Un obiectiv excelent pentru tineri

„Devoţiunea sfîntă este folositoare în toate lucrurile, deoarece ea deţine promisiunea vieţii prezente şi a celei viitoare. Această declaraţie este fidelă şi demnă de deplină acceptare.“ — 1 TIMOTEI 4:8, 9.

1, 2. (a) Care sînt pentru mulţi tineri cele mai atrăgătoare perspective? (b) De ce sînt supuşi astăzi tinerii unor presiuni deosebite?

CARE este cel mai preţios dar pe care ţi-l poate oferi viaţa? În urma unui sondaj efectuat în rîndul unui grup de tineri cu preocupări diferite s-a constatat că obiectivul lor cel mai important este „obţinerea unui serviciu care să le convină şi care să le aducă venituri importante“. Numărul tinerilor care vor să îmbrăţişeze o carieră creşte din ce în ce mai mult, iar, în unele locuri, cifra celor care doresc să facă o facultate pentru a obţine un post bine plătit depăşeşte orice record. Mulţi cred că o asemenea poziţie le garantează siguranţă putere şi mulţumire în viaţă. Voi, tineri, cum vedeţi aceste lucruri? Dar, voi, adulţilor, mai ales dacă aveţi copii, ce credeţi cu adevărat despre aceste obiective diferite? Le consideraţi oare ca fiind mijlocul de a cunoaşte o „viaţă mai bună“?

² Acum, în aceste zile din urmă, cînd ‘se face cu greu faţă’ timpurilor, tinerii simt tot mai mult nevoia de a fi tari şi de a se realiza în viaţă (2 Timotei 3:1–5). Astăzi tinerii sînt supuşi unor presiuni pe care generaţia trecută le considera ca fiind de neconceput. Schimbările rapide care au afectat societatea, cum sînt, de exemplu, destrămarea celulei familiale şi decăderea moravurilor, au generat grave necazuri de ordin afectiv.

Trebuie să fii tare şi să te simţi satisfăcut

3, 4. Ce dovezi arată că mulţi tineri sînt lipsiţi de forţă interioară, şi de ce putem spune că prosperitatea materială nu procură această forţă?

³ Din ce în ce mai mulţi tineri îşi dau seama că nu au forţa interioară necesară pentru a rezista presiunilor vieţii. (Vezi Efeseni 3:16.) Potrivit unui raport înaintat recent de Institutul naţional pentru sănătate mintală din Statele Unite, unul din cinci tineri manifestă grave simptome de deprimare.a În această ţară, numărul sinuciderilor în rîndul tinerilor a crescut de peste două ori în perioada anilor 1961—1975. Anual se sinucid aproximativ 8 000 de tineri, în timp ce numărul tentativelor de sinucidere este de 50 de ori mai ridicat. Unii experţi văd în această problemă o epidemie de proporţii mondiale. Datele furnizate de alte rapoarte dezvăluie faptul că un număr surprinzător de mare de tineri sînt internaţi în spitalele de psihiatrie.b

⁴ Evident, nu toţi tinerii se bucură de condiţii materiale favorabile. Totuşi, avînd în vedere că raportul menţionat mai sus furniza date despre o ţară bogată, cu un înalt nivel de trai, este clar că bogăţia nu reprezintă unicul factor ce-i poate ajuta pe tineri să ‘îndepărteze din inima lor nemulţumirea şi să abată din carnea lor nenorocirea’ (Ecleziast 11:9, 10). Avantajele de ordin material nu oferă decît o slabă vigoare celui care se îndoieşte de el însuşi şi care este afectat de descurajare, de nesiguranţă sau de un sentiment de vinovăţie. Biblia face următoarea remarcă: „Te-ai dovedit lipsit de curaj în ziua strîmtorării? Puterea ta va fi insuficientă.“ — Proverbe 24:10.

5, 6. Ne va permite oare strîngerea de bunuri materiale să ne bucurăm de o „viaţă mai bună“? Daţi un exemplu.

