Demascarea „omului nelegiuirii“

„Ieşiţi din ea, poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi împreună cu ea la păcatele ei şi (. . .) să primiţi o parte din plăgile ei.“ — APOCALIPS 18:4.

1, 2. (a) Cum poate fi identificat omul nelegiuirii? (b) Cum îi consideră Dumnezeu pe cei care pretind că i se închină dar care sînt vinovaţi de vărsare de sînge? (Matei 7:21–23).

CUVÎNTUL lui Dumnezeu a profeţit venirea unui „om al nelegiuirii“. El a mai prezis că acest element nelegiuit avea să fie «suprimat şi redus la nimic» de către Executorul ceresc al sentinţelor lui Dumnezeu, Isus Cristos (2 Tesaloniceni 2:3–8). Aşa cum au arătat articolele precedente, acest om al nelegiuirii este clerul creştinătăţii. Cu mult timp în urmă, membrii acestuia au abandonat adevărurile Cuvîntului lui Dumnezeu şi au adoptat învăţături păgîne, cum ar fi Trinitatea, iadul de foc şi nemurirea sufletului. În plus, lucrările lor sînt în contradicţie cu legile lui Dumnezeu. Membrii clerului se aseamănă cu oamenii împotriva cărora l–a avertizat Pavel pe Tit zicînd: „Ei declară în mod public că îl cunosc pe Dumnezeu, dar îl reneagă prin lucrările lor, fiindcă sînt detestabili şi neascultători şi neaprobaţi pentru nici un fel de lucrare bună.“ — Tit 1:16.

² Isus a zis: „Păziţi–vă de profeţii falşi care vin la voi în haine de oaie, dar care pe dinăuntru sînt lupi lacomi. După roadele lor îi veţi recunoaşte.“ Profeţii falşi aveau să producă „roade fără valoare“ (Matei 7:15–17). Imensa vină de sînge a clerului este o dovadă a faptului că el produce roade rele. Timp de secole, el a susţinut cruciadele, Inchiziţia şi războaiele care au vărsat sîngele a milioane de oameni. Cu ocazia războaielor în care membrii propriei lor religii s–au ucis unii pe alţii, clericii din ambele tabere aflate în război s–au rugat pentru combatanţii lor şi i–au binecuvîntat. Pavel a putut să declare: „Sînt curat de sîngele tuturor oamenilor“ (Fapte 20:26). Membrii clerului însă, nu pot spune acest lucru. Acestora, Dumnezeu le zice: „Chiar dacă faceţi multe rugăciuni, eu nu ascult; mîinile voastre sînt pline de vărsare de sînge.“ — Isaia 1:15.

3. Ce evenimente de amploare mondială se apropie cu paşi repezi?

³ Timpul ca Dumnezeu să–şi execute judecata împotriva omului nelegiuirii se apropie cu paşi repezi. În curînd, aşa cum a profeţit Isus „va fi un mare necaz, aşa cum n–a mai survenit de la începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai surveni“ (Matei 24:21). Acest timp de dificultăţi fără precedent, va începe cu executarea Babilonului celui Mare, imperiul mondial al religiei false, care include religiile creştinătăţii. Elementele politice „o vor devasta şi dezgoli şi îi vor mînca părţile cărnoase şi o vor arde complet cu foc“ (Apocalips 17:16). Marele necaz se va sfîrşi cu distrugerea restului lumii lui Satan în Armaghedon, „războiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic“. — Apocalips 16:14, 16; 19:11–21.

Obligaţia de a–i iubi pe alţii

4. Ce anume trebuie să–şi amintească cei care i se închină lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“?

⁴ Întrucît aceste evenimente zguduitoare vor avea loc în curînd pe pămîntul locuit, ce obligaţii au cei care «se închină Tatălui cu spirit şi adevăr»? (Ioan 4:23). În primul rînd, ei trebuie să–şi amintească ceea ce a zis Isus: „Dacă respectaţi poruncile mele, veţi rămîne în iubirea mea, aşa cum eu am respectat poruncile Tatălui meu şi rămîn în iubirea lui. (. . .) Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v–am iubit eu. Nimeni nu are o iubire mai mare decît aceasta: ca cineva să renunţe la sufletul său în favoarea prietenilor săi. Voi sînteţi prietenii mei dacă faceţi ceea ce vă poruncesc.“ — Ioan 15:10–14; 1 Ioan 5:3.

