O schimbare în dominaţia lumii

SUB ce fel de guvern ai vrea să trăieşti, dacă ţi s–ar da posibilitatea să alegi? Cei mai mulţi dintre noi ar alege, probabil, un guvern stabil care ar oferi fiecărei persoane o libertate raţională. Ne–ar place să avem un guvern care să oprească delincvenţa, să promoveze pacea, să cultive dreptatea socială şi să înlesnească prosperitatea materială. Desigur că am alege un guvern care nu ar fi nici asupritor nici corupt.

Din nefericire, majoritatea guvernelor nu au fost aşa. Şi ce putem spune că vedem în jurul nostru dacă aruncăm o privire asupra lumii, aşa cum se prezintă ea în a doua jumătate a secolului XX? Iată ce: sărăcie, corupţie, ineficienţă, oprimare, nedreptate socială, delincvenţă, încordare internaţională. Acesta este rezultatul final a mii de ani de guvernare omenească.

Este adevărat, desigur, că unii conducători au fost cinstiţi şi capabili, iar unele sisteme de conducere s–au bucurat, pentru un timp, de o stabilitate şi eficienţă relative. Dar eşecul guvernării omeneşti în ansamblu de a face ceea ce noi, în mod instinctiv, simţim că trebuie făcut pentru omenire dovedeşte adevărul conţinut în următoarea afirmaţie a Bibliei: „Nu–i aparţine omului pămîntean calea sa. Nu–i aparţine omului care umblă nici măcar să–şi dirijeze paşii“ (Ieremia 10:23). Cu alte cuvinte, omul nu a fost făcut să se guverneze fără ajutor dinafară.

Iată de ce este bine să ştim că, în curînd, guvernarea lumii se va schimba. Ce vrem să spunem prin aceste cuvinte? Vrem să spunem că guvernarea de zi cu zi a vieţilor oamenilor va trece în curînd în mîinile unei forme de guvernare în întregime nouă şi care va avea succes deplin. Această schimbare radicală de guvern a fost profeţită de Dumnezeu. Într–adevăr, ea constituie însăşi tema Bibliei.

Preocuparea lui Dumnezeu faţă de guvernare

Dumnezeu a fost întotdeauna preocupat de guvernarea omenirii. El urmăreşte îndeaproape să vadă în ce măsură guvernele omeneşti îşi îndeplinesc responsabilitatea pe care o au şi, din cînd în cînd, le cere socoteală pentru ceea ce fac. Într–adevăr, istoria unora dintre sistemele de guvernare importante din ultimii 2 500 de ani din istoria lumii a fost profeţită în Biblie. În cartea lui Daniel, care a fost redactată cu peste 500 de ani înainte de naşterea lui Cristos, au fost consemnate profeţii care anunţau căderea Babilonului antic, precum şi ascensiunea şi căderea Medo–Persiei, Greciei şi Romei. Profeţiile biblice au anunţat chiar şi dezvoltarea puterii mondiale anglo–americane în zilele noastre. O scurtă analiză a cîtorva dintre aceste profeţii ne va ajuta să înţelegem ce înseamnă declaraţia că guvernarea lumii se va schimba în curînd.

Prima dintre aceste uluitoare profeţii a fost un vis inspirat în care puterile politice mondiale care s–au succedat din timpul lui Daniel pînă în prezent erau reprezentate sub forma unei imagini uriaşe. Apoi, o piatră desprinsă, dar nu prin acţiunea mîinilor, a izbit şi zdrobit această imagine. Piatra a sfărîmat aceste puteri mondiale „ca pleava din aria de treierat de vară, şi vîntul le–a dus departe, aşa că nu s–a găsit nici o urmă din ele“. — Daniel 2:31–43.

În acelaşi capitol, Daniel explică ce însemna acest lucru, şi anume că guvernele omeneşti defectuoase vor fi înlocuite de ceva infinit superior lor. Iată ce ne spune profeţia: „În zilele acelor regi, Dumnezeul cerului va instaura un regat care nu va fi distrus niciodată. Şi acest regat nu va fi trecut la nici un alt popor. El va zdrobi toate aceste regate (omeneşti) şi le va pune capăt şi el însuşi va dăinui pentru timpuri indefinite (...) Iar visul este sigur şi interpretarea lui este demnă de încredere.“ — Daniel 2:44, 45.

Dar lucrurile nu s–au sfîrşit aici. În a doua viziune, puterile mondiale care se succedau erau reprezentate sub forma unor fiare uriaşe care aveau trăsăturile puterii pe care o reprezentau. Apoi lui Daniel i–a fost permis să vadă pînă şi tronul ceresc, inspirator de teamă şi respect al „Celui Vechi în Zile“ şi i s–a arătat ceea ce se va întîmpla nu în timpul său, ci în timpul domniei puterii mondiale anglo–americane din zilele noastre. El a văzut grandioasa Curte cerească la procesul de judecare a acestor puteri mondiale (Daniel 7:2–12). După cum arată versetele care urmează, a fost dat un decret divin în vederea schimbării guvernării. Cui avea să îi fie dată guvernarea?

