“Demiterea“ şi-a ajuns punctul său culminant la 11 Nisan 33 e.n., doar cu cîteva zile înainte de executarea sa de către romani. Apostolul Matei (22:15–46) raportează, cum a combătut Isus temeinic, una după alta, fiecare din aceste grupe, le-a demascat şi le-a redus la tăcere şi cum a arătat el, că ei nu au dovedit condiţiile de a păstori turma şi erau nevrednici să facă aceasta. Matei scrie despre Farisei şi Irodiani:

“Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i-a întrebat: Ce credeţi voi despre Cristos? Al cui Fiu este? A lui David, i-au răspuns ei. Si Isus le-a zis: Cum atunci David, fiind insuflat de spirit, îl numeşte Domn, cînd zice: Iehova a zis Domnului meu: Sezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii tăi sub picioarele tale? Deci, dacă David îl numeşte Domn, cum este el Fiul lui? Nimeni nu i-a putut răspunde un cuvînt. Si din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să–i mai pună întrebări.“

In felul acesta a demascat reprezentantul lui Dumnezeu, „păstorul său ales“ Isus Cristos, aceste grupe ca păstori fără valoare, care au fost dezaprobaţi de Iehova Dumnezeu. Ceva mai tîrziu a rostit el o sentinţă nimicitoare asupra lor. (Matei cap. 23).