Cît de exactă este istoria biblică?

„SPUN adevărul, nu mint“, îi declara un scriitor biblic tînărului său prieten (1 Timotei 2:7). Asemenea exprimări existente în scrisorile lui Pavel constituie o provocare pentru criticii Bibliei.a Au trecut peste 1 900 de ani de cînd şi-a scris Pavel scrisorile. După tot acest timp, nimeni nu a avansat ideea, nici nu a reuşit să demonstreze că ar exista măcar o singură inexactitate în scrisorile sale.

Scriitorul biblic Luca şi-a exprimat şi el preocuparea pentru exactitate. El a consemnat o relatare despre viaţa şi ministerul lui Isus, care a fost urmată de o altă relatare a sa, numită Faptele Apostolilor. „Am făcut cercetări amănunţite (cu exactitate, NW) asupra tuturor acestor lucruri de la originea lor“, a scris Luca. — Luca 1:3.

Dovezi ale exactităţii

Unii critici ai Bibliei de la începutul secolului al XIX-lea au avut îndoieli cu privire la exactitatea lui Luca în calitate de istoric. Mai mult decît atît, ei au pretins că istoria consemnată în cartea Faptele a fost inventată la mijlocul secolului al II-lea e.n. Arheologul britanic Sir William Mitchell Ramsay a fost unul dintre cei care credeau acest lucru. Dar după ce a cercetat numele şi locurile menţionate de Luca, a mărturisit: „M-am convins treptat că, în diverse detalii, naraţiunea se dovedea a fi un minunat adevăr“.

Cînd Ramsay scria cele de mai sus, o controversă referitoare la exactitatea lui Luca rămăsese încă nesoluţionată. Aceasta era în legătură cu oraşele învecinate Iconia, Listra şi Derbe. Luca dădea de înţeles că Iconia era un oraş aparte faţă de Listra şi Derbe, pe acestea din urmă descriindu-le ca fiind „cetăţile Licaoniei“ (Faptele 14:6). Totuşi, aşa cum arată harta alăturată, Listra era mai aproape de Iconia decît de Derbe. Unii istorici antici descriau Iconia ca făcînd parte din Licaonia; în consecinţă, criticii îl contestau pe Luca pentru că nu făcuse şi el la fel.

Apoi, în 1910, Ramsay a descoperit printre ruinele de la Iconia un monument care dovedea faptul că limba vorbită în acest oraş era limba frigiană, nu licaoneana. „Numeroase alte inscripţii provenite din Iconia şi din împrejurimile sale confirmă faptul că, din punct de vedere etnic, oraşul poate fi descris ca fiind frigian“, afirmă dr. Merrill Unger în cartea sa Archaeology and the New Testament. Într-adevăr, Iconia din timpul lui Pavel era un oraş frigian în ce priveşte cultura şi aparte de „cetăţile Licaoniei“, unde se vorbea „limba licaoneană“. — Faptele 14:6, 11.

Unii critici ai Bibliei au contestat şi cuvîntul „politarhi“, folosit de Luca pentru a-i desemna pe conducătorii oraşului Tesalonic (Faptele 17:6, nota de subsol). Această expresie era necunoscută în literatura greacă. Apoi, s-a găsit în anticul oraş un arc conţinînd numele conducătorilor oraşului, descrişi sub numele de „politarhi“ — exact cuvîntul folosit de Luca. „Prin folosirea acestui termen a fost dovedită exactitatea lui Luca“, explică W. E. Vine în cartea sa Expository Dictionary of Old and New Testament Words.

Călătoria lui Luca pe mare

Specialiştii în domeniul naval au examinat detaliile naufragiului descris în Faptele capitolul 27. Potrivit relatării lui Luca, marea corabie pe care se îmbarcase el împreună cu Pavel a fost surprinsă de un vînt puternic de la nord-est, în apropiere de mica insulă Clauda, iar marinarilor le era teamă să nu fie purtaţi spre periculoasele bancuri de nisip din apropierea coastei nordice a Africii (Faptele 27:14, 17, nota de subsol). Prin manevre abile, marinarii au reuşit să devieze spre vest corabia care se îndrepta spre Africa. Vîntul puternic a continuat să bată neîntrerupt şi, în cele din urmă, corabia a eşuat aproape de ţărmul insulei Malta, după ce parcursese o distanţă de aproximativ 870 de kilometri. Specialiştii în domeniul naval estimează că o corabie mare, navigînd sub bătaia unui vînt puternic, ar avea nevoie de mai mult de 13 zile pentru a fi purtată pe o distanţă atît de mare. Calculele lor corespund cu relatarea lui Luca, care declară că naufragiul s-a petrecut în a paisprezecea zi (Faptele 27:27, 33, 39, 41). După cercetarea tuturor detaliilor referitoare la călătoria pe mare efectuată de Luca, iahtman-ul James Smith a ajuns la următoarea concluzie: „Este o naraţiune a unor evenimente reale, scrisă de cineva care a participat personal la ele . . . Nici un om, cu excepţia unui marinar, nu ar fi putut scrie o naraţiune despre o călătorie pe mare, care să fie atît de consecventă pe tot parcursul ei, dacă nu ar fi văzut lucrurile în realitate“.

În virtutea unor astfel de concluzii, unii teologi sînt gata să apere exactitatea istorică a Scripturilor greceşti creştine. Dar ce se poate spune despre istoria mai veche, care se găseşte în Scripturile ebraice? Mulţi clerici se supun filozofiei moderne şi declară că acestea conţin mituri. Însă numeroase detalii ale istoriei biblice vechi au fost şi ele verificate, spre descumpănirea criticilor. Să examinăm, de exemplu, descoperirea Imperiului asirian, un imperiu cîndva uitat.

[Notă de subsol]

[Harta de la pagina 3]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

FRIGIA

LICAONIA

Iconia

Listra

Derbe

MAREA MEDITERANĂ

CIPRU