Ce înseamnă pentru voi năvodul cu peşti
„Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele [regatului, NW] cerurilor.“ — MATEI 13:11.
1, 2. De ce am putea manifesta interes faţă de ilustrările lui Isus?
NU V-AŢI bucura să aflaţi un secret sau să rezolvaţi un careu de cuvinte încrucişate? Dar dacă prin acest lucru aţi fi ajutaţi să înţelegeţi mai bine rolul pe care îl aveţi în scopul lui Dumnezeu? Din fericire, puteţi dobîndi această înţelegere privilegiată prin intermediul unei ilustrări pe care a prezentat-o Isus. Ea i-a pus în încurcătură pe mulţi care au auzit-o, iar de atunci încoace i-a nedumerit pe nenumăraţi alţi oameni, dar voi o puteţi înţelege.
2 Observaţi ce a zis Isus în Matei, capitolul 13, despre faptul că el folosea ilustrări. Discipolii săi au întrebat: „De ce le vorbeşti [prin intermediul ilustrărilor, NW]?“ (Matei 13:10). Într-adevăr, de ce folosea Isus ilustrări pe care majoritatea oamenilor nu le înţelegeau? El a răspuns în versetele 11 la 13: „Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele [regatului, NW] cerurilor, iar lor nu le-a fost dat . . . De aceea le vorbesc [prin intermediul ilustrărilor, NW], pentru că ei măcar că văd, nu văd; şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg“.
3. Cum ne poate aduce foloase înţelegerea ilustrărilor lui Isus?
3 Apoi el a aplicat Isaia 6:9, 10, unde este descris un popor care era surd şi orb spiritualiceşte. Noi însă nu trebuie să fim ca ei. Dacă înţelegem şi acţionăm conform acestor ilustrări, putem fi foarte fericiţi — acum şi în viitorul nesfîrşit. Isus ne oferă o asigurare stimulatoare: „Ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud!“ (Matei 13:16). Această asigurare se degajă din toate ilustrările lui Isus, dar să ne concentrăm asupra unei scurte parabole despre năvod, parabolă consemnată în Matei 13:47–50.
O ilustrare cu semnificaţie profundă
4. Ce asociere a făcut Isus prin intermediul ilustrării consemnate în Matei 13:47–50?
4 „[Regatul, NW] cerurilor se . . . aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. După ce s-a umplut, l-au tras la mal şi, stînd jos, au strîns în vase ce este bun şi au aruncat afară ce este rău. Tot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului: îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi şi-i vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.“
5. Ce fel de întrebări se ridică referitor la semnificaţia parabolei despre năvod?
5 Probabil că aţi văzut oameni pescuind cu o plasă de prins peşte, cel puţin la cinematograf sau la televizor, deci nu este greu să vă formaţi o imagine despre parabola lui Isus. Dar în ce priveşte detaliile şi semnificaţia ei? De exemplu, Isus a zis că această ilustrare se referă la „[regatul, NW] cerurilor“. Totuşi, cu siguranţă că el nu a vrut să spună că „tot felul“ de persoane, cei buni şi cei răi, vor fi în Regat. Pe de altă parte, cine face pescuirea? S-a petrecut această pescuire şi separare în timpul lui Isus sau s-ar putea oare să se limiteze la timpul nostru, respectiv la „sfîrşitul veacului“? Vă vedeţi în această parabolă? Cum puteţi evita să sfîrşiţi printre cei care plîng şi scrîşnesc din dinţi?
6. a) De ce ar trebui să manifestăm un interes deosebit faţă de înţelegerea parabolei despre năvod? b) Care este mijlocul pentru înţelegerea ei?
6 Asemenea întrebări arată că această ilustrare nu este la urma urmelor simplă. Totuşi, nu uitaţi: „Ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud!“ Să vedem dacă putem să-i pătrundem înţelesul, astfel încît urechile noastre să nu fie nereceptive şi ochii noştri să nu fie închişi la semnificaţia ei. De fapt, noi avem deja un mijloc esenţial pentru a-i descifra sensul. Articolul precedent a relatat despre faptul că Isus i-a invitat pe pescarii galileeni să-şi părăsească ocupaţia şi să se angajeze într-o lucrare spirituală ca „pescari de oameni“ (Marcu 1:17). El le-a spus: ‘De acum încolo veţi fi pescari de oameni’. — Luca 5:10.
