O viaţă de familie plăcută lui Iehova: Care este rolul tău?

1. De ce Martorii lui Iehova au în general o viaţă de familie fericită?

ESTE bine cunoscut faptul că Martorii lui Iehova au o viaţă de familie fericită. Iată ce a scris în acest sens profesorul Bryan Wilson, de la Universitatea Oxford: „Martorii oferă o mare varietate de sfaturi utile . . . cu privire la relaţiile conjugale, la diverse aspecte de natură morală, la creşterea copiilor şi la alte subiecte. Ei oferă un ajutor valoros prin sfaturile demne de încredere, care sunt fundamentate pe Sfintele Scripturi şi care reflectă un întreg ansamblu de convingeri, precepte şi valori“. Fără îndoială, cu toţii avem multe de învăţat din Cuvântul lui Dumnezeu despre modul în care ne putem bucura de o viaţă de familie echilibrată.

2. a) Ce se observă la familiile din lumea de azi? b) În ce cărţi biblice urmează să căutăm îndrumare pentru viaţa de familie?

² Pe măsură ce ziua lui Iehova se apropie, Satan îşi îndreaptă atacurile îndeosebi împotriva familiilor. De aceea, mulţi şi-au pierdut încrederea în membrii familiei lor, aşa cum s-a întâmplat în zilele lui Mica. Iată ce a scris el: „Să nu-l credeţi pe tovarăşul vostru! . . . Păzeşte-ţi uşa gurii de cea care stă la sânul tău! Căci fiul îşi dispreţuieşte tatăl, fiica se ridică împotriva mamei şi nora împotriva soacrei; duşmanii omului sunt cei din casa lui“ (Mica 7:5, 6). Şi tu trăieşti într-o lume în care instituţia familială se degradează, dar te împotriveşti cu hotărâre influenţelor negative. Astfel, viaţa ta de familie a devenit mai plăcută pentru tine şi îi place mai mult şi lui Dumnezeu. Probabil că ai aplicat unele versete precum Deuteronomul 6:5-9, Efeseni 5:22—6:4 şi Coloseni 3:18-21. Dar te-ai gândit vreodată că şi în cărţile celor doisprezece profeţi găsim sfaturi care ne ajută să avem o viaţă de familie fericită? În acest capitol vom analiza câteva dintre aceste sfaturi. Dar nu te mulţumi numai cu examinarea acestora, ci, pornind de la aceste exemple, încearcă să găseşti o metodă prin care să poţi desprinde şi alte lecţii din cărţile celor doisprezece profeţi. La sfârşitul capitolului sunt menţionate câteva versete care te vor ajuta să exersezi această metodă.

„DUMNEZEU URĂŞTE DIVORŢUL“

3, 4. a) Cum încearcă mulţi oameni de azi să-şi rezolve problemele conjugale? b) Ce atitudine lamentabilă faţă de căsătorie exista pe vremea lui Maleahi?

³ Desigur, ceea ce ne interesează în primul rând este legătura dintre soţ şi soţie. Până nu demult, puţini oameni considerau divorţul o soluţie simplă la problemele conjugale. Divorţul se obţinea de obicei destul de greu. De exemplu, în Anglia secolului al XIX-lea, o căsătorie putea fi desfăcută numai pe baza unei hotărâri emise de Parlament. Această măsură împiedica destrămarea familiilor. Dar acum lucrurile s-au schimbat. În Encyclopædia Britannica se arată: „După al Doilea Război Mondial, rata divorţurilor a crescut simţitor în multe ţări . . . . Atitudinea faţă de divorţ s-a schimbat radical . . ., oamenii fiind în general mai toleranţi cu privire la această practică“. Divorţul a devenit un fenomen social chiar şi în ţări precum Coreea, unde cu numai un deceniu în urmă era condamnat. În prezent, în multe ţări divorţul este considerat o modalitate eficientă de a scăpa de problemele conjugale.

⁴ Pe vremea lui Maleahi, în secolul al V-lea î.e.n., divorţul era o practică foarte răspândită la iudei. Maleahi le-a spus: „Iehova este martor între tine şi soţia tinereţii tale, faţă de care te porţi ca un trădător“. Din cauza infidelităţii soţilor, altarul lui Iehova era acoperit cu lacrimile soţiilor înşelate, „cu plâns şi suspine“. Iar preoţii corupţi treceau cu vederea această cruzime! — Maleahi 2:13, 14.