⁵ Şi totuşi, poate oare acumularea de bunuri materiale să procure în cele din urmă mulţumirea şi „o viaţă mai bună“? Iată ce a mărturisit în acest sens bogatul rege Solomon: „Iar eu, chiar eu, m-am întors spre toate lucrările mele pe care le-au făcut mîinile mele şi spre munca aspră pe care am lucrat-o din greu ca s-o îndeplinesc şi iată că totul era inutilitate şi goană după vînt“ (Ecleziast 2:3–11). Deşi lucrările sale îi aduseseră o oarecare satisfacţie, el avea totuşi sentimentul că tot ce făcuse era deşertăciune.

⁶ Astăzi există multe persoane care afirmă cu convingere să studiile superioare reprezintă unul dintre mijloacele care oferă o viaţă „mai bună“. Un fost guvernator al Statelor Unite a vorbit chiar despre instruirea universitară ca despre „o condiţie esenţială pentru a fi puternic, pentru a reuşi şi pentru a supravieţui“. Oare acesta să fie adevărul? Ei bine, 846 dintre foştii studenţi ai unei universităţi cu prestigiu au alcătuit un „raport“ despre viaţa pe care o duc după zece ani de la absolvirea facultăţii. „Deşi raportul este presărat ici colo cu momente vesele şi plăcute“ — remarca un fost student din această promoţie — „se observă o vădită înclinaţie spre pesimism, amărăciune şi chiar disperare.“ Un alt fost student care, după 25 de ani de la absolvirea facultăţii, îşi atinsese „cîteva dintre obiectivele financiare“ propuse, a recunoscut totuşi: „Eşecurile întîmplate în viaţa particulară au depăşit numeric succesele pe care le-am avut, aşa încît, slavă Domnului, nu le voi menţiona în acest raport nici pe unele, nici pe altele.“ Oare, aceasta să fie tot ce poate viaţa să ofere mai bun?

Cel mai bun lucru pe care ţi-l poate oferi viaţa

7. În vederea căror cariere s-ar fi putut instrui Timotei, dar ce sfat i-a dat Pavel?

⁷ În scrisorile de inspiraţie divină adresate discipolului creştin Timotei, apostolul Pavel a indicat ceva mult mai bun. Tînărul Timotei fusese trimis la Efes, unul dintre marile centre comerciale din antichitate, unde trebuie să fi văzut destui oameni care urmăreau tot felul de cariere. El însuşi ar fi putut încerca să devină un comerciant bogat, sau să caute celebritatea, fie la şcoala lui Tyrannus, fie la teatrul local (1 Timotei 1:3; Fapte 19:1, 9, 29). Fără îndoială, el s-ar fi putut instrui în aşa fel încît să fi îmbrăţişat o carieră lumească şi să cîştige bani. Pavel i-a dat însă următorul sfat: „Antrenează-te avînd drept ţel devoţiunea sfîntă. Căci antrenamentul fizic este puţin folositor; însă devoţiunea sfîntă este folositoare în toate lucrurile, deoarece ea deţine promisiunea vieţii prezente şi a celei viitoare.“ Într-adevăr, devoţiunea sfîntă este „folositoare în toate lucrurile“. Aceasta nu era numai o speculaţie, deoarece Pavel adaugă: „Această declaraţie este fidelă şi demnă de deplină acceptare.“ Datorită experienţei sale personale, el ştia cum să dobîndească cea mai de preţ bogăţie pe care o oferă viaţa. — 1 Timotei 4:7–9; 2 Corinteni 6:10.

8, 9. (a) Ce este devoţiunea sfîntă? (b) Ce perspectivă minunată vi se oferă, şi de ce trebuie depuse eforturi?

⁸ Dar ce este oare devoţiunea sfîntă? Ea reprezintă un ataşament fierbinte faţă de Dumnezeu, izvorît dintr-o inimă îmboldită de recunoştinţă profundă pentru calităţile atrăgătoare ale lui Dumnezeu. Spre deosebire de ‘teama sfîntă’ (Evrei 12:28), care este în exclusivitate o teamă plină de respect, „devoţiunea sfîntă“ — adică teama de a face ceva care să-i displacă lui Dumnezeu — este un sentiment care porneşte din inimă şi îl îndeamnă pe cel care o are să trăiască în aşa fel încît să placă lui Dumnezeu, din dragoste faţă de el.c Această calitate a inimii conduce la „intimitate cu Dumnezeu“; ea ne ajută să întreţinem relaţii personale cu Dumnezeu, dîndu-ne convingerea că beneficiem de aprobarea şi de ajutorul său (Iov 29:4). Posibilitatea de a lega o prietenie cu Dumnezeu depăşeşte în valoare tot ceea ce ni s-ar putea propune. — Vezi Ieremia 9:23, 24.

⁹ Este suficient oare să ai părinţi care manifestă devoţiune sfîntă sau să fi primit botezul creştin pentru a beneficia automat de asemenea relaţii cu Dumnezeu? Nu. Pentru aceasta este absolut necesar să cultivi anumite virtuţii creştine, şi, cu precădere, o inimă sinceră (2 Petru 1:5–8). Trebuie ca inima să te determine să îndeplineşti „fapte de devoţiune sfîntă“. (Vezi Exod 36:2; 2 Petru 3:11; Coloseni 3:22.) Cu toate că a fost crescut pe calea adevărului din cea mai fragedă copilărie, Timotei a trebuit să cultive devoţiunea sfîntă. Şi astăzi este necesar să depunem mari eforturi pentru ca să putem face din devoţiunea sfîntă „un mijloc de mare cîştig“ (1 Timotei 6:6). Cum poate fi realizat acest lucru?

O viaţă de un înalt nivel moral

10, 11. Ce rol a jucat devoţiunea sfîntă în instruirea pe care a primit-o Timotei?

¹⁰ La Efes, Timotei ducea o viaţă plină de devoţiune sfîntă în mijlocul unor oameni care umblau „în inutilitatea minţii lor“ (Efeseni 4:17). Hrana cu care îşi hrăneau mintea nu le aducea nici un profit real; ea nu era decît deşertăciune. Făcînd un comentariu asupra textului de la Efeseni 4:17, biblistul R. C. H. Lenski a scris: „Ce tablou! Oameni cu capacitate de gîndire şi voinţă; creaturi raţionale care trec prin viaţă urmînd indicaţiile unei minţi care îi conduce la tot pasul şi pînă la urmă la nimic, la un monumental şi tragic faliment!“

¹¹ Timotei a putut să constate că viaţa efesenilor era deşartă şi degradantă. Mulţi se închinau zeiţei Artemis, însă cultul lor fanatic era de fapt dedicat unei statui lipsite de viaţă. Orgiile şi prostituţia ceremonială aparţineau acestei închinări (Fapte 19:23–34). Spre deosebire de oamenii naţiunilor care erau „îndepărtaţi de viaţa care aparţine lui Dumnezeu, (...) pierzîndu-şi orice simţ moral“ (Efeseni 2:6; 4:18, 19), Timotei ducea o viaţă plină de virtute. Datorită devoţiunii sfinte de care dădea dovadă, ducînd o viaţă „care aparţine lui Dumnezeu“, Timotei cîştigase prietenia celei mai înalte Personalităţi din univers. Posibilitatea de a lega relaţii personale cu Dumnezeul cel viu‚ graţie devoţiunii sfinte, este, pe drept cuvînt, cea mai preţioasă perspectivă. Te foloseşti şi tu de această posibilitate?

12. Ce a spus o tînără creştină despre ‘marele cîştig’ pe care îl poate aduce devoţiunea sfîntă? Dar tu, cum vezi aceste lucruri?

¹² Astăzi, mulţi oameni se închină sexului, plăcerilor, bogăţiei sau studiilor superioare cu tot atît de mult zel ca şi efesenii din trecut, care se închinau zeiţei Artemis (Matei 6:24; Efeseni 5:3–5; Filipeni 3:19). În schimb aceia care urmăresc devoţiunea sfîntă se bucură de o viaţă calitativ superioară. Iată ce a afirmat în acest sens o creştină de 24 de ani: „Jumătate din tinerii cu care mă asociam înainte de a studia Biblia sînt acum în închisoare. Majoritatea se droghează, iar multe fete au copii nelegitimi. Viaţa lor este un dezastru. Unii dintre ei au murit chiar. Sînt nespus de recunoscătoare pentru faptul că pot fi mîndră de viaţa mea.“ Acest punct de vedere este împărtăşit din toată inima de mulţi creştini tineri.

13. Din ce cauză poate căpăta viaţa mai mult sens dacă ascultăm de porunca dată la 2 Timotei 4:5?

¹³ Cei care trăiesc avînd devoţiune sfîntă deţin comoara serviciului sacru (2 Corinteni 4:1, 7; 2 Timotei 4:5). Acest serviciu conferă vieţii lor un sens adevărat şi îndrăzneală. În loc să caute senzaţiile artificiale pe care le produc filmele de ficţiuned prezentate pe micul sau pe marele ecran, creştinii participă la serviciul sacru, făcînd vizite la domiciliul acelor persoane reale care au nevoie de ajutor. Problemele pe care le dezbat ei sînt şi ele reale. Cît de mare le este bucuria văzînd cum mulţi dintre aceia care duceau o viaţă imorală, violentă sau disperată acceptă învăţătura Bibliei, resping relele obiceiuri, cultivînd respectul faţă de sine şi slujindu-l pe Iehova! Nu există nici o altă carieră atît de plină de sens şi care să procure atîtea avantaje durabile.

Mulţumire şi o conştiinţă curată

14, 15. Cum îşi poate îmbunătăţi cineva viaţa prin faptul că se mulţumeşte cu banii pe care îi cîştigă?

¹⁴ „Desigur, este un mijloc de mare cîştig această devoţiune sfîntă alături de mulţumirea cu ceea ce avem (...) Dacă avem deci hrană şi îmbrăcăminte, ne vom mulţumi cu aceste lucruri. Dar cei care sînt hotărîţi să fie bogaţi (...) s-au străpuns singuri peste tot cu multe dureri“ (1 Timotei 6:6–10). În 1981, un studiu întreprins de revista Psychology Today a dezvăluit faptul că tinerii se gîndesc „mult mai mult la bani“ decît persoanele de altă vîrstă. Şi totuşi, jumătate dintre persoanele chestionate, preocupate mult de problema banilor (atît bogaţi cît şi săraci), se plîng de o „permanentă stare de îngrijorare şi de nelinişte“.

¹⁵ Un tînăr japonez a reuşit să înfrunte sărăcia şi să devină bogat, cu preţul sănătăţii sale. Mai tîrziu prin intermediul unui studiu biblic, el a început să cultive devoţiunea sfîntă. „Cînd mă gîndesc la viaţa pe care o duceam pe vremea cînd principalul obiectiv al vieţii mele era bogăţia, spune el, nu pot să o compar cu viaţa mult mai fericită pe care o cunosc din momentul în care mi-am schimbat scopul vieţii. Într-adevăr, nimic nu poate egala satisfacţia şi mulţumirea pe care le primeşti atunci cînd îţi pui viaţa în serviciul Marelui Creator.“e — Proverbe 10:22; Ecleziast 5:10–12.

16. Ce dezavantaje au cei care nu-şi ‘păstrează o conştiinţă bună’?

¹⁶ Pavel l-a încurajat pe Timotei să ‘păstreze o bună conştiinţă’. În ce sens? În primul rînd, purtîndu-se faţă de femei „cu toată castitatea“ (1 Timotei 1:19; 5:2). Datorită conştiinţei lor insensibile, mulţi tineri ignoră cu desăvîrşire castitatea (1 Timotei 4:2). Cu toate acestea, viaţa lor imorală nu le aduce nici pace interioară, nici mulţumire. În urma unui studiu întreprins asupra comportamentului sexual a sute de adolescenţi, s-a ajuns la concluzia că cei care practicau imoralitatea sexuală, „au sentimentul că trăiesc fără să aibă un scop adevărat în viaţă, necunoscînd adevărata satisfacţie“. Mai mult de jumătate dintre tinerii chestionaţi au mărturisit: „Trăind în felul acesta, văd cum îmi irosesc o bună parte din calităţi.“