Cineva ca un fiu al omului

Daniel ne dă un răspuns emoţionant: „Am continuat să privesc în viziunea de noapte şi iată: cu norii cerurilor venea cineva ca un fiu al omului şi a obţinut acces la Cel Vechi în Zile şi a fost adus aproape, chiar înaintea lui. Şi i s–a dat stăpînire şi demnitate şi un regat, ca să–i slujească toate popoarele, grupurile naţionale şi limbile. Stăpînirea sa este o stăpînire de durată indefinită, care nu va trece, iar regatul său un regat care nu va fi distrus.“ — Daniel 7:13, 14.

În felul acesta, Daniel a fost folosit ca să profetizeze că „Cel Vechi de Zile“, Iehova Dumnezeu însuşi, va înlătura guvernarea necorespunzătoare exercitată de guvernele omeneşti asupritoare. El o va înlocui cu o guvernare minunată, mai minunată decît şi–ar putea închipui vreodată omenirea: un Regat invizibil ceresc îşi va exercita puterea şi autoritatea din cer. Dar cine este acest „cineva ca un fiu al omului“ care va căpăta Regatul?

În această privinţă nu ni se lasă nici un fel de îndoială. Isus s–a identificat pe sine ca fiind „Fiul omului“. El a descris prezenţa sa ca fiind timpul cînd „Fiul omului va sosi în gloria sa şi toţi îngerii împreună cu el“ (Matei 25:31). Cînd marele preot iudeu a cerut lui Isus să spună tribunalului dacă era „Cristosul, Fiul lui Dumnezeu“ Isus a răspuns:

„Tu însuţi ai spus–o. Totuşi, vă spun: De acum înainte îl veţi vedea pe Fiul omului aşezat la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.“ — Matei 26:63, 64.a

Ultima putere mondială omenească

La aproximativ 600 de ani de la perioada în care a trăit Daniel, apostolul Ioan a scris sub inspiraţie cartea biblică Apocalipsul sau Revelaţia. Cartea se referă la aceste puteri mondiale, numindu–le „regi“ puternici, şi spune: „Şi există şapte regi: cinci au căzut, unul este, celălalt n–a venit încă, dar cînd va veni va trebui să rămînă puţin timp.“ — Apocalips 17:10.

Cei cinci care căzuseră deja cînd Ioan scria aceste lucruri erau Egiptul, Asiria, Babilonul, Medo–Persia şi Grecia. Imperiul Roman ’era‘ încă. Evident că a şaptea putere mondială — anglo–americană — nu sosise încă. Potrivit cu Apocalipsul, nici o putere mondială nu preia conducerea de la cea de a şaptea putere — adică acea care există în prezent. Ea este ultima. După ea nu va mai exista nici una.

Totuşi, gîndul acesta nu trebuie să ne înspăimînte, ci să ne dea fiori de bucurie. Cu alte cuvinte, înseamnă că guvernarea umană nedreaptă, guvernare de războaie, se apropie de sfîrşit. Profeţiile vorbesc într–un singur glas de o schimbare capitală în ce priveşte modul în care este guvernat pămîntul — o schimbare de la guvernare omenească egoistă la o guvernare cerească dreaptă: Regatul lui Dumnezeu.

Guvernul Regatului

Dar ce este acel Regat? El este departe de a fi doar o influenţă în bine care acţionează în inimile şi vieţile oamenilor. El este mult mai mult decît viaţa aşa–zisei biserici creştine. Regatul lui Dumnezeu este un guvern real. El are un rege, coguvernatori, un teritoriu şi supuşi. El va aduce minunatele binecuvîntări menţionate mai sus.

Isus este identificat ca Rege al Regatului. El s–a asemănat cu un om de origine nobilă care „a călătorit într–o ţară îndepărtată ca să obţină putere regală şi să se întărească“. Cu privire la acel timp din viitor, el a spus: „Cînd Fiul omului va sosi în gloria sa şi toţi îngerii împreună cu el, atunci el se va aşeza pe tronul său glorios.“ — Luca 19:12; Matei 25:31.

Cînd urma să sosească „Fiul omului“? Nu trebuie să bîjbîim ca să dăm răspunsul. Cuvintele lui Isus pe care le vom cita mai jos fac parte din răspunsul său la întrebare: „Care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii sistemului de lucruri?“ (Matei 24:3, 30). După cum s–a arătat deseori în paginile acestei reviste, acea „prezenţă“ a început în mod invizibil în ceruri, la sfîrşitul „timpurilor fixate ale naţiunilor“, în 1914.b — Luca 21:24.