5. a) Cum priveşte Iehova divorţul? b) De ce este atât de grav să-ţi trădezi partenerul de căsătorie?

⁵ Cum privea Iehova această atitudine lamentabilă faţă de căsătorie, care exista pe vremea lui Maleahi? Profetul a scris: „«Dumnezeu urăşte divorţul», spune Iehova, Dumnezeul lui Israel“. Maleahi a menţionat şi că Iehova ‘nu se schimbă’ (Maleahi 2:16; 3:6). Înţelegi ideea care se desprinde din aceste versete? Dumnezeu se pronunţase deja împotriva divorţului (Geneza 2:18, 24). Punctul lui de vedere nu se schimbase în zilele lui Maleahi şi nu s-a schimbat nici în zilele noastre. Unii ar putea decide să pună capăt căsniciei sub pretextul că nu sunt fericiţi cu partenerul conjugal. Dar Iehova le cercetează inima şi vede dacă este trădătoare (Ieremia 17:9, 10). El vede orice plan înşelător şi mârşav prin care se pune la cale un divorţ, oricât de mult s-ar justifica persoana în cauză. Da, „totul este gol şi descoperit înaintea ochilor aceluia căruia trebuie să-i dăm socoteală“. — Evrei 4:13.

6. a) Cum ne ajută faptul de a ne însuşi punctul de vedere al lui Iehova cu privire la divorţ? b) Ce a vrut Isus să sublinieze când a dat avertismentul privitor la divorţ?

⁶ Deşi poate că în cazul tău nu se pune problema divorţului, este bine să nu uiţi punctul de vedere al lui Iehova. Întrucât nimeni nu este perfect, te poţi aştepta la probleme şi dezacorduri în căsnicie. Ai considera însă divorţul o modalitate practică, o soluţie la îndemână pentru a scăpa de ele? În toiul unei discuţii aprinse, ţi-ai ameninţa partenerul cu divorţul? Mulţi fac lucrul acesta, dar punctul de vedere divin privitor la căsătorie ne încurajează să ne străduim să ne salvăm căsnicia. Este adevărat, Isus Cristos a spus că există un motiv legitim pentru divorţ: fornicaţia, adică orice fel de relaţii sexuale în afara căsătoriei. Dar ce a vrut Isus să sublinieze când a dat acest avertisment? Iată ce le-a spus el ascultătorilor săi: „Ce a pus Dumnezeu în acelaşi jug omul să nu despartă“. Da, Isus a susţinut normele neschimbătoare ale lui Iehova, pe care Maleahi le menţionase cu aproximativ 450 de ani mai înainte. — Matei 19:3-9.

7. În armonie cu avertismentul pe care îl găsim în cartea lui Maleahi, cum putem păstra o legătură conjugală puternică?

⁷ Aşadar, cum pot soţii creştini să păstreze o legătură conjugală puternică? Maleahi a menţionat un factor important: „Păziţi-vă spiritul şi nu vă purtaţi ca nişte trădători!“ (Maleahi 2:16). Aceasta presupune să fim atenţi la înclinaţiile noastre. Dacă ‘ne păzim spiritul’, vom respinge tentaţia de a-i acorda o atenţie nepotrivită unei persoane care nu este partenerul nostru conjugal (Matei 5:28). De exemplu, ne bucurăm în sinea noastră dacă cineva de sex opus arată un interes deosebit faţă de noi sau ne face complimente? Aceasta înseamnă că începem să ne pierdem vigilenţa în ce priveşte spiritul nostru. Iată deci ce lecţie importantă învăţăm de la cei doisprezece profeţi: Putem avea o legătură conjugală puternică dacă suntem atenţi la ‘spiritul’ nostru!

8, 9. De ce a fost inclus în Biblie episodul cu Osea şi Gomer?

⁸ Fără îndoială, tu eşti hotărât să nu permiţi niciunui lucru să-ţi afecteze căsnicia. Cu toate acestea, viaţa ta conjugală nu va fi scutită de probleme. Cum le poţi rezolva cel mai bine, îndeosebi dacă ţi se pare că cea mai mare parte a vinei o poartă partenerul tău? Aminteşte-ţi ce s-a spus despre Osea în capitolele 2 şi 4. Gomer, soţia lui, a ajuns ‘o soţie care a comis fornicaţie’, iar apoi ‘a alergat după amanţii ei pătimaşi’. Mai târziu, a fost părăsită, ajungând săracă şi sclavă. Deşi răscumpărarea ei l-a costat, Osea a adus-o înapoi, iar Dumnezeu i-a spus să o iubească. De ce? Pentru a ilustra care erau în acel moment relaţiile dintre Iehova şi Israel. Iehova era ‘proprietarul conjugal’, iar poporul său îi era ca o soţie. — Osea 1:2-9; 2:5-7; 3:1-5; Ieremia 3:14; Isaia 62:4, 5.

