-un ţinut retras, Biblia a fost folosită chiar ca o carte de citire. După cum se raportează, Lincoln avea deseori în mînă şi în timpul prezidenţiei sale (de la 1861–1865) o veche Biblie familială.
Abraham Lincoln era doar una din cunoscutele personalităţi, care considerau Biblia, într-adevăr ca o carte de valoare pentru viaţă. Cum stau lucrurile, însă, cu tine? Tratezi tu Sfînta Scriptură, într-adevăr, ca un dar al lui Dumnezeu? Poate te-ai predat lui Iehova Dumnezeu şi ai acum privilegiul de a vorbi cu alţii despre ‘vestea bună a gloriei fericitului Dumnezeu’ (1 Tim. 1:11). Dacă da, poţi întrebuinţa Biblia cu efect? Eşti pregătit să porţi conversaţii biblice?
PENTRU CE AR TREBUI SA INTREBUINTEZE CINEVA BIBLIA?
Pentru ca creştinii să-şi poată împlini sarcina „de a face ucenici din oamenii tuturor naţiunilor şi de ai învăţa să păzească tot ce poruncise Isus Cristos“, ei trebuie să cunoască bine Biblia (Mat. 28:19, 20). Isus cunoştea bine Sfintele Scripturi. El le-a întrebuinţat pentru a respinge ispitele lui Satan Diavolul (Mat. 4:1–11). Isus a citit şi altora din Cuvîntul lui Dumnezeu, astfel, de exemplu, în Sinagoga din Nazaret (Luca 4:16–21). Adesea el spunea în timp ce vorbea cu cineva: „Este scris“, şi cita, apoi, un text din Scripturile ebraice (Luca 7:27; 19:46; Ioan 2:17). Ce exemplu excelent pentru urmaşii săi!
Apostolul Pavel a urmat exemplul lui Isus. El a întrebuinţat, de asemenea, Cuvîntul lui Dumnezeu la activitatea sa de propovăduire şi învăţare. In Tesalonic, de exemplu, el a intrat într-o sinagogă a iudeilor „şi a conversat cu ei în trei zile de sabat cu ajutorul Scripturilor, în timp ce explica şi dovedea prin trimiteri că era necesar pentru Cristos să sufere şi să învieze din morţi“ (Fap. 17:1–3). Fără îndoială că primii creştini, în general, erau în stare să poarta conversaţii biblice, ceea ce au şi facut cu bucurie.
Creştinii erau conştienţi de necesitatea conversaţiilor biblice. De aceea ei doreau să aibă Cuvîntul lui Dumnezeu într-o formă pe cît posibil cît mai uşor de mînuit. C.C. McCown a scris despre tema „primele cărţi creştine“: „Caracterul simplu corespunzător scopului şi neliterar al creştinismului a ieşit în relief mai ales prin cele mai proaspete descoperiri, care au arătat că primii creştini s-au folosit de Codex. Cărţile lor religioase, Vechiul Testament şi noile Scrieri, care, de asemenea, erau considerate sfinte, nu erau destinate oamenilor bogaţi care citesc pentru a-şi pierde timpul. Oamenii de afaceri, care munceau din greu voiau ca o carte să conţină cît mai mult posibil. Lor şi zeloşilor misionari creştini le era trasată sarcina să se poată referi cît mai repede posibil la acel text doveditor, fără a trebui să deruleze cei dintîi cîţiva metri de Papirus. Ei nu citeau pentru a face paradă de preocupări intelectuale“. Ei îşi confecţionau scrierile lor în formă de carte, cum le folosim încă noi astăzi The Biblical Archaeologist Reader [Manualul arheologiei biblice], p. 261).
Primilor creştini, care erau pregătiţi să poarte conversaţii biblice, le aparţinea şi Apolo. După sosirea sa în Ahaia, el pute să ajute pe alţii în privinţă spirituală, „căci el a dovedit energic şi temeinic în public că iudeii erau greşiţi, în timp ce arăta cu ajutorul Scripturilor că Isus este Cristosul“ (Fap. 18:24–28). Aceasta ne satisface, fără îndoială, că putem păşi pentru Dumnezeu şi Cuvîntul său, ‘în timp ce sîntem gata întotdeauna de apărare în faţa oricui, care ne cere o bază pentru nădejdea care este în noi’ (1 Pet. 3:15). Da, ne bucură că putem raspunde cu ajutorul Cuvîntului lui Dumnezeu, Biblia, persoanelor sincere care pun întrebări (Col. 4:6). Si mai mare este bucuria la astfel de conversaţii biblice, dacă vedem cum cineva, cu care conducem un studiu al Bibliei în locuinţă, face progrese în privinţă spirituală.
TINTA NOASTRA SA AJUTAM PE OAMENI
Telul principal, pe care-l urmăresc Martorii lui Iehova, nu constă în prima linie în a preda scrieri biblice, ci în a ajuta pe oameni în privinţă spirituală. In multe teritorii oamenii au fost aşa de adesea vizitaţi, încît ei probabil nu mai au nevoie de scrieri. Ceea ce au ei nevoie sînt conversaţii biblice, prin care să primească un răspuns la întrebările lor; ei trebuie îndemnaţi să studieze scrierile cu ajutorul Bibliei, în aşa fel, încît ei să se simtă determinaţi, în cele din urmă, să întreprindă ceva pentru a se închina lui Dumnezeu „în spirit şi adevăr“ (Ioan 4:23, 24).
Dacă tu ca Martor creştin al lui Iehova laşi să se recunoască sinceritatea la conversaţiile biblice, mesajul Impărăţiei acţionează — cel puţin la mulţi oameni — şi mai convingător decît publicaţiile tipărite. Important este că cineva recunoaşte necesităţile oamenilor şi este gata să-i ajute cu ajutorul Cuvîntului lui Dumnezeu. Chiar şi adolescenţii şi persoanele, care nu sînt încă asociate de mult timp cu noi, pot să poarte conversaţii biblice. Ei nu trebuie să se sfiască sau să-şi impună rezervă, în măsura în care citesc Biblia şi observă textele biblice, care pot fi folosite, dacă vorbesc cu alţii despre adevărul lui Dumnezeu. Cine citeşte zilnic în Biblie, poate să poarte conversaţii cu tot felul de oameni.
CEVA PENTRU FIECARE
Biblia conţine pentru fiecare cîte ceva. Dacă, aşadar, creştinii citesc Cuvîntul lui Dumnezeu, ei pot să observe anumite puncte, care le sînt de ajutor, dacă poartă o conversaţie biblică cu oameni de ştiinţă, medici, gospodine sau cu alte persoane. Pentru confirmare, să examinăm cîteva exemple.
Un savant, sau cineva, care este interesat ştiinţific, ar putea să fie destul de surprins dacă află că profetul ebraic Isaia, deja cu aproximativ 2 200 de ani înainte, când era un fapt în general necunoscut că pămîntul este rotund, a scris: „El (Dumnezeu) sade deasupra cercului pămîntului“ (Isaia 40:22). Cuvîntul ebraic chug redat aici cu „cerc“, poate fi redat, de asemenea, după Davidsons Concordance cu „glob“. De asemenea, un om cu gîndirea ştiinţifică este, probabil, de acord ci Biblia, dacă cineva îi arată în Iov 26:7, unde se spune despre Dumnezeu: „El . . . spinzură Pămîntul pe nimic“. Savantul ştie că Pămîntul nu are o temelie vizibilă.
La presupunerea că un medic este vizitat de un creştin, care pune mărturie din casă în casă, ar putea să nu-l intereseze pe un medic că Biblia recunoaşte principiul psihosomatic, adică faptul că între sănătatea corporală şi starea sufletească a unui om există o relaţie? Hotărît, el va admite că curiozitatea, frica, lăcomia, ura şi altele asemenea sînt vătămătoare sănătăţii, în timp ce iubirea, pacea, îndelunga răbdare, amabilitatea, bunătatea, credinţa, blîndeţea şi stăpînirea de sine — roadele spiritului lui Dumnezeu — au un efect bun (Gal. 5:22, 23). Ar putea să i se arate, de asemenea, proverbul care spune: „O inimă veselă este un leac bun, dar un spirit mîhnit, usucă oasele“ (Prov. 17:22). Si mai departe ar putea să-l intereseze pe un medic să afle că Luca, un scriitor al Bibliei, în Sfînta Scriptură este denumit „medicul prea iubit“ (Col. 4:14).
Dacă cineva poartă o conversaţie cu o gospodină, poate să spună mult. Să presupunem că cineva vorbeşte din nou cu o femeie, care a arătat interes pentru Biblie. Poate conversaţia vine la obligaţiile de familie şi ar putea să-i facă plăcere să audă ce se spune în Proverbe 31:10–31 despre o „soţie harnică“. Acolo se spune că o astfel de femeie se îngrijeşte de îmbrăcămintea familiei ei, că ea se aprovizionează cu hrană sănătoasă şi că ea administrează corect gospodăria ei. Ea este harnică şi capabilă, darnică şi face mult bine membrilor familiei ei şi celor dinafară. O femeie modernă ar putea să fie surprinsă să afle că Biblia spune atîtea despre lucrurile casnice. Ea ar putea să fie chiar impresionată de cuvintele: „Dezmierdările pot fi înşelătoare, şi frumuseţea ar putea să fie deşartă; totuşi, femeia, care se teme de Iehova este aceea care-şi cîştigă laudă“ (Prov. 31:30).
Chiar şi copiilor li se poate spune mult într-o conversaţie biblică. Poate ar dori cineva să-i imprime unui copil printr-o astfel de conversaţie că omul n-ar trebui să fie mîndru, că el ar trebui să facă bine şi să fie smerit. I s-ar putea spune că Biblia conţine multe istorii bogate în învăţăminte. O astfel de istorie se găseşte în cartea Judecătorilor (cap. 9) unde se relatează ceea ce a profeţit Iotam, fiul lui Ghedeon. El a început cu cuvintele: „Odată copacii au plecat să ungă un rege şi să-l pună în fruntea lor“. Măslinul, smochinul şi viţa de vie au refuzat demnitatea de domnitor, în timp ce spinul de rînd a acceptat-o cu lăcomie. Plantele de valoare reprezintă persoane demne, care n-au voit să fie regi peste colegii lor israeliţi, în timp ce spinul, care putea fi folosit doar ca material combustibil, a reprezentat regalitatea lui Abimelec, un bărbat mîndru, setos de sînge, care a voit să domnească peste alţii, dar s-a sfîrşit exact aşa cum profeţise Iotam. Ce copil ar voi, cînd va fi mare, să fie ca un spin?
‘A FOLOSI CORECT CUVINTUL ADEVARULUI’
Cuvîntul conţine, de fapt, dări de seamă interesante, în parte chiar captivante. Noi găsim în el pentru fiecare cîte ceva. Un creştin care doreşte să întrebuinţeze iscusit „sabia spiritului, adică Cuvîntul lui Iehova“, trebuie, în schimb, să se străduiască (Ef. 6:17). Apostolul Pavel avuseze, aşadar, motiv bun să îmbărbăteze pe colaboratorul său Timotei cu cuvintele: „Fă tot posibilul să te prezinţi ca un lucrător aprobat de Dumnezeu, care nu are de ce să se ruşineze, care mînuieşte corect Cuvîntul adevărului“ (2 Tim. 2:15).
Cine are dorinţă să poarte conversaţii biblice şi, din această cauză, cere lui Iehova Dumnezeu înţelepciune, hotărît va fi răsplătit. Ucenicul Iacov a scris: „Dacă lipseşte cuiva înţelepciune, s-ao ceară de la Dumnezeu necontenit, căci el dă tuturora mărinimos şi fără a face reproşuri; şi ea îi va fi dată“ (Iac. 1:5–8). Bineînţeles că creştinii ar trebui să fie întotdeauna mai bine familiarizaţi cu adevărurile biblice. Dacă ei citesc regulat Biblia găsesc în ea multe dări de seamă, expresii şi proverbe înţelepte, care se adresează tuturor oamenilor de tot felul. Străduieşte-ţe să vorbeşti cu ei despre tot binele pe care îl înveţi în calitate de creştin şi încurajează-i, prin aceasta, de asemenea, să citească Biblia. Iehova va binecuvinta cu siguranţă straduinţele tale de a purta conversaţii biblice (Fap. 11:19–21).