5, 6. (a) Ce poruncă le–a dat Isus discipolilor săi în baza căreia ei erau identificaţi drept adevăraţi închinători ai lui Dumnezeu? (b) În ce sens era aceasta o poruncă nouă?

⁵ Adevăraţii creştini au, aşadar, obligaţia de a–şi iubi semenii, în special pe fraţii şi surorile lor de credinţă din toate ţările (Fapte 10:34; Galateni 6:10; 1 Ioan 4:20, 21). Da, creştinii trebuie să aibă o „iubire profundă unii pentru alţii“ (1 Petru 4:8). Acest tip de iubire pe care ei o manifestă la scară mondială îi identifică drept închinători adevăraţi ai lui Dumnezeu, căci Isus a zis: „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; aşa cum v–am iubit eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sînteţi discipolii mei: dacă aveţi iubire între voi.“ — Ioan 13:34, 35.

⁶ Ce anume era nou în această poruncă? Nu le poruncise Legea mozaică evreilor: „Să–l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.“ (Levitic 19:18)? Ba da, însă Isus a indicat ceva în plus cînd a zis: „Aşa cum v–am iubit eu.“ Iubirea sa l–a condus pînă la punctul de a–şi sacrifica viaţa pentru alţii, iar discipolii săi trebuiau să fie dispuşi să facă la fel (Ioan 15:13). Aceasta era o iubire de tip superior, deoarece Legea mozaică nu pretindea un astfel de sacrificiu.

7. În secolul al XX–lea, care religie a ascultat de această lege a iubirii?

⁷ În secolul nostru, care religie a ascultat de această lege a iubirii? Cu certitudine, nu religiile creştinătăţii, căci membrii lor s–au ucis între ei în decursul celor două războaie mondiale şi în alte conflicte care au făcut zeci de milioane de victime. În schimb, pe întregul pămînt, Martorii lui Iehova ascultă de legea iubirii. În timpul războaielor dintre naţiuni, ei au păstrat o strictă neutralitate, deoarece Isus a declarat că discipolii săi nu trebuie «să facă parte din lume» (Ioan 17:16). Astfel, ei pot spune la fel ca şi Pavel, că sînt «curaţi de sîngele tuturor oamenilor». Pentru ilustrarea acestui fapt, să luăm în considerare primele cuvinte ale unei rezoluţii adoptate de slujitorii lui Iehova, reuniţi la Congresul de la Washington, la 27 noiembrie 1921:

„În calitate de creştini care se străduiesc sincer să urmeze învăţăturile lui Cristos Isus, Domnul nostru şi ale apostolilor săi, noi afirmăm: că războiul este o rămăşiţă a barbariei, că el distruge bunele moravuri şi aduce ruşine popoarelor creştine, că principiile enunţate de Isus interzic creştinilor dedicaţi să ia parte la războaie, la vărsări de sînge sau la orice altă formă de violenţă.“

8. Ce spune istoria în legătură cu Martorii lui Iehova din timpul celui de–al doilea război mondial?

⁸ Cum au aplicat Martorii acest principiu în timpul celui de–al doilea război mondial? În acest conflict, cel mai devastator din întreaga istorie umană, au fost ucise aproape 50 de milioane de persoane. Dar nici una nu a fost ucisă de către un Martor al lui Iehova. Aproape toţi clericii germani au sprijinit în mod activ sau pasiv nazismul. În contrast cu ei, sub regimul nazist, Martorii lui Iehova au păstrat o strictă neutralitate şi au refuzat să strige „Heil Hitler!“ sau să aparţină maşinăriei sale de război. În consecinţă, ei nu au ucis în acest conflict pe nici unul dintre fraţii lor spirituali din alte ţări, nici vreo altă persoană. În lumea întreagă, Martorii lui Iehova au rămas neutri.