⁹ Încă de la început, israeliţii l-au întristat pe Iehova, umblând după alţi dumnezei (Exodul 32:7-10; Judecătorii 8:33; 10:6; Psalmul 78:40, 41; Isaia 63:10). Regatul nordic al celor zece triburi era deosebit de vinovat din cauza închinării la viţel (1 Regi 12:28-30). În plus, israeliţii nu şi-au pus încrederea în Iehova, Proprietarul lor Conjugal, ci în amanţii lor politici. La un moment dat, ca o zebră încăpăţânată în călduri, ei s-au îndreptat spre Asiria (Osea 8:9). Ce-ai simţi dacă partenerul tău conjugal ar proceda în felul acesta?

10, 11. Cum îl poţi imita pe Iehova dacă ai o problemă în familie şi s-ar părea că vina este a partenerului tău?

¹⁰ Pe vremea lui Osea, israeliţii erau în legământ cu Iehova de peste 700 de ani. Totuşi, Dumnezeu era dispus să-i ierte, cu condiţia să se întoarcă la el. Se pare că Osea a început să profeţească înainte de anul 803 î.e.n. Aşadar, Iehova a mai avut răbdare cu Israelul aproximativ 60 de ani, iar cu Iuda aproape 200 de ani! Folosind ca ilustrare situaţia din familia lui Osea, Iehova a arătat că îşi invita în continuare poporul de legământ să se căiască. El avea motive legitime să pună capăt căsătoriei cu Israelul, totuşi a continuat să trimită profeţi pentru a-şi ajuta soţia simbolică să se întoarcă, chiar dacă lucrul acesta l-a costat mult. — Osea 14:1, 2; Amos 2:11.

¹¹ Dacă ai avea o problemă în familie şi s-ar părea că vina este a partenerului tău, ai reacţiona ca Iehova? Ai lua iniţiativa şi ai depune eforturi pentru a restabili armonia în căsnicie (Coloseni 3:12, 13)? Lucrul acesta pretinde umilinţă. Dar ce exemplu minunat ne-a lăsat Iehova prin modul în care s-a purtat cu israeliţii (Psalmii 18:35; 113:5-8)! Dumnezeu a vorbit inimii israeliţilor, chiar implorându-i. Prin urmare, noi, ca oameni imperfecţi, nu avem şi mai multe motive să vorbim inimii partenerului conjugal, străduindu-ne să rezolvăm problemele şi să trecem cu vederea greşelile? Să remarcăm că eforturile lui Iehova n-au rămas fără rezultat. O rămăşită a naţiunii şi-a deschis inima când era în „pustiu“, adică în exilul babilonian, iar mai târziu s-a întors în ţara sa, numindu-l pe Iehova „Soţul meu“. — Osea 2:14-16.a

12. Cum ţi-ar putea fi de folos în căsnicie să meditezi la modul în care s-a purtat Iehova cu soţia sa simbolică?

¹² În cazul în care apare o problemă serioasă, eforturile tale sincere de a restabili relaţiile cu partenerul conjugal pot fi încununate de succes. Dumnezeu a fost dispus să-i ierte soţiei sale simbolice chiar şi păcatul grav al fornicaţiei spirituale. Majoritatea problemelor care apar în căsnicia adevăraţilor creştini nu sunt atât de grave. Multe probleme încep cu vorbe aspre şi jignitoare. Aşadar, dacă vorbele tăioase ale partenerului tău te-au rănit, gândeşte-te ce au suportat Osea şi însuşi Iehova (Proverbele 12:18). Nu te-ar putea ajuta lucrul acesta să ierţi?