7. Ce anume a ilustrat Isus cînd a vorbit despre peşti?
7 În conformitate cu aceasta, peştii din parabolă reprezintă oameni. Deci cînd versetul 49 vorbeşte despre separarea celor răi de cei drepţi, el nu se referă la vietăţi marine drepte sau rele, ci la oameni drepţi sau răi. În mod asemănător, versetul 50 nu trebuie să ne facă să ne gîndim că animalele marine ar plînge sau ar scrîşni din dinţi. Nu. În această parabolă este vorba despre strîngerea oamenilor şi separarea lor ulterioară, lucru care este foarte serios, după cum arată deznodămîntul.
8. a) Ce putem afla privitor la deznodămîntul peştilor răi? b) Avînd în vedere cele spuse despre peştii răi, ce concluzie putem trage referitor la Regat?
8 Observaţi că peştii răi vor fi aruncaţi în cuptorul de foc, unde vor trebui să plîngă şi să scrîşnească din dinţi. În altă parte, Isus a legat acest plîns şi scrîşnire din dinţi de faptul de a fi în afara Regatului (Matei 8:12; 13:41, 42, NW). În Matei 5:22 şi 18:9, el chiar a menţionat ‘focul gheenei’, referindu-se la distrugerea veşnică. Nu arată acest lucru cît este de important să înţelegem semnificaţia acestei ilustrări şi să acţionăm în consecinţă? Cu toţii ştim că în Regatul lui Dumnezeu nu sînt şi nici nu vor fi oameni răi. Deci cînd Isus a zis că „[regatul, NW] cerurilor se mai aseamănă cu un năvod“, el a vrut să spună cu siguranţă că în legătură cu Regatul lui Dumnezeu există ceva asemănător cu năvodul aruncat în apă pentru a strînge diferite feluri de peşte.
9. În ce fel sînt îngerii implicaţi în ilustrarea despre năvod?
9 După ce a fost aruncat năvodul şi au fost strînşi peştii, urmează o lucrare de separare. Cine a spus Isus că va participa la ea? Matei 13:49 îi identifică pe aceşti pescari-separatori cu îngerii. Aşadar, Isus vorbea despre supravegherea pe care o fac îngerii asupra unui instrument de pe pămînt care este folosit pentru a-i identifica pe oameni — unii buni şi corespunzători pentru Regatul cerurilor, alţii dovedindu-se necorespunzători pentru această chemare.
Pescuitul — Cînd?
10. Pe ce bază putem stabili că pescuitul a cuprins o perioadă considerabilă de timp?
10 Contextul ne ajută să aflăm cînd va avea loc acest lucru. Exact înainte de această parabolă, Isus a prezentat o ilustrare cu privire la semănarea seminţei bune, peste care a fost semănată apoi neghina, în ogorul care reprezintă lumea. El a explicat în Matei 13:38 că sămînţa bună îi reprezintă pe „fiii regatului; dar neghina sînt fiii celui rău“ (NW). Aceştia au crescut împreună multe secole, pînă la secerişul de la încheierea sistemului de lucruri. Atunci neghina este separată şi apoi arsă. Făcînd o paralelă între această ilustrare şi ilustrarea despre năvod, vedem că atragerea creaturilor în năvod urma să se extindă pe parcursul unei perioade lungi. — Matei 13:36–43.
