„Ce mă împiedică să fiu botezat?”

1. La ce fel de persoană a fost trimis Filip?

ÎNTREBAREA de mai sus a fost pusă de un bărbat religios care avea deja iubîre faţă de Dumnezeu, dar care a ajuns să fie luminat cu privire la „vestea bună despre Isus.” El era famenul etiopian care „mersese la Ierusalim să se închine” în calitate de prozelit. El se înapoia în Etiopia pentru a–şi relua îndatoririle înaltei sale funcţii în serviciul reginei Etiopiei, atunci cînd Filip evanghelizatorul a fost îndrumat de spiritul lui Dumnezeu să se apropie de el.

2. Cum l-a ajutat Filip pe eunucul etiopian să înţeleagă profeţia?

² Alergînd alături de carul acestuia, Filip l-a auzit pe acest bărbat citind cu voce tare din cartea lui Isaia. Întrebat dacă înţelege pasajul pe care-l citea din Scriptură şi care vorbea despre un miel care era dus la tăiere fără să se împotrivească, eunucul etiopian mărturiseşte că el nu înţelege dacă profetul vorbea despre sine sau despre altcineva. Ce ocazie excelentă pentru Filip! „Începînd de la acest text scriptural el i-a proclamat vestea bună despre Isus. Într-adevăr, profeţia lui Isaia se referea la „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” — Fapte 8:26–35; Is. 53:7, 8; Ioan 1:29.

3. Cum l-a afectat pe famen această nouă înţelegere?

³ Cum a fost afectat eunucul de acest eveniment cu totul neaşteptat dar spectaculos, din viaţa lui? „Acum, în timp ce ei îşi continuau drumul, au ajuns la un oarecare curs de apă şi eunucul a zis: „Iată un curs de apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?’” După cît se pare, Filip nu cunoştea nici un factor care să-l împiedice pe acel bărbat să fie botezat, — nici în ce priveşte modul său de viaţă, nici cu privire la felul în care a înţeles scopul lui Dumnezeu şi mai ales nici în ce priveşte reacţia sa la lucrurile care tocmai i se relataseră despre Isus în calitate de Mesia şi Salvator. Carul a fost oprit; ei au intrat în apă şi Filip l-a botezat pe baza recunoaşterii din partea lui a sacrificiului lui Isus pentru iertarea păcatelor. — Fapte 8:36–39.

Cum stau lucrurile cu tine?

4. Cît de mulţi dintre cei asociaţi cu martorii lui Iehova au făcut pasul botezului?

⁴ În jurul globului pămîntesc există astăzi multe persoane asociate cu martorii lui Iehova, care încă nu au fost botezate ca simbol al dedicării lor lui Iehova. Cifra record, pe plan mondial, a celor care au participat la predicarea „veştii bune” în 1981 a fost de 2 272 278 persoane (dintre care circa 25% nu sînt încă botezaţe). Dar la Cina comemorativă a Domnului din 1981 numărul total al celor prezenţi pe plan mondial a fost de 5 726 656 de persoane. Aceasta înseamnă că mai bine de jumătate dintre cei care participă la unele întruniri ale martorilor lui Iehova nu sînt încă botezaţi. Este acesta un motiv de alarmă? Nu, dar este un motiv pentru a arăta un interes iubitor. Unele dintre aceste persoane ni s-au asociat de mai multe luni de zile.

5. Cum este eunucul etiopian un exemplu excelent pentru cei încă nebotezaţi?

⁵ Poate că şi tu, iubite cititor, eşti unul dintre cei care nu sînt încă botezaţi. Motivul pentru care nu te-ai botezat încă s-ar putea să fie bun, dar dacă nu este aşa, te invităm să iei în considerare, cu atenţie şi cu rugăciune, exemplul excelent al eunucului etiopian care nu s-a reţinut să fie botezat. El şi-a cercetat propria sa minte şi inimă şi l-a întrebat pe Filip dacă există vreun factor care să-l împiedice să fie botezat. Negăsindu-se nici un motiv de reţinere, el s-a lăsat botezat cu promptitudine.

