‘Continuaţi să rămîneţi tari în credinţă’

«Rămîneţi treji, continuaţi să rămîneţi tari în credinţă». — 1 Cor. 16:13

1. (a) Ce au mărturisit congresele «Credinţa victorioasă»? (b) Ce fel de credinţă a recomandat Isus?

CREDINŢA victorioasă se extinde pe întregul pămînt. Despre aceasta mărturisesc congresele internaţionale «Credinţa victorioasă» pe care le-au ţinut Martorii lui Iehova în întreaga lume anul trecut şi la începutul acestui an. Pentru Martorii lui Iehova credinţa ne este ceva despre care doar se vorbeşte. Nu, credinţa trebuie să fie vie, activă şi unită cu faptele. Isus a descris roada pe care o produce credinţa în predica de pe munte, prin cuvintele: «Să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca ei să vadă lucrările voastre excelente şi să-l glorifice pe Tatăl vostru care este în cer». Tovarăşilor săi de încredere le-a spus în seara memorabilă în care a fost pentru ultima oară împreună cu ei: «Tatăl meu este glorificat prin faptul că voi produceţi roadă încontinuu şi vă dovediţi ca discipoli ai mei.» — Mat. 5:16; Ioan 15:8

2. Ce arată că Martorii lui Iehova au credinţă?

² In timpul critic actual în care credinţa «nu este o posesiune a tuturor oamenilor» (2 Tes. 3:2), noi, Martorii creştini ai lui Iehova totuşi o avem. Credinţa noastră vie este mobilul care ne determină să continuăm să spunem «vestea bună» în mod public în serviciul de teren. Ce mărturie minumată s-a dat în a treia zi a congreselor internaţionale! Această credinţă ne dă şi puterea de a da mai departe mărturie chiar şi în teritoriile cele mai dificile şi să rămînem tari cu toate încercările dure persecuţiile sălbatice. Ea ne ajută chiar să suportăm cu bucurie încercările, deoarece noi aşteptăm cu nerăbdare dezvăluirea lui Isus Cristos în gloria Regatului. — 1 Petr. 4:12, 13

3. (a) De ce se poate spune că credinţa noastră e veritabilă? (b) La ce ar trebui să-i îndemne credinţa atît pe cei care sînt deja de mult în adevăr cît şi pe cei noi?

³ Credinţa noastră este veritabilă. Ea se sprijineşte pe Domnul Isus Cristos, capul adunării creştine, a căror membri acţionează în comuniune cu el. La ei se referă sfatul apostolului Pavel: «După cum aţi primit de la Isus Cristos, Domnul, aşa să şi umblaţi pe mai departe în comuniune cu el, înrădăcinaţi şi clădiţi în el şi întăriţi în credinţă, aşa după cum aţi fost învăţaţi, revărsînd credinţă împreună cu mulţumiri» (Col. 2:6, 7). Cei care sînt deja de mult în adevăr, umblă pe mai departe în această credinţă victorioasă şi ei se roagă ca cei noi — şi cei care au fost botezaţi abia de curînd — să fie de asemenea întăriţi în credinţă, ba chiar doresc ca din ei credinţa să se reverse. Credinţa este aceea care ne îndeamnă pe toţi să facem o declaraţie publică spre salvare, vorbind altora despre vestea bună.

4. (a) Ce legătură este între credinţă şi conduită? (b) Ce a dat prilej pentru a se face remarca: «Conduita voastră este ceea mai bună predică a voastră»?

⁴ Această credinţa ne determină şi pe noi, creştinii, să avem o conduită excelentă, o conduită care să arunce o lumină favorabilă asupra numelui scump al lui Iehova, Dumnezeul nostru (1 Petr. 2:12). In timpul congreselor «Credinţa victorioasă» revista «La Presse» din 8 iulie, care apare în Montreal, a făcut următorul comentar despre Martorii lui Iehova:

«Ei au principii morale înalte . . . promovează un spirit bun de familie şi sînt împotriva divorţului şi a întreruperii de sarcină. Instruirea religioasă a copiilor lor joacă pentru ei un rol important.»a

La aceste congrese s-a evidenţiat foarte mult conduita exemplară întemeiată pe sprecierea valorilor morale. Un profesor din U.R.S.S. care este ziarist a spus despre congresul Martorilor lui Iehova din München: «Conduita voastră este cea mai bună predicare a voastră.» Si revista Münchner Merkur scria în 25 iulie 1978:

«Ei trec drept cei mai cinstiţi şi punctuali oameni în achitarea impozitelor din Germania Federală, — supunerea lor faţă de lege se poate vedea şi în circulaţia rutieră şi în statisticile referitoare la delicte . . . ; ei arată supunere faţă de autoritate (părinţi, profesori, autorităţi) . . . Sprijinul lor în toate acţiunile lor este Biblia . . . Cu nici un chip nu ar trebui să ne imaginăm pe Martorii lui Iehova ca pe nişte visători sau ipocriţi. Ei au fost în stare ca într-o gigantică acţiune de curăţenie înainte de congres, să curăţească toate locurile pentru public şi toaletele din Stadionul Olimpic în trei ore . . . Locurile corturilor erau curate ‘ca oglinda’. Ei sînt oameni realişti şi stăpîni pe situaţie în mod prompt şi onorabil — pentru că aşa cere Biblia».