9. Ce s–a întîmplat cu Martorii lui Iehova din Germania şi din Austria sub regimul nazist?

⁹ Mulţi Martori ai lui Iehova şi–au pierdut propria lor viaţă în favoarea prietenilor lor, datorită ascultării lor de legea iubirii. Iată ce se poate citi despre Martori într–o recenzie a cărţii Kirchenkampf in Deutschland (Lupta Bisericilor în Germania), scrisă de Friedrich Zipfel: „Nouăzeci şi şapte la sută dintre membrii acestei mici grupări religioase au fost victimele persecuţiilor naţional–socialismului [nazism]. O treime dintre ei au murit executaţi sau au fost victime ale maltratărilor, foamei, bolilor sau muncilor forţate. Severitatea acestor constrîngeri, a fost fără precedent, şi a fost rezultatul unei credinţe fără compromis, care nu s–a putut armoniza cu ideologia naţional–socialistă.“ În Austria, 25 % dintre Martorii lui Iehova au fost executaţi, ucişi prin bătăi, sau au murit din cauza bolilor sau a epuizării fizice în lagărele naziste.

10. Ce asigurare aveau cei care au murit pentru că au ascultat de legea iubirii?

¹⁰ Cei care au murit ca martiri pentru că au ascultat de legea iubirii, aveau asigurarea că «Dumnezeu nu este nedrept astfel încît să uite lucrarea lor şi iubirea pe care au arătat–o faţă de numele său» (Evrei 6:10). Ei ştiau că „lumea trece şi dorinţa ei la fel, dar cel care înfăptuieşte voinţa lui Dumnezeu rămîne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:17). Ei aveau speranţa sigură că vor fi înviaţi cu perspectiva vieţii eterne. — Ioan 5:28, 29; Fapte 24:15.

11. În ce mod sînt deosebiţi slujitorii lui Iehova de ceilalţi oameni, şi ce profeţie îndeplinesc ei?

¹¹ Slujitorii lui Iehova sînt singurii care ascultă de această regulă enunţată de Petru şi de alţi apostoli înaintea unui tribunal suprem: „Trebuie să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu ca guvernator, decît de oameni“ (Fapte 5:29). Pentru că Martorii lui Iehova fac acest lucru, ei sînt susţinuţi de „spiritul sfînt pe care l–a dat Dumnezeu celor care ascultă de el ca stăpînitor“ (Fapte 5:32). Aceasta este forţa ce le permite să îndeplinească profeţia din Isaia 2:2–4. Această profeţie prezicea că în timpul nostru avea să fie restabilită închinarea adevărată şi că, oameni din toate naţiunile şi religiile aveau să se reverse pentru a o practica. Aceşti oameni trebuiau „să făurească din săbiile lor brăzdare de plug şi din lăncile lor foarfece de grădină. Nu va mai ridica sabia naţiune contra naţiune, nici nu vor mai învăţa războiul“. Slujitorii lui Iehova se pregătesc să trăiască într–o paşnică lume nouă, fapt pentru care ei nu mai învaţă războiul, ci legea iubirii. — Ioan 13:34, 35.

12. Ce trebuie să facă pentru semenii lor cei care ascultă de legea iubirii?

¹² Iubirea creştină înseamnă şi «a–l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi». Aşadar, slujitorii lui Dumnezeu nu pot fi egoişti păstrînd pentru ei însuşi ceea ce cunosc (Matei 22:39). Există încă multe persoane care ar dori să–i slujească lui Dumnezeu şi să trăiască în lumea nouă pe care a promis–o el oamenilor. Pînă mai este timp, aceste persoane trebuie să înveţe şi ele legea iubirii precum şi multe alte adevăruri, referitoare la Suveranul universului, Iehova Dumnezeu. Ele trebuie să înveţe că numai Iehova este demn de închinarea noastră şi să ştie cum trebuie să–i aducă închinare (Matei 4:10; Apocalips 4:11). Cei care cunosc aceste lucruri au datoria să–i ajute şi pe alţii să le cunoască cu scopul că şi aceştia să se bucure de favoarea lui Iehova. — Ezechiel 33:7–9, 14–16.

Demascarea omului nelegiuirii

13. În cadrul mărturiei noastre mondiale ce sîntem obligaţi să facem cunoscut şi de ce?