6. Ce paşi trebuie să facă cei care simt că mai au nevoie încă de timp?

⁶ S-ar putea ca tu să nu te fi botezat încă, fiindcă pe baza unei evaluări cinstite, ai ajuns la concluzia că nu ai avea încă o înţelegere suficientă a Cuvîntului lui Dumnezeu pentru a face o dedicare sinceră faţă de Iehova. Pentru a face acest lucru fără rezerve, tu ai dori să ajungi să cunoşti mai bine pe Iehova şi scopurile sale. Acest lucru este lăudabil şi noi îţi adresăm încurajarea să continui a face progrese excelente în studiile tale, păstrînd în minte faptul că timpul se scurge cu fiecare zi ce trece. Să faci tot ce-ţi stă în putinţă pentru a studia Biblia individual şi cu ajutorul martorilor lui Iehova (2 Tim. 3:16, 17). Dezvoltă-ţi obiceiul de a participa cu regularitate la întrunirile creştine, unde vei primi o instruire de importanţă vitală şi unde te vei bucura de asocierea atît de necesară cu confraţii creştini precum şi de încurajări din partea lor (Evrei 10:24, 25). Dacă tu vei urma cu stăruinţă această ordine excelent stabilită, s-ar putea să nu ai nevoie decît de vreo cîteva luni pînă cînd vei fi gata să-ţi simbolizezi prin botezul în apă dedicarea ta. Tatăl nostru ceresc te invită la această relaţie cu totul specială cu el!

7. a) Care ar putea fi modul de gîndire al unora care întîrzie cu botezul? b) Cum arată Isus că acest fapt este periculos?

⁷ S-ar putea ca tu să fii o persoană care participă la întrunirile martorilor lui Iehova de mai mulţi ani dar încă nu te-ai gîndit să faci paşii dedicării şi botezului. Oare atunci cînd îţi examinezi raţionamentul tainic al inimii, găseşti că ceea ce te reţine este faptul că observi restricţiile pe care ţi le-ar impune un mod de viaţă creştin? Sau gîndeşti oare că atîta timp cît rămîi nebotezat tu nu eşti supus unor asemenea restricţii, ci ai o oarecare „libertate” să faci unele lucruri discutabile cît timp mai există acest sistem vechi, cu gîndul că în ultimul moment vei lua poziţie faţă de adevărata închinare? Un asemenea mod de gîndire poate fi periculos, ba chiar dezastruos! Isus a spus: „Luaţi seama la voi înşivă să nu vi se împovăreze inima de mîncare şi băutură în exces şi de îngrijorările vieţii, iar ziua aceea să vină deodată, pe neaşteptate, asupra voastră ca un laţ.” — Luca 21:34, 35; 1 Cor. 15:33, 34; Romani 13:11–14.

8. Cum trebuie să privim invitaţia iubitoare a lui Iehova de a ne dedica lui?

⁸ Dacă tu întîrzii în mod neîntemeiat să accepţi invitaţia iubitoare a lui Iehova de a intra în favoarea sa, dedicîndu-i lui viaţa ta, atunci s-ar putea ca timpul cît rămîne valabilă invitaţia care ţi s-a făcut să expire în cazul persoanei tale (2 Cor. 6:1, 2; Evr. 12:25). De aceea, nu ezita să-ţi întinzi mîna spre darul vieţii şi să-l ţii strîns, plin de recunoştinţă. Nu mai continua să priveşti înapoi cu jind spre atracţiile acestui sistem, care în curînd va dispărea. Răspunde iubirii lui Dumnezeu atîta timp cît ai prilejul favorabil. Chiar dacă Iehova este selectiv cu privire la cei pe care îi aduce într-o relaţie intimă cu el şi restrictiv cu privire la ceea ce pot sau nu pot să facă respectivii, totuşi cu cît îl vom cunoaşte mai bine, cu atît mai mult ne vom convinge că ceea ce face sau pretinde el este întotdeauna lucrul cel mai bun pentru noi. El nu doreşte să te deposedeze de ceva care ar fi realmente bun sau care ţi-ar produce o fericire durabilă (Ps. 145:16, 19). Un fiu ascultător şi plin de respect consideră ca ceva foarte natural să se afle în prezenţa tatălui său pămîntesc şi să fie instruit de el. Cu cît mai mult ar trebui ca aceasta să fie atitudinea ta faţă de iubitorul nostru Tată ceresc! — Ioan 14:23.

9. Cum trebuie să înfruntăm problemele personale?

⁹ Desigur, dacă tu ai de dus o veritabilă luptă pentru a-ţi ţine sub control o anumită dorinţă carnală şi dacă tu încerci realmente, din toată inima şi cu toată puterea să subjugi această dorinţă, poţi fi sigur că Dumnezeu te va ajuta să ieşi victorios, — nu eliminînd problema printr-un miracol, ci ajutîndu-ţi prin spiritul său să cultivi fructele spiritului de care ai nevoie în viaţa ta. De asemenea, tu vei găsi înţelegere şi ajutor în cadrul adunării, consultîndu-i pe bătrîni. Ei reprezintă o îngrijire din partea lui Dumnezeu ca să poţi fi ajutat. — Gal. 5:22–24; Efes. 4:11–15.

10, 11. a) Ce exemplu excelent oferă temnicerul din Filipi şi cei din casa sa? b) „A fi salvat” înseamnă oare mai mult decît simpla credinţă în Isus?

¹⁰ De aceea, nu întîrzia să faci ceea ce ştii că este necesar să faci pentru a-i fi plăcut lui Dumnezeu. Urmează exemplul excelent al temnicerului din Filipi care i-a întrebat pe Pavel şi pe Sila: „Domnilor, ce trebuie să fac pentru a fi salvat”? Relatarea ne spune că, după ce i s-a spus: „Să crezi în Domnul Isus şi vei fi salvat tu şi casa ta,” el şi toţi ai lui au fost botezaţi fără întîrziere.

¹¹ Dacă pentru a inspira la început teama de divinitate în acest temnicer Dumnezeu s-a servit de un cutremur de pămînt, nu trebuie să ne aşteptăm şi astăzi ca Dumnezeu să ne trezească într-un mod atît de spectaculos pentru a ne veni în fire şi a ne risipi ezitarea. În cazul acestui om şi al celor din casa sa, nu a fost vorba, pur şi simplu, de o credinţă cu caracter general în Isus, pentru ca să ajungă în situaţia de salvare. Nu însemna nici o angajare de fiecare zi faţă de calea creştină a vieţii. Nu, căci relatarea spune că Pavel şi Sila „le-au vorbit Cuvîntul lui Iehova lui şi tuturor celor din casa lui.” Aceasta însemna să ajungă să-l cunoască suficient pe Iehova pentru a dobîndi în primul rînd iertarea stării de păcat din trecut, pe baza recunoaşterii jertfei de răscumpărare. După cum se ştie, pentru ei aceasta s-a petrecut într-un timp foarte scurt, doar într-o singură zi. Această acţiune a fost urmată de dedicarea lor din toată inima lui Iehova Dumnezeu, — Domnului Suveran al universului, dedicare al cărei simbol a fost botezul lor. Da, temnicerul „s-a bucurat mult acum, împreună cu toată casa sa, pentru că crezuseră în Dumnezeu.” — Fapte 16:25–34.

12. Ar trebui oare ca lipsa unei înţelegeri complete a unor puncte să întîrzie botezul cuiva?

¹² S-ar putea ca tu să fi fost reţinut din cauza vreunei îndoieli sau a vreunei probleme care persistă de multă vreme. Dar dacă vreun punct special de doctrină rămîne nerezolvat, ai cele mai bune motive să cercetezi răspunsul în Cuvîntul lui Dumnezeu, rugîndu-te neîncetat lui Dumnezeu să-ţi dea discernămînt. El va face acest lucru dacă îţi vei pune încrederea deplină în el şi nicidecum nu va pune în mîna ta întinsă o „piatră” sau un „şarpe” (Mat. 7:7–11). Faptul că poate încă nu ai înţeles pe deplin unele lucruri n-ar trebui să-ţi servească drept scuză pentru întîrzierea de a-ţi dedica lui Iehova viaţa ta. Creştinul progresează continuu în cunoaşterea lui Dumnezeu şi a scopurilor sale. — Filip. 1:9–11; Evr. 6:1–3.

13. a) Ce se recunoaşte cu privire la copiii din mijlocul nostru? b) Cînd trebuie să fie botezat cineva care este încă minor?

¹³ În fine, poate tu consideri că eşti încă prea tînăr pentru a face cu suficient discernămînt pasul dedicării. În multe cazuri aşa stau lucrurile, întrucît există mii de copii asociaţi cu martorii lui Iehova, fapt care pentru noi este un motiv de bucurie (Mat. 19:13–15). În timp ce ei cresc pentru a fi suficient de maturi din punct de vedere fizic şi mintal ca să-şi poată asuma deplina răspundere a dedicării şi botezului, noi putem avea încrederea că Dumnezeu îi „marchează” pe asemenea copii ca „sfinţi” atît timp cît ei sînt receptivi şi scultători faţă de părinţii lor credincioşi (1 Cor. 7:14). Dar timpul nu stă pe loc. Dacă tu ai reacţionat la educaţia „în disciplinarea şi sfatul autoritar al lui Iehova,” exercitată de părinţii tăi şi te-ai străduit să înveţi atît acasă cît şi în adunare, atunci oare n-a sosit momentul ca tu să-ţi înfăptuieşti dedicarea faţă de Iehova? Dacă da, atunci după ce vei fi vorbit despre aceasta cu părinţii şi cu bătrînii din adunarea ta, noi te încurajăm să-ţi duci pînă la capăt hotărîrea de a-ţi dedica viaţa lui Iehova şi de a fi botezat. — Efes. 6:1–4; 2 Tim. 1:5–7.

Să serveşti acolo unde te repartizează Iehova

14. Ce factori trebuie să reţinem acum cu privire la ,secerişul’ celor unşi?

¹⁴ Dar efectuînd botezul, exista oare speranţa că Dumnezeu te va chema să fii o parte a miresei lui Cristos? Bineînţeles că Dumnezeu este judecătorul, nu oamenii. Nimeni nu trebuie să se lase călăuzit de sentimentele şi de înclinaţiile sale care i-au fost probabil insuflate atunci cînd se afla în vreuna dintre creştinătăţii (Rom. 8:28–30; 9:16). Este important să ne amintim că ,secerişul’ celor unşi se îndreaptă grabnic spre încheiere (compară cu Mat. 13:36–43). Timp de 19 secole a existat o singură chemare, cea cerească. Iehova a fost însă foarte selectiv cu privire la cei care aveau să servească împreună cu Fiul său, ca să constituie guvernul Regatului. Mulţi au fost invitaţi dar numai foarte puţini au fost aleşi (Mat. 22:2, 14). Cu timpul, numărul prestabilit şi limitat la 144 000 va fi completat. După aceea, nimeni nu va mai fi uns cu spiritul sfînt care să depună mărturie că are speranţă cerească, exceptînd cazul în care, în rare situaţii, infidelitatea vreunei persoane din rămăşiţa „celor unşi” ar face necesară o înlocuire. — Rom. 8:16; 11:19; Apoc. 7:1–8; 14:1–5.

15, 16. a) Ce apare evident cu privire la încheierea chemării cereşti şi strîngerea „marii mulţimi”? b) La această oră tîrzie, ce s-ar părea logic cu privire la vreo eventuală înlocuire? c) Totuşi, cum trebuie să fie considerată orice revendicare a cuiva cu privire la chemarea cerească?

¹⁵ Dacă luăm în considerare modul cum a tratat Iehova cu poporul său de-a lungul ,perioadei secerişului,’ apare evident încă în general chemarea cerească s-a încheiat în jurul anului 1935, cînd a fost înţeles în mod potrivit că speranţa „marii mulţimi” din Apoc. 7:9–17 era pămîntească. Acest fapt s-a realizat întocmai după cum a arătat Iehova dinainte că va fi. Aşa cum arată Apoc. 7:3, 4, urma să aibă loc o ,sigilare’ finală a unor membri ai rămăşiţei Israelului spiritual. Dar, de-a lungul acestei perioade, imediat înainte de „marele necaz,” avea să se evidenţieze „o mare mulţime” fără nici o limitare în ceea ce priveşte numărul. Membrii acesteia urmau să nutrească speranţa naturală de a trăi pe pămînt, şi nu aceea de a fi „născuţi din nou” cu perspectiva vieţii cereşti. — Ps. 115:16; Ioan 3:1–8.