5. De ce li se potrivesc Martorilor lui Iehova cuvintele din Matei 7:16 cu ocazia întrunirilor lor?

⁵ Exprimări asemănătoare s-au auzit în întreaga lume. Revista milaneză Corriere della Sera a făcut chiar o comparaţie. In ediţia ei din 7 august 1978 se spunea:

«Ei sînt sprijiniţi de o organizaţie care este atît de perfectă încît sînt invidiaţi de toate celelalte organizaţii . . . Ce se mai poate spune încă despre Martorii lui Iehova? Ei s-au manifestat atît de decent şi de politicos încît conduita lor este aproape un reproş la adresa lipsei de politeţe care se observă uneori în anumite cercuri catolice.»

Nu a zis oare Isus: «După roadele lor îi veţi recunoaşte.»? — Matei 7:16

6. De ce au devenit Martorii lui Iehova în ultimele luni un exemplu excelent de creştinism adevărat?

⁶ Pentru că la aceste congrese a existat o atît de numeroasă participare, buna conduită a Martorilor a atras în mod deosebit atenţia lumii. Spre exemplu, în oraşele canadiene Montreal, Winnipeg, Vancouver şi Edmonton s-au adunat la un loc în total 140.590 de persoane, la Munchen şi Düsseldorf 108.901, iar la Milano şi Roma 111.320. La alte 68 de congrese internaţionale care au avut loc în lunile de vară ale anului 1978, au fost prezenţi în totual peste 1.700.000 de oameni. Personalitatea creştină a acestor servi ai lui Iehova s-a manifestat pretutindeni, atît de evident, încît ei au devenit prin aceasta un excelent exemplu de creştinism adevărat.

ACUM ESTE MOMENTUL „SĂ RAMÎNEM FERMI“

7. De ce putem fi siguri că în viitorul apropiat credinţa noastră va fi încercată din ce în ce mai mult?

⁷ In zilele care ne stau în faţă, încercările credinţei se vor înmulţi, desigur. De ce? Pentru că după ce în anul 1914 s-a născut «regatul Dumnezeului nostru» şi a sosit autoritatea Cristosului său», Diavolul «a fost aruncat pe pămînt.» De aceea creşte mînia sa împotriva servilor lui Iehova «care ţin poruncile lui Dumnezeu şi posedă lucrarea de punere de mărturie pentru Isus», adică pentru puternicul rege întronat care se pregăteşte acum să justifice suveranitatea lui Iehova pentru totdeauna (Apoc. 12:9–12, 17). Marele adversar cauzează dificultăţi şi tensiune în lume pentru ca, înainte de toate, să împiedice această «lucrare a dării de mărturie» sau chiar s-o facă înceteze. Ca martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, noi trebuie să ducem o adevărată luptă — o luptă împotriva duşmanilor nevăzuţi care vor să distrugă credinţa şi lucrarea noastră.

8. Cum putem rămîne tari în credinţă acum?

⁸ Nu avem voie să fim pasivi sau indiferenţi. Apostolul Pavel a scris cuvintele avertizatoare: «(Staţi tari) împotriva uneltirilor Diavolului . . . luaţi armura completă a lui Dumnezeu pentru . . . a fi în stare să rezistaţi. De aceea fiţi tari . . . Mai întîi de toate luaţi scutul credinţei cu care sînteţi în stare să stingeţi toate săgeţile arzătoare ale celui rău» (Ef. 6:11–16). Diavolul atacă în orice timp şi din diferite direcţii. Care sînt unele dintre procedurile sale?

EPIDEMIA IMORALITĂŢII

9. (a) Ce mijloc a utilizat Diavolul de la început, pentru a-i corupe pe oameni? (b) De aceea ce sfat a dat Iuda creştinilor?

⁹ Un mijloc pe care Diavolul l-a folosit deja de la început pentru a-i corupe pe oameni, este imoralitatea (Gen. 6:2–5; 18:20; Num. 25:1–3). In timpul primilor creştini decăderea morală generală era chiar un mare pericol pentru puritatea adunării. De aceea Iuda, fratele vitreg al lui Isus, s-a văzut constrîns să-i sfătuiască pe fraţii sai creştini — cărora el de fapt voia să le scrie o scrisoare încurajatoare despre salvarea lor comună — «să ducă o luptă energică pentru credinţa care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna». In adunare erau incluşi oameni nelegiuiţi care aveau o conduită desfrînată. Erau persoane care procedau asemănător îngerilor care au păcătuit în zilele dinainte de potop, sau asemănător locuitorilor imorali din Sodoma şi Gomora, sau israeliţilor care au fost corupţi prