„Era un om bogat”, spune Isus, „care se îmbrăca în purpură şi in şi care zi de zi petrecea cu mult fast. La poarta lui era pus un cerşetor pe nume Lazăr, plin de ulceraţii şi el voia să se sature cu ce cădea de la masa bogatului. Da, până şi câinii veneau şi îi lingeau ulceraţiile” (Luca 16:19-21).

Cum îi consideră aceşti conducători bogaţi şi mândri pe oamenii săraci, de rând? Ei îi numesc cu dispreţ ʽam ha’áreţ, sau oameni ai pământului, care nu cunosc Legea şi nici nu merită să le fie predată (Ioan 7:49). Situaţia lor este ilustrată de ‘cerşetorul pe nume Lazăr’ căruia îi este atât de foame, încât ar dori să mănânce chiar şi numai ‘ce cade de la masa bogatului’. Asemenea lui Lazăr, care este plin de ulceraţii, oamenii de rând sunt dispreţuiţi, ca şi când ar suferi de o boală spirituală.