¹³ Isus a zis că „această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pămîntul locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor; şi atunci va veni sfîrşitul“ (Matei 24:14). În cadrul acestei mărturii mondiale, slujitorii lui Dumnezeu au obligaţia să facă cunoscute judecăţile sale împotriva religiei false, în special împotriva clerului creştinătăţii. Aceşti clerici sînt cei mai vinovaţi în ochii lui Dumnezeu, deoarece pretind că sînt creştini. Ei trebuie să fie demascaţi pentru ca cei care doresc să–i slujească lui Dumnezeu să fie liberi de influenţa lor şi să poată face paşii necesari în vederea supravieţuirii. Isus a zis: „Adevărul vă va elibera.“ — Ioan 8:32.

14. Ce mesaj clar trebuie proclamat cu privire la religia falsă?

¹⁴ În consecinţă, Martorii lui Iehova trebuie să facă cunoscut acest mesaj inspirat cu privire la religia falsă: „Ieşiţi din ea, poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi împreună cu ea la păcatele ei şi dacă nu vreţi să primiţi o parte din plăgile ei. Căci păcatele ei s–au îngrămădit pînă la cer, iar Dumnezeu şi–a amintit de actele ei de nedreptate. (. . .) Într–o singură zi vor veni plăgile ei: moartea, jalea şi foametea, şi ea va fi arsă complet cu foc, deoarece Iehova Dumnezeu, care a judecat–o, este puternic.“ — Apocalips 18:4–8.

15. Ce rol a avut anul 1914 în scopul lui Iehova, şi ce s–a întîmplat imediat după primul război mondial?

¹⁵ Profeţiile biblice arată că „zilele din urmă“ ale acestui sistem de lucruri au început în anul crucial 1914 (2 Timotei 3:1–5, 13; Matei 24:3–13). Din acest an, noi ne aflăm în „timpul sfîrşitului“ (Daniel 12:4). Imediat după primul război mondial, în armonie cu timpul fixat de Iehova, slujitorii săi au început să extindă cu vigoare lucrarea de predicare a Regatului lui Dumnezeu, aşa cum a fost profeţit în Matei 24:14. În plus, ei au început încă şi mai energic să demaşte religia falsă, în special clasa clerului nelegiuit al creştinătăţii apostate.

16. Ce creştere a cunoscut lucrarea de demascare a omului nelegiuirii în cei peste 70 de ani?

¹⁶ De mai bine de 70 de ani şi cu o forţă mereu crescîndă, slujitorii lui Dumnezeu îi avertizează pe oameni în legătură cu activitatea de înşelare la care se dedă omul nelegiuirii. După primul război mondial, nu existau decît cîteva mii de Martori. Acum, ei formează o „naţiune puternică“ compusă din peste trei milioane şi jumătate de slujitori activi organizaţi în peste 60 000 de congregaţii răspîndite în lumea întreagă (Isaia 60:22). Slujitorii lui Dumnezeu proclamă cu zel, la scară tot mai vastă, Regatul lui Dumnezeu ca singura speranţă pentru omenire, şi în acelaşi timp ei demască ceea ce este clerul: un înşelător om al nelegiuirii.

De ce atît de energic

17. De ce îl demască energic slujitorii lui Iehova pe omul nelegiuirii?

¹⁷ De ce l–au demascat energic slujitorii lui Iehova timp de atîţia ani pe omul nelegiuirii? Deoarece milioanele de oameni care aparţin marii mulţimi de alte oi ale lui Iehova şi care umblă pe calea salvării trebuie protejaţi împotriva lumii lui Satan şi a religiei sale false (Ioan 10:16; Apocalips 7:9–14). În plus, dacă clerul nu ar fi demascat, oamenii sinceri care nu aparţin încă turmei lui Dumnezeu nu ar şti cum să iasă de pe calea rea. Aceştia trebuie, aşadar, să fie informaţi despre pericol, la fel cum i–a informat Isus pe contemporanii săi cu privire la ipocrizia conducătorilor religioşi din timpul său, cînd a zis: „Sînt călăuze oarbe. Iar dacă un orb călăuzeşte un orb, amîndoi vor cădea într–o groapă.“ — Matei 15:14; vezi şi 2 Corinteni 4:4; 11:13–15.