11. Cum a început în secolul I e.n. operaţia de pescuire internaţională?
11 Conform parabolei lui Isus, peştii urmau să fie adunaţi fără discriminare, adică năvodul a prins atît peşte bun, cît şi peşte necorespunzător. Cît timp apostolii au fost în viaţă, îngerii care îndrumau operaţia de pescuire au folosit organizaţia creştină a lui Dumnezeu pentru a prinde „peşti“ care au devenit creştinii unşi. Se poate spune că, înainte de Penticosta din 33 e.n., pescuirea oamenilor efectuată de Isus a strîns circa 120 de discipoli (Faptele 1:15). Dar odată întemeiată congregaţia creştinilor unşi, a început pescuirea cu instrumentul folosit ca năvod, fiind prinşi mii de peşti buni. Începînd din 36 e.n. pescuirea s-a extins mult în apele internaţionale, pe măsură ce păgînii erau atraşi la creştinism şi deveneau membri ai congregaţiei lui Cristos formată din cei unşi. — Faptele 10:1, 2, 23–48.
12. Ce s-a dezvoltat după moartea apostolilor?
12 În secolele care au urmat după moartea apostolilor au continuat să existe unii creştini care se străduiau să găsească adevărul divin şi să-i fie fideli. Cel puţin unii dintre aceştia au avut aprobarea lui Dumnezeu, iar el i-a uns cu spiritul sfînt. Totuşi, prin moartea apostolilor s-a îndepărtat influenţa restrictivă, permiţîndu-se dezvoltarea pe scară largă a apostaziei (2 Tesaloniceni 2:7, 8). A cîştigat teren o organizaţie care, în mod nedemn, se dădea drept congregaţia lui Dumnezeu. Ea a pretins în mod fals că este naţiunea sfîntă unsă cu spiritul lui Dumnezeu pentru a guverna cu Isus.
13. De ce se poate spune că în operaţia întreprinsă de năvod creştinătatea a jucat un rol?
13 Ce credeţi: au avut creştinii pretinşi şi infideli din creştinătate vreun rol în ilustrarea despre năvod? Ei bine, există motive să se răspundă afirmativ la întrebare. În năvodul simbolic este inclusă şi creştinătatea. Este adevărat că, timp de secole, Biserica Catolică a încercat să ţină Biblia departe de oamenii de rînd. Totuşi, de-a lungul secolelor, unii membri ai creştinătăţii au jucat un rol important în traducerea, copierea şi răspîndirea Cuvîntului lui Dumnezeu. Mai tîrziu bisericile au format sau au sprijinit societăţile biblice, care au tradus Biblia în limbile vorbite în ţinuturile îndepărtate. De asemenea, ele au trimis misionari medicali şi învăţători care au făcut pseudo-creştini. Astfel, s-a strîns un număr imens de peşti necorespunzători, care nu aveau aprobarea lui Dumnezeu. Dar, cel puţin, acest lucru a pus milioane de necreştini în legătură cu Biblia şi cu o formă de creştinism, chiar dacă aceasta era alterată.
14. Cum a fost ajutată pescuirea peştilor buni de lucrarea efectuată într-o anumită măsură de bisericile creştinătăţii?
14 În tot acest timp, oamenii fideli care au aderat la Cuvîntul lui Dumnezeu s-au străduit cît mai mult în acest sens, oriunde se aflau răspîndiţi. În orice moment ei erau cei care constituiau adevărata congregaţie pămîntească a lui Dumnezeu formată din creştini unşi. Şi putem fi siguri că şi ei au pescuit peşti, sau oameni, dintre care mulţi erau consideraţi de Dumnezeu ca fiind buni şi pe care i-a uns cu spiritul său (Romani 8:14–17). Aceşti excelenţi susţinători ai creştinismului au putut aduce adevărul biblic la mulţi care deveniseră pseudo-creştini sau care dobîndiseră o cunoştinţă biblică limitată din Scripturile traduse în limba lor de către societăţile biblice ale creştinătăţii. Astfel, strîngerea peştilor buni a continuat chiar dacă majoritatea celor strînşi de creştinătate erau necorespunzători din punctul de vedere al lui Dumnezeu.