13. Ce lecţie putem învăţa din faptul că Iehova a pretins căinţă din partea poporului său neascultător?

¹³ Să analizăm acum un alt aspect legat de această relatare istorică. A fost dispus Dumnezeu să restabilească relaţiile cu poporul său cât timp acesta comitea fornicaţie? Nicidecum. Iată ce i-a spus Dumnezeu lui Osea despre naţiunea adulteră: „Să înlăture fornicaţia dinaintea ei şi actele de adulter dintre sânii ei“ (Osea 2:2). Poporul trebuia să se căiască şi ‘să dea rod potrivit căinţei’ (Matei 3:8). Având în vedere lucrul acesta, concentrează-te mai degrabă asupra propriilor greşeli decât asupra greşelilor partenerului. Dacă ai greşit faţă de partenerul tău, de ce nu încerci să restabileşti relaţiile, cerându-i în mod sincer iertare şi schimbându-ţi atitudinea? Poate că te va ierta.

„FUNIILE IUBIRII“: O MODALITATE DE A DISCIPLINA

14, 15. a) Având în vedere cuvintele din Maleahi 4:1, de ce trebuie să priveşti cu seriozitate responsabilitatea de a-ţi instrui copiii? b) Cum îţi poţi ajuta copiii să-l cunoască pe Iehova?

¹⁴ Privitor la viaţa de familie putem învăţa şi alte lucruri din modul în care s-a purtat Iehova cu israeliţii, aşa cum se arată în cărţile celor doisprezece profeţi. În ele găsim sfaturi care ne ajută să ne educăm copiii. Fără îndoială, creşterea copiilor nu este o sarcină uşoară în ziua de azi. Părinţii trebuie să privească această responsabilitate cu toată seriozitatea. Iată ce citim în acest sens: „«Ziua care vine îi va mistui», spune Iehova al armatelor, «şi nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramur㻓 (Maleahi 4:1). În ziua încheierii socotelilor, copiii minori (ramurile) vor fi trataţi cu dreptate, potrivit sentinţei pe care o va da Iehova în cazul părinţilor (rădăcinile), care sunt răspunzători pentru ei (Isaia 37:31). Modul de viaţă al părinţilor poate influenţa viitorul copiilor, în bine sau în rău (Osea 13:16). Dacă tu (rădăcina) nu păstrezi relaţii bune cu Iehova, ce se va întâmpla cu copiii tăi (ramurile) în ziua mâniei sale (Ţefania 1:14-18; Efeseni 6:4; Filipeni 2:12)? În schimb, dacă depui eforturi sincere pentru a câştiga aprobarea lui Dumnezeu, copiii tăi vor avea numai foloase. — 1 Corinteni 7:14.

¹⁵ După ce a citat profeţia lui Ioel referitoare la necesitatea de a chema numele lui Iehova, apostolul Pavel a scris: „Însă cum îl vor chema pe acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în cel despre care n-au auzit?“ (Romani 10:14-17; Ioel 2:32). Pavel vorbea despre lucrarea de predicare, dar principiul poate fi aplicat şi la instruirea copiilor. Cum vor crede ei în Iehova dacă n-au auzit despre el? Petreci în fiecare zi suficient timp pentru a-i învăţa pe copiii tăi despre marea bunătate a lui Iehova şi pentru a-i ajuta să cultive o iubire profundă faţă de el şi faţă de sfaturile sale? Dacă vor auzi mereu vorbindu-se în familie despre Iehova, copiii vor progresa pe plan spiritual. — Deuteronomul 6:7-9.

16. Având în vedere cuvintele din Mica 6:3-5, cum îl poţi imita pe Iehova când îţi disciplinezi copiii?

¹⁶ Când copiii sunt mici, este uşor să-i luăm la întrunirile creştine. Dar, pe măsură ce cresc, ei vor mai multă independenţă. Cum ar trebui să te porţi cu copiii tăi dacă, uneori, au tendinţa să se răzvrătească? Poţi afla răspunsul de la cei doisprezece profeţi, observând modul în care s-a purtat Iehova cu Israelul şi cu Iuda (Zaharia 7:11, 12). De exemplu, gândeşte-te ce sentimente transmit cuvintele din Mica 6:3-5. Deşi israeliţii păcătuiseră, Dumnezeu li s-a adresat cu apelativul „poporul meu“, implorându-i: „O, poporul meu, aminteşte-ţi, te rog“. Iehova nu le-a adus acuzaţii aspre, ci a încercat să le atingă inima. N-ai putea să-l imiţi pe Iehova chiar şi când îţi disciplinezi copiii? Oricât de mult ar greşi, ei sunt copiii tăi; poartă-te cu ei ca atare şi nu le adresa cuvinte umilitoare. În loc să-i condamni, sfătuieşte-i cu tandreţe. Pune-le întrebări ca să afli ce gândesc. Străduieşte-te să le atingi inima pentru ca ei să-şi dezvăluie adevăratele sentimente. — Proverbele 20:5.