18. Ce trebuie să ştie cei care caută adevărul?

¹⁸ Clerul face parte din lumea lui Satan (Ioan 8:44). Dar aceasta este o lume pe care Dumnezeu o va distruge în curînd (2 Petru 3:11–13; 1 Ioan 2:15–17). Din acest motiv, Cuvîntul lui Dumnezeu avertizează: „Oricine deci vrea să fie prieten cu lumea se constituie duşman al lui Dumnezeu“ (Iacob 4:4). Clericii ignoră acest avertisment şi continuă să se amestece în politică. Ei îi fac să creadă pe enoriaşii lor că oamenii politici prin eforturile lor vor instaura o lume mai bună. Dar aceasta este o speranţă falsă, deoarece lumea dominată de Satan este pe punctul de a dispărea. Aşadar, cei care îşi pun speranţa în lume, se înşeală. Ei au nevoie să audă adevărul în legătură cu soarta acestei lumi şi cu ce anume va fi ea înlocuită. — Proverbe 14:12; 19:21; Matei 6:9, 10; Apocalips 21:4, 5.

19. În ce mod au demascat recent mijloacele de comunicare stilul de viaţă lumesc al unor membri ai clerului?

¹⁹ Recent, mijloacele de comunicare în masă au demascat caracterul lumesc al unor clerici punînd în lumină viaţa de desfrîu şi setea de lux a unor predicatori TV. Un compozitor modern a scris un cîntec intitulat: „Ar purta Isus un [ceas] Rolex [de 10 000 dolari] cînd şi–ar face apariţia la televiziune?“ Cîntecul continua spunînd: „Dacă ar reveni pe pămînt, ar face Isus politică, ar avea el o reşedinţă secundară la Palm Springs [o zonă luxoasă] şi ar căuta să–şi ascundă bogăţia?“ În plus, din ce în ce mai mulţi clerici tolerează sau chiar practică homosexualitatea. Chiar în prezent, în Statele Unite, Biserica Catolică este în curs de a plăti milioane de dolari despăgubiri pentru pagubele cauzate familiilor ai căror copii au suferit abuzuri sexuale din partea unor preoţi. — Romani 1:24–27; 1 Corinteni 6:9, 10.

20. De ce slujitorii lui Iehova trebuie să continue să–l demaşte pe omul nelegiuirii?

²⁰ Slujitorii lui Dumnezeu nu pot ignora conduita greşită, ci ei trebuie să o demaşte spre binele altora. Marea mulţime de alte oi trebuie protejată împotriva celor care încearcă să–i conducă la neascultare faţă de legile lui Dumnezeu. În plus, adevăraţii creştini trebuie să–i caute şi să–i adune pe cei „care suspină şi gem din cauza tuturor lucrurilor detestabile care se comit“, cu scopul ca aceştia să beneficieze de îndrumarea protectoare a Marelui Păstor, Iehova Dumnezeu şi a „păstorului excelent“, Isus Cristos. — Ezechiel 9:4; Ioan 10:11; Proverbe 18:10.

21. Ce mesaj continuă să predice Martorii lui Iehova?

²¹ În consecinţă, slujitorii lui Dumnezeu nu ezită să anunţe răzbunarea Sa împotriva întregii lumi a lui Satan, inclusiv împotriva omului nelegiuirii, clerul creştinătăţii. Ei proclamă cu vigoare mesajul îngeresc din Apocalips 14:7: „Temeţi–vă de Dumnezeu şi daţi–i glorie, căci a sosit ora judecăţii sale.“ Ei includ în proclamaţia lor şi avertismentul urgent din Apocalips 18:4 referitor la religia falsă: „Ieşiţi din ea, poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi împreună cu ea la păcatele ei şi (. . .) să primiţi o parte din plăgile ei.“

Întrebări recapitulative

◻ Care va fi soarta omului nelegiuirii şi de ce?

◻ Ce obligaţie au slujitorii lui Iehova faţă de semenii lor?

◻ În ce fel slujitorii lui Iehova sînt curaţi de sîngele tuturor oamenilor?

◻ Ce trebuie să facem cu privire la Babilonul cel Mare?

◻ De ce vom continua să proclamăm mesajul nostru puternic cu privire la omul nelegiuirii?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 27]

Apostolii au spus în faţa unui tribunal suprem: „Trebuie să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu ca guvernator decît de oameni“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

Oamenii sinceri trebuie să ştie care este viitorul lumii şi al religiilor