Care este semnificația expresiei „ochi pentru ochi”?

Răspunsul Bibliei

Principiul „ochi pentru ochi” făcea parte din Legea pe care Dumnezeu a dat-o Israelului antic prin Moise și a fost citat de Isus în Predica de pe munte. (Matei 5:38; Exodul 21:24, 25; Deuteronomul 19:21) Conform acestui principiu, pedeapsa administrată unui răufăcător trebuia să fie pe măsura infracțiunii.a

Regula se aplica acțiunilor vătămătoare făcute intenționat. Conform Legii mozaice, cel ce se făcea vinovat de o asemenea nelegiuire trebuia pedepsit astfel: „Fractură pentru fractură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; aceeași vătămare pe care o cauzează el omului trebuie să-i fie cauzată lui”. (Leviticul 24:20)

Care a fost scopul principiului „ochi pentru ochi”?

Principiul „ochi pentru ochi” nu le permitea evreilor să se răzbune singuri. Acesta era pentru judecători, ajutându-i să dea pedepse echitabile, nici prea aspre, nici prea ușoare.

Legea avea și menirea de a-i descuraja pe cei care plănuiau să le facă rău altora. În Lege se explica: „Cei ce vor rămâne din popor [cei ce observau executarea judecății divine] vor auzi și se vor teme și nu se va mai face niciodată un lucru atât de rău în mijlocul tău”. (Deuteronomul 19:20)

Li se aplică acest principiu și creștinilor?

Nu. El făcea parte din Legea mozaică, anulată prin moartea de jertfă a lui Isus. (Romani 10:4)

Totuși, această regulă ne dezvăluie unele lucruri despre modul de gândire al lui Dumnezeu. De exemplu, ea ne arată că Dumnezeu pune mare preț pe dreptate. (Psalmul 89:14) De asemenea, scoate în evidență standardele sale de dreptate, care cer ca răufăcătorii să fie disciplinați „în măsura potrivită”. (Ieremia 30:11)

Concepții greșite despre acest principiu

Concepție greșită: Principiul „ochi pentru ochi” a fost peste măsură de aspru.

Adevăr: De fapt, acest principiu nu permitea aplicarea normelor justiției într-un mod aspru, crud. Dimpotrivă, dacă dreptatea era aplicată în mod potrivit, judecători calificați impuneau o pedeapsă pentru fapta comisă doar după ce analizau factorii implicați și stabileau dacă fapta a fost deliberată. (Exodul 21:28-30; Numerele 35:22-25) Așadar, regula „ochi pentru ochi” contribuia la evitarea extremelor în aplicarea pedepsei.

Concepție greșită: Principiul „ochi pentru ochi” crea un cerc vicios al răzbunării.

Adevăr: Chiar Legea mozaică preciza: „Să nu te răzbuni, nici să nu ții dușmănie pe fiii poporului tău”. (Leviticul 19:18) Legea nu-i autoriza pe israeliți să se răzbune singuri, ci îi încuraja să își pună încrederea în Dumnezeu și în sistemul juridic stabilit de el pentru a corecta nedreptățile. (Deuteronomul 32:35)

Isus corectează o idee greșită

Isus știa că unii interpretaseră greșit regula „ochi pentru ochi”. El i-a corectat astfel: „Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte». Dar eu vă spun: Nu vă împotriviți celui ce este rău, ci, dacă cineva îți dă o palmă peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt”. (Matei 5:38, 39)

Să remarcăm cuvintele folosite de Isus: „Ați auzit că s-a zis”. Din câte se pare, el se referea la unii conducători religioși care încurajau răzbunarea. Biblistul Adam Clarke a făcut următoarea precizare: „Se pare că evreii s-au folosit de această lege [ochi pentru ochi] pentru a-și justifica resentimentele și abuzurile comise din spirit de răzbunare”. Încurajând răzbunarea, conducătorii religioși denaturau spiritul Legii lui Dumnezeu. (Marcu 7:13)

În schimb, Isus a scos în evidență că Legea divină se caracteriza prin iubire. El a spus: ‘Să-l iubești pe Iehova, Dumnezeul tău. Aceasta este cea mai mare și cea dintâi poruncă. A doua, asemenea ei, este: «Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți». De aceste două porunci depinde toată Legea’. (Matei 22:37-40) Isus a arătat că adevărații săi continuatori aveau să se remarce prin iubire, nu printr-un spirit răzbunător. (Ioan 13:34, 35)

a Acest principiu juridic, la care se face uneori referire prin sintagma latinească lex talionis (legea talionului), se regăsea și în sistemul juridic al altor societăți antice.