17. Cum ne ajută „iubirea (...) dintr-o conştiinţă bună“ să cunoaştem o viaţă mult mai satisfăcătoare?

¹⁷ Dacă, în cursul timpului, doi căsătoriţi îşi onorează căsnicia, ei se vor bucura de multe avantaje, dat fiind că ei au nutrit unul faţă de celălalt „iubirea dintr-o inimă curată şi dintr-o conştiinţă bună“ (1 Timotei 1:5). În 1984, The Journal of Marriage and the Family arăta că, potrivit unui studiu efectuat recent asupra a 309 cupluri căsătorite de curînd, relaţiile sexuale înaintea căsătoriei constituie cauza „lipsei de mulţumire pe care cei doi parteneri o au pe plan conjugal“. Ce contrast izbitor în comparaţie cu conduita persoanelor caste! „Cît de minunat este să poţi privi în inimă şi să ştii că eşti curat“, declară fericită o tînără creştină căsătorită de şapte ani. O conştiinţă curată, aceasta este o recompensă pe care o primesc tinerii care ‘devin un model în castitate’. — 1 Timotei 4:12.

O putere interioară

18, 19. (a) Ce fel de presiuni a avut de înfruntat Timotei? (b) Cum l-a ajutat Dumnezeu?

¹⁸ În Efes, Timotei a fost nevoit, fără îndoială, să reziste multor presiuni din exterior, aşa cum erau, de exemplu, tentaţiile pe care le putea oferi un oraş bogat şi imoral care slăvea „plăcerea şi jocurile“. În mod sigur, el a trebuit să înfrunte şi presiunile ce veneau din interiorul lui, presiuni provocate de o evidentă lipsă de încredere în sine şi ‘frecvente cazuri de boală’ (1 Timotei 5:23). Pavel i-a amintit însă următorul lucru: „Dumnezeu nu ne-a dat un spirit de laşitate, ci unul de putere, de iubire şi de sănătate a minţii.“ — 2 Timotei 1:7.

¹⁹ Numeroşi tineri de vîrsta voastră ar dori să beneficieze de o asemenea putere. Iată ce a declarat o tînără care a reuşit să renunţe la prostituţie şi la droguri: „Nu am putut face acest lucru decît ajutată de Iehova. Se ivesc momente în care simt din nou senzaţiile de altădată, dar încep să mă rog imediat. Această capacitate de a învinge aceste dificultăţi mă entuziasmează mai mult decît orice am realizat în viaţă!“ Incontestabil, Dumnezeu poate să vă ’insufle putere‘ şi să vă dea forţă interioară pentru a învinge orice presiune şi pentru a lua hotărîri corecte. — 2 Timotei 4:17.

20, 21. (a) Care sînt cîteva din avantajele pe care le procură devoţiunea sfîntă? (b) Care este tema articolului care urmează?

²⁰ Prin urmare, devoţiunea sfîntă procură multiple avantaje. „Modul vostru de viaţă“ are un scop ce depăşeşte considerabil orice obiectiv pe care şi-l propun cei care nu aspiră decît la avantaje materiale (2 Timotei 3:10). Un tînăr creştin care a renunţat la studiile universitare pentru a deveni evanghelizator cu timp integral a exclamat: „Am făcut cea mai frumoasă carieră pe care ar putea să o dorească cineva, şi anume, aceea de a prezenta altora vestea bună şi de a-i ajuta să-l cunoască pe Tatăl nostru iubitor. Iar ca „primă“ suplimentară primesc ceva ce nimeni nu mi-ar putea da — o personalitate mult superioară. Adăugînd la aceasta recompensa unei vieţi eterne într-un Paradis eliberat de orice durere, întreabă-te: şi-ar putea dori cineva o viaţă mai frumoasă decît aceasta?“

²¹ „Dar cum aş putea cultiva devoţiunea sfîntă?“, v-aţi putea gîndi. Răspunsul la această întrebare vi-l oferă articolul care urmează.

[Note de subsol]

Îţi aminteşti?

◼ Din ce motiv obiectivele pur materiale nu au decît o valoare limitată?

◼ Care este cea mai mare ocazie ce vi se oferă?

◼ Ce vă poate oferi devoţiunea sfîntă, în aşa fel încît să puteţi cunoaşte o viaţă mai bună?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]

Ce te va face cu adevărat fericit?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 19]

Instruirea pe care a primit-o Timotei avea ca obiectiv devoţiunea sfîntă. Educaţia pe care a primit-o a făcut ca viaţa sa să devină mult superioară celei pe care o duceau efesenii imorali