15. Ce este reprezentat cu pregnanţă prin năvodul din parabolă?
15 Deci năvodul reprezintă un instrument pămîntesc care se declară a fi congregaţia lui Dumnezeu şi care strînge în el peşti. Acest instrument include atît creştinătatea, cît şi congregaţia adevăraţilor creştini unşi, aceasta din urmă continuînd să strîngă peşti buni sub îndrumarea invizibilă a îngerilor, în conformitate cu Matei 13:49.
Acum este un timp special
16, 17. De ce timpul în care trăim este atît de important în ce priveşte realizarea ilustrării lui Isus despre năvod?
16 Să examinăm acum factorul timp. De-a lungul secolelor, instrumentul folosit ca năvod a adunat peşti buni şi mulţi peşti răi. Apoi a venit timpul cînd îngerii au început să efectueze o lucrare de separare capitală. Cînd anume? Versetul 49 arată că aceasta se petrece la „încheierea sistemului de lucruri“ (NW). Lucrul acesta se potriveşte cu ce a zis Isus în ilustrarea despre oi şi capre: „Cînd va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va sta pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate popoarele vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre“. — Matei 25:31, 32.
17 Aşadar, în conformitate cu Matei 13:47–50, de cînd a început „încheierea sistemului de lucruri“, în 1914, se desfăşoară sub îndrumarea îngerilor o lucrare de separare capitală. Lucrul acesta a ieşit cu deosebire în evidenţă după 1919, cînd rămăşiţa celor unşi a fost eliberată dintr-o robie, sau captivitate, spirituală temporară şi a devenit un instrument mai eficient pentru realizarea lucrării de pescuire.
18. Cum au fost strînşi în vase peştii buni?
18 Ce avea să se întîmple cu peştii buni care au fost separaţi? Versetul 48 spune că pescarii-separatori îngereşti ‘i-au strîns pe cei buni în vase şi i-au aruncat afară pe cei răi’. Vasele sînt containere protectoare în care sînt puşi peştii buni. S-a întîmplat acest lucru în timpul nostru? Categoric, da. Pe măsură ce peştii buni simbolici erau pescuiţi, ei au fost strînşi în congregaţiile creştinilor adevăraţi. Aceste congregaţii asemănătoare unor vase au ajutat la ocrotirea şi păstrarea lor pentru serviciul divin; sînteţi de acord, nu-i aşa? Totuşi, cineva ar putea gîndi astfel: ‘Toate bune şi la locul lor, dar ce legătură are lucrul acesta cu viaţa mea prezentă şi viitoare?’
19, 20. a) De ce este esenţial azi să înţelegem sensul acestei parabole? b) Ce lucrare de pescuire importantă s-a efectuat începînd din 1919?
19 Realizarea lucrurilor ilustrate aici nu s-a limitat la secolele cuprinse între perioada apostolilor şi 1914, perioadă în cursul căreia instrumentul folosit ca năvod a ajuns să cuprindă atît pe reprezentanţii falşi ai creştinismului, cît şi pe creştinii adevăraţi. Într-adevăr, el a strîns atît peşti necorespunzători, cît şi peşti buni. În plus, lucrarea de separare efectuată de îngeri nu s-a sfîrşit în 1919. Categoric, nu. În unele aspecte, ilustrarea despre năvod îşi găseşte aplicarea pînă în timpul nostru. Sîntem implicaţi atît noi, cît şi viitorul nostru imediat. Este imperios necesar să înţelegem cum şi de ce stau lucrurile astfel, dacă dorim ca următoarele cuvinte să se refere la noi: „Ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud“ şi înţeleg. — Matei 13:16.
20 Ştiţi probabil că, după 1919, rămăşiţa unsă a activat în lucrarea de predicare, cooperînd cu îngerii, care au continuat să folosească năvodul cu scopul de a scoate peşti pe mal, pentru a separa peştii buni de cei răi. Statisticile din acea perioadă arată că pescuirea de peşti buni pentru ungerea lor cu spiritul lui Dumnezeu continua pe măsură ce ultimii membri ai celor 144 000 erau strînşi în mreaja simbolică (Apocalipsa 7:1–4). Dar pînă la jumătatea anilor ’30, strîngerea peştilor buni pentru a fi unşi cu spiritul sfînt s-a încheiat în esenţă. Dar congregaţia rămăşiţei unse urma să pună la o parte mreaja, ca să spunem aşa, şi să stea pur şi simplu fără să facă nimic, aşteptînd răsplata cerească? Nicidecum!
