O fetiţă este readusă la viaţă

Iair vede că femeia care a avut o scurgere de sânge a fost vindecată de Isus. Cu siguranţă, Isus o poate ajuta şi pe fiica lui, deşi Iair se gândeşte că ea „trebuie să fi murit deja” (Matei 9:18). Dar mai poate fi ea ajutată?

În timp ce Isus încă vorbeşte cu femeia pe care a vindecat-o, câţiva bărbaţi din casa lui Iair vin şi îi spun acestuia: „Fiica ta a murit! De ce să-l mai deranjezi pe învăţător?” (Marcu 5:35).

Ce veste îngrozitoare! Acest bărbat, foarte respectat în comunitate şi influent, este acum complet neputincios. Singura lui fiică a murit. Dar, auzind vestea, Isus se întoarce spre Iair şi îi spune pe un ton încurajator: „Nu te teme! Manifestă credinţă numai!” (Marcu 5:36).

Apoi Isus îl însoţeşte pe Iair la casa acestuia. Oamenii adunaţi aici sunt cuprinşi de o mare tulburare. Ei plâng, jelesc şi se lovesc în piept de durere. Isus intră în casă şi face următoarea afirmaţie surprinzătoare: „Copila n-a murit, ci doarme!” (Marcu 5:39). Când îl aud, oamenii încep să râdă. Ei ştiu că fetiţa este moartă. Însă, folosindu-se de puterea primită de la Dumnezeu, Isus le va arăta că oamenii pot fi readuşi la viaţă, aşa cum pot fi treziţi dintr-un somn adânc.

Isus îi trimite afară pe toţi, cu excepţia lui Petru, a lui Iacov, a lui Ioan şi a părinţilor fetiţei. Isus îi ia cu el pe cei cinci şi intră unde este copila. Luând-o de mână, el spune: „«Talita cumi», care, tradus, înseamnă: «Fetiţo, îţi zic: Scoală-te!»” (Marcu 5:41). Fetiţa se ridică imediat şi începe să umble. Imaginează-ţi bucuria fără margini pe care o simt Iair şi soţia lui când văd aceasta! Ca o dovadă în plus că fetiţa este vie, Isus spune să i se dea ceva să mănânce.

În ocazii anterioare, Isus le-a poruncit celor pe care i-a vindecat să nu facă public miracolul. El le cere acelaşi lucru şi părinţilor fetiţei. Însă atât părinţii, cât şi alţii răspândesc vestea „în toată regiunea aceea” (Matei 9:26). Dacă o persoană dragă ţie ar învia, n-ai vorbi şi tu cu entuziasm despre acest lucru? Învierea fiicei lui Iair este a doua înviere consemnată în Scripturi pe care a făcut-o Isus.