Aşa cum se spune în Apocalips capitolul 12 că se va întîmpla, Isus a luat atunci puterea şi l–a azvîrlit pe Satan din cer în vecinătatea pămîntului. O voce în cer a proclamat următoarele: „Acum au venit salvarea şi puterea şi regatul Dumnezeului nostru şi autoritatea Cristosului său, deoarece acuzatorul fraţilor noştri (...) a fost azvîrlit jos.“ Faptul acesta explică înrăutăţirea condiţiilor mondiale de atunci pînă în prezent. „Vai de pămînt şi de mare, pentru că Diavolul a coborît la voi cu mare mînie, ştiind că mai are o scurtă perioadă de timp.“ — Apocalips 12:9–12.

Acea scurtă perioadă de timp va expira în curînd. Cîteva capitole mai tîrziu glorificatul Isus este văzut călare pe un cal alb. În această ipostază el poartă numele de „Cuvîntul lui Dumnezeu“ şi el va ’lovi naţiunile‘ şi le va „păstori cu un toiag de fier“ — întocmai cum văzuse şi Daniel că naţiunile umane urmau să fie zdrobite de Regatul divin asemănător unei pietre, Regat care va creşte şi va umple întregul pămînt. — Apocalips 19:11–16; Daniel 2:34, 35, 44, 45.

Puterile politice omeneşti asemenea unor fiare nu vor mai asupri niciodată omenirea!

Coguvernatori

Dar aceasta nu este totul. Daniel a fost inspirat să spună că Regatul va fi dat nu numai ’cuiva ca un fiu al omului‘, ci şi „poporului care sînt sfinţii Celui Suprem“. — Daniel 7:27.

Cine sînt aceştia? Iată ce spune Apocalipsul despre Mielul, Isus Cristos:

„Ai cumpărat pentru Dumnezeu persoane din orice trib şi limbă şi popor şi naţiune şi i–ai făcut să fie un regat şi preoţi pentru Dumnezeul nostru şi ei vor domni ca regi peste pămînt.“ Mai departe se spune că ei vor deveni „preoţi ai lui Dumnezeu şi ai Cristosului şi vor domni ca regi împreună cu el pentru o mie de ani“. Numărul lor este de 144 000. — Apocalips 5:9, 10; 14:1; 20:6.

Aceştia sînt cei pe care Dumnezeul Preaînalt îi alege ca să facă parte împreună cu Fiul său Isus Cristos din guvernul mondial. Ar putea fi viitorul nostru în mîini mai bune decît al acestor aleşi ai lui Dumnezeu? Nu; acest Regat va fi cel mai bun guvern posibil şi cu mult superior oricărui guvern pe care l–a cunoscut vreodată omenirea. Sub domnia lui întregul pămînt va fi transformat în Paradisul proiectat iniţial de Dumnezeu.

Citiţi articolul următor, ca să vedeţi dacă nu cumva aceasta este forma de guvernare pe care aţi alege–o ca să trăiţi sub conducerea sa.

[Note de subsol]

„Nu există aproape nici o îndoială că Daniel vorbeşte aici despre un eveniment care se referă la ceva etern şi care va avea loc la sfîrşitul timpului.“ În continuare se spune:

„Mărturia lui Isus înaintea Sanhedrinului ne dă o dovadă de netăgăduit cu privire la identificarea sa cu Fiul omului şi se referă evident la venirea sa la putere.“

[Chenarul de la pagina 30]

„Tema centrală a învăţăturii predate de Isus“

„Tema regatului lui Dumnezeu ocupă un loc central în predicarea lui Isus.“ — New Catholic Encyclopedia.

„[Regatul lui Dumnezeu] este considerat în general a fi tema centrală a învăţăturii predate de Isus.“ — Encyclopædia Britannica.

Dar cînd aţi auzit ultima dată vorbindu–se într–o biserică despre „tema centrală a învăţăturii predate de Isus“?

[Chenarul de la pagina 31]

Confuzie referitoare la Regatul lui Dumnezeu

Unii oameni au crezut că „biserica de pe pămînt“ este Regatul lui Dumnezeu, în timp ce alţii au avut convingerea că lumea actuală „se va dezvolta sub influenţa creştinismului pînă cînd ea va deveni acel Regat“. În sfîrşit, alţii spun că „Regatul lui Dumnezeu este domnia lui Dumnezeu în inima şi viaţa individului“.

Dar oare Regatul lui Dumnezeu se rezumă numai la aceste lucruri, respectiv un sistem religios, schimbare politică treptată sau o anumită stare spirituală în inimile oamenilor?