Participarea voastră la pescuit
21. Ce altă lucrare de pescuire a survenit în timpul nostru (Luca 23:43)?
21 Ilustrarea lui Isus despre năvod s-a concentrat asupra peştilor buni care aveau să fie răsplătiţi cu un loc în Regatul cerurilor. Totuşi, în afară de această ilustrare are loc o altă pescuire simbolică ce se desfăşoară pe scară largă, după cum a fost ilustrat în articolul precedent. Aceasta nu este o pescuire de peşti buni unşi, menţionaţi în ilustrarea lui Isus, ci de peşti simbolici cărora li se acordă minunata speranţă a vieţii pe un pămînt paradiziac. — Apocalipsa 7:9, 10; compară cu Matei 25:31–46.
22. De ce deznodămînt fericit putem avea parte, şi care este alternativa la el?
22 Dacă aveţi această speranţă, atunci vă puteţi bucura că Iehova a permis ca această lucrare de pescuire salvatoare să continue pînă acum. Aceasta v-a dat posibilitatea să beneficiaţi de o perspectivă minunată. Perspectivă? Da, acesta este cuvîntul potrivit, deoarece deznodămîntul va fi în conformitate cu fidelitatea noastră permanentă faţă de Acela care dirijează eforturile continue de pescuire (Ţefania 2:3). Amintiţi-vă din ilustrare că nu toţi peştii prinşi cu năvodul au parte de un deznodămînt favorabil. Isus a zis că cei necorespunzători, sau răi, vor fi separaţi de cei drepţi. În ce scop? În Matei 13:50, Isus a descris consecinţele grave pentru peştii necorespunzători, sau răi: vor fi aruncaţi în cuptorul de foc, care înseamnă distrugerea eternă. — Apocalipsa 21:8.
23. Ce anume face ca lucrarea de pescuire actuală să fie atît de importantă?
23 Peştii buni unşi, precum şi peştii simbolici care pot trăi veşnic pe pămînt au un viitor superb. Deci îngerii au motive întemeiate de a se îngriji ca, în momentul de faţă, operaţia de pescuire să se desfăşoare cu succes pe întregul glob. Şi ce cantitate de peşte se prinde! Nu ar fi greşit să se spună că, dintr-un punct de vedere, aceasta este o pescuire la fel de miraculoasă ca aceea de peşti fizici pe care apostolii au efectuat-o cînd şi-au aruncat mrejele la porunca lui Isus.
24. Ce ar fi de dorit să facem cu privire la pescuirea spirituală?
24 Participaţi şi voi cît mai activ la această lucrare de pescuire spirituală care salvează vieţi? Oricît de amplă a fost participarea noastră individuală pînă acum, fiecare dintre noi poate trage folos dacă priveşte la ceea ce s-a realizat pe tot globul în marea lucrare de pescuire şi salvare de vieţi care se desfăşoară acum. Faptul acesta trebuie să ne stimuleze să aruncăm cu şi mai mult zel năvoadele pentru a pescui în zilele care ne stau în faţă! — Compară cu Matei 13:23; 1 Tesaloniceni 4:1.
Aţi reţinut următoarele idei?
◻ Pe cine reprezintă cele două feluri de peşte din parabola lui Isus despre năvod?
◻ În ce fel au fost implicate bisericile creştinătăţii în acţiunea de pescuire?
◻ De ce pescuirea care are loc în timpul nostru este atît de importantă?
◻ La ce fel de autoanaliză ar trebui să îl conducă pe fiecare dintre noi parabola despre năvod?
[Legenda fotografiei de la pagina 18]
Pescuitul pe Marea Galileei se practică de secole
[Provenienţa fotografiei]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.