¹⁶ În ceea ce priveşte posibilitatea înlocuirii unui „născut din nou” la această oră tîrzie, se înţelege că doar foarte puţini dintre aceşti membri ai rămăşiţei celor unşi este probabil să-şi piardă chemarea cerească din cauză că au devenit infideli. Rîndurile lor s-au rărit pînă acum prin deces cu cîteva mii. Dacă însă devine necesară înlocuirea vreunuia, pe cine va chema Iehova? Celor invitaţi să-i fie apostoli Isus le-a spus: „Voi sînteţi aceia care aţi rămas cu mine în încercările mele” (Luca 22:28). În mod logic, Iehova va selecţiona mai degrabă pe cineva care este asociat de mulţi ani şi care a dovedit perseverenţă şi loialitate în încercare, decît pe cineva care a devenit doar de curînd un discipol botezat al lui Isus şi poate că încă nu a fost probat în multe privinţe. Aceasta nu e o afirmaţie dogmatică şi nici una care să ofere o bază pentru a judeca ceea ce afirmă cineva că este el. Dimpotrivă, ea urmăre pe de-o parte să-i ajute pe noii asociaţi să evite a fi prezumţioşia, iar pe de altă parte, să-i ajute să fie siguri de modul în care îi tratează sau îi priveşte Iehova.

17. Ce relaţie începe odată cu dedicarea şi botezul şi la ce răsplată duce ea?

¹⁷ Fie că cineva aparţine „turmei mici” a moştenitorilor Regatului, fie că are marea speranţă de a trăi pentru totdeauna în perfecţiune şi fericire pe pămînt, o asemenea relaţie începe cu intrarea noastră în favoarea Tatălui nostru, Iehova (Luca 12:32). Şi cum putem dobîndi o situaţie aprobată înaintea lui Dumnezeu? Prin asimilarea de cunoştinţă exactă, prin exercitarea de credinţă în jertfa lui Cristos, prin căinţă de vechiul nostru mod de viaţă din lume, prin convertirea noastră hotărîtă spre a face voinţa lui Dumnezeu, prin dedicarea vieţii noastre lui Iehova şi simbolizarea acestui fapt prin botez. Apoi, dacă noi ne păstrăm preţioasa noastră relaţie cu Dumnezeu, el este fidel ca să ne recompenseze cu viaţă eternă, o avuţie de nepreţuit, fie că este în ceruri, fie în domeniul pămîntesc al Regatului. — Evr. 11:6; Rom. 6:23.

18. În ce mod se desfăşoară acum lucrarea de ,marcare’? Cum dovedesc persoanele individuale că au fost ,marcate’ pentru salvare?

¹⁸ Foarte curînd separarea „oilor” de „capre” se va încheia. Nici unul dintre „cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu şi care nu ascultă de vestea bună despre Domnul nostru Isus „nu va mai rămîne pe pămînt atunci cînd Dumnezeu va aduce asupra lor nimicirea din „marele necaz” (Mat. 25:31–46; 2 Tes. 1:6–9). Numai cei ,marcaţi’ pentru salvare vor supravieţui în noua ordine (Apoc. 7:3, 4, 9, 14; Ezec. 9:2–6). Cît de fericiţi vor fi aceia care s-au supus la această ,marcare’ pentru supravieţuire, în urma faptului că au fost primiţi într-o relaţie — bazată pe dedicare — cu Iehova Dumnezeu, dedicare pe care şi-au simbolizat-o prin botezul în apă, continuîndu–şi astfel drumul în integritate pe calea îngustă care duce la viaţă! — Mat. 7:13, 14.

[Notă de subsol]

„CE MĂ ÎMPIEDICĂ SĂ FIU BOTEZAT”?

Poţi raspunde, în rezumat, la aceste întrebări?

□ Cum oferă eunucul etiopian un exemplu cu privire la botez?

□ De ce nu trebuie să se reţină cineva de a întoarce spatele atracţiilor acestui sistem în favoarea acceptării invitaţiei iubitoare a lui Iehova?

□ Cum se va încrede în ajutorul lui Iehova o persoană atunci cînd are de luptat cu îndoieli sau cu vreo problemă care persistă de multă vreme?

□ Cum trebuie să privească tineretul dedicarea şi botezul?

□ Pe cine va alege, în mod logic, Iehova dacă a devenit necesară o înlocuire a unui israelit spiritual?