17, 18. a) Ce ar trebui să te motiveze să-ţi disciplinezi copiii? b) Cum poţi folosi întotdeauna „funiile iubirii“ în cazul copiilor tăi?

¹⁷ De ce îţi disciplinezi copiii? Unii părinţi fac lucrul acesta deoarece nu vor ca reputaţia familiei lor să aibă de suferit. Iehova a arătat ce îl motiva pe el să disciplineze: „L-am învăţat pe Efraim să meargă, luându-i în braţe . . . . I-am tras cu frânghii omeneşti, cu funiile iubirii“ (Osea 11:3, 4). În aceste versete, Osea aseamănă relaţiile dintre Iehova şi Israel cu cele dintre un tată şi fiul lui. Imaginează-ţi următoarea scenă: un părinte iubitor care îşi învaţă copilul să meargă foloseşte un ham, adică nişte ‘funii’, ajutându-l să facă primii paşi. Dacă micuţul se împiedică, funiile îl susţin, dacă pierde direcţia, îl redresează. — Ieremia 31:1-3.

¹⁸ Vei imita şi tu iubirea pe care a arătat-o Dumnezeu faţă de israeliţi? Chiar dacă ei i-au întors spatele de repetate ori, el nu a lăsat repede din mână funiile iubirii. În mod asemănător, chiar dacă uneori copiii au tendinţa să se abată de la drumul cel bun şi să se împiedice de lucruri mici, încearcă să păstrezi legăturile de iubire dintre voi. Nu uita că Iehova nu s-a lăsat orbit de favoritism; el n-a închis ochii la faptele rele ale poporului său. Dimpotrivă, a privit lucrurile în mod obiectiv, disciplinându-i cu iubire, şi şi-a făcut timp pentru a le acorda ajutorul necesar. Dacă observi că fiul sau fiica ta se îndepărtează de la calea adevărului, nu ignora lucrul acesta. Încearcă să-i aduci pe drumul cel bun, ca şi cum i-ai redresa cu nişte funii, oferindu-le cu iubire ajutorul de care au nevoie în această perioadă dificilă. Petrece timp cu ei! Acesta este lucrul cel mai important: Petrece timp cu ei!

19. De ce nu trebuie să îţi pierzi speranţa în privinţa copiilor tăi?

¹⁹ Osea a prezis că o rămăşiţă de israeliţi avea să accepte disciplinarea: „Fiii lui Israel se vor întoarce şi îi vor căuta pe Iehova, Dumnezeul lor, şi pe David, regele lor. Vor veni tremurând la Iehova şi la bunătatea sa, la sfârşitul zilelor“ (Osea 3:5). Într-adevăr, disciplinarea de la Dumnezeu a dat rezultate în cazul unei rămăşiţe a poporului său. Fii optimist şi gândeşte-te că la fel se va întâmpla şi în cazul copiilor tăi. Încearcă să vezi ce este bun în ei. Vorbeşte-le în mod binevoitor, dar fii ferm în ce priveşte susţinerea principiilor biblice. Chiar dacă în prezent copilul neascultător nu reacţionează favorabil la disciplinare, cine ştie dacă nu îşi va veni în fire în viitor!

EVITAŢI TOVĂRĂŞIILE RELE!

20. La ce întrebare privitoare la tovărăşii pot găsi răspuns tinerii în cărţile celor doisprezece profeţi?

²⁰ Ce puteţi învăţa voi, tinerii, de la cei doisprezece profeţi? Fără îndoială, unul dintre versetele cele mai des folosite de părinţi când discută cu voi este 1 Corinteni 15:33, unde suntem avertizaţi cu privire la tovărăşiile rele. Dar, ar putea întreba unii dintre voi, este chiar atât de grav să fii prieten cu cei ce nu i se închină lui Iehova? Puteţi găsi răspunsul la această întrebare în cele douăsprezece cărţi.

21–23. a) Ce pot învăţa tinerii din ceea ce au făcut edomiţii? b) Cine sunt cu adevărat prietenii tăi?

²¹ Deşi cărţile celor doisprezece profeţi au fost scrise în general pentru poporul lui Dumnezeu, cartea lui Obadia le este adresată edomiţilor, care fuseseră numiţi fraţi cu israeliţii (Deuteronomul 2:4).b Spre deosebire de majoritatea celor doisprezece profeţi, Obadia le vorbeşte edomiţilor în mod direct, folosind pronumele personal „tu“. Acum să ne gândim la edomiţi. Evenimentele se petrec în jurul anului 607 î.e.n., când Ierusalimul se afla sub asediu. Deşi edomiţii erau rude de sânge cu Iacob, ei s-au aliat cu babilonienii! „Dezgoliţi-l! Dezgoliţi-l“, au strigat edomiţii în bătaie de joc (Psalmul 137:7; Obadia 10, 12). Planul lor era să ia în stăpânire ţara lui Iuda. Ei chiar mâncau la aceeaşi masă cu babilonienii, ceea ce în Orient însemna că cele două părţi au încheiat un legământ.

²² Iată ce a prezis Obadia despre edomiţi: „Oamenii care încheiaseră un legământ cu tine te-au amăgit cu toţii. Oamenii care trăiau în pace cu tine te-au biruit. Cei ce mănâncă cu tine îţi vor întinde o cursă ca unuia care nu are discernământ“ (Obadia 7). Ce s-a întâmplat cu edomiţii, care l-au părăsit pe Iacob, fratele lor, şi au preferat tovărăşia babilonienilor? În cele din urmă, sub conducerea lui Nabonid, babilonienii i-au nimicit pe edomiţi. Pe vremea lui Maleahi, Dumnezeu transformase munţii Edomului într-o întindere pustie şi moştenirea Edomului într-un loc pentru şacali. — Maleahi 1:3.

²³ Acum, gândeşte-te la aşa-zişii tăi prieteni, care nu i se închină lui Iehova. Ai remarcat că ‘băieţii [sau fetele] care încheie un legământ’, adică leagă prietenii, se înşală deseori unul pe altul şi le ‘întind o cursă’ aşa-zişilor lor prieteni? Dacă înşelătoria iese la iveală, ce spun ei? Poate chiar îşi bat joc de prietenii pe care i-au înşelat, considerându-i naivi fiindcă n-au fost în stare să le descopere perfidia. Cât de mult se aseamănă această situaţie cu modul în care s-au purtat babilonienii cu tovarăşii lor edomiţi! Crezi că acestor „prieteni“ le va păsa de tine când vei avea probleme (Obadia 13-16)? Gândeşte-te însă la Iehova Dumnezeu şi la poporul său din prezent. Iehova este întotdeauna gata să te ajute. El te va sprijini în momentele dificile. La fel, membrii poporului său se vor dovedi ‘tovarăşi adevăraţi care iubesc tot timpul’, asemenea prietenilor fideli ‘născuţi pentru ziua necazului’. — Proverbele 17:17.

SĂ PREŢUIM CEA MAI IMPORTANTĂ LEGĂTURĂ

24, 25. Ce trebuie să ocupe primul loc în viaţa noastră?

²⁴ Cu siguranţă, legăturile de familie sunt importante şi merită să fie întărite. Putem desprinde multe lecţii despre ele din cărţile celor doisprezece profeţi. Te invităm să parcurgi aceste cărţi şi să aplici metoda pe care am folosit-o mai înainte. Astfel, vei desprinde mai multe lecţii care te vor ajuta să-ţi îmbunătăţeşti viaţa de familie. Totuşi, este oare o viaţă de familie fericită cel mai important lucru pentru închinătorii de azi ai lui Dumnezeu?

²⁵ Este demn de reţinut ce a profeţit Ioel despre venirea zilei lui Iehova: „Adunaţi poporul şi sfinţiţi adunarea! . . . Să iasă mirele din încăperea lui şi mireasa din camera ei de nuntă!“ (Ioel 2:15, 16). Toţi membrii unei familii trebuiau să se strângă pentru a-i aduce închinare lui Iehova. Nici chiar cei proaspăt căsătoriţi, care în mod firesc sunt distraşi de alte lucruri, nu trebuiau să facă excepţie! Nimic nu trebuie să fie mai important decât strângerea noastră pentru a-i aduce închinare lui Dumnezeu. Având în vedere că ziua lui Iehova se apropie cu repeziciune, relaţiile noastre cu Dumnezeu trebuie să ocupe primul loc în viaţă. În ultima parte a acestei cărţi vom vedea ce anume trebuie să facem cu bucurie în prezent.