14. Ce aminteşte acum în mod potrivit Isaia?

¹⁴ În vechime, evreii şi-au pierdut repede aprecierea pentru lucrurile pe care le făcuse Iehova pentru ei. De aceea, era potrivit ca Isaia să le amintească de ce făcuse Iehova aceste lucruri. Isaia declară: „Voi aminti îndurările DOMNULUI [bunătatea iubitoare a lui Iehova, NW], laudele DOMNULUI, potrivit cu tot ce a făcut DOMNUL pentru noi, şi marea Lui bunătate faţă de casa lui Israel, pe care l-a copleşit potrivit cu îndurările Lui şi potrivit mulţimii bunătăţilor Lui. El a zis: «Negreşit, ei sunt poporul Meu, fii care nu vor minţi.» Şi El a devenit Mântuitorul lor. În toate necazurile lor El a fost întristat şi Îngerul [mesagerul său personal, NW] care este înaintea Feţei Lui i-a mântuit; El i-a răscumpărat în dragostea şi în îndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat, din vechime, în toate zilele“. — Isaia 63:7–9.

16. a) Care a fost atitudinea lui Iehova când a încheiat legământul său cu israeliţii? b) Cum îşi tratează Iehova poporul?

¹⁶ După ce israeliţii au ieşit din Egipt, Iehova i-a dus la Muntele Sinai, unde a făcut următoarea promisiune: „Dacă veţi asculta cu stricteţe de glasul meu şi dacă veţi respecta cu adevărat legământul meu, atunci veţi deveni, în mod sigur, proprietatea mea specială . . . Şi voi înşivă veţi deveni pentru mine un regat de preoţi şi o naţiune sfântă“ (Exodul 19:5, 6, NW). A vrut Iehova să-i amăgească când le-a făcut această propunere? Nu, deoarece Isaia dezvăluie că Iehova şi-a spus: „Negreşit, ei sunt poporul Meu, fii care nu vor minţi“. Un erudit face următoarea remarcă: „Acest «negreşit» nu este un ordin din partea suveranului sau preştiinţă: este speranţa şi încrederea care izvorăsc din iubire“. Într-adevăr, Iehova a încheiat acest legământ fără să aibă vreun motiv ascuns, dorind cu sinceritate ca poporul său să se ridice la înălţimea aşteptărilor. În ciuda defectelor evidente ale israeliţilor, el a avut încredere în ei. Cât de minunat este să te închini unui Dumnezeu care are încredere în slujitorii săi! Bătrânii de astăzi pot să-i întărească mult pe cei aflaţi în grija lor dacă dau dovadă de o încredere similară în bunătatea poporului lui Dumnezeu. — 2 Tesaloniceni 3:4; Evrei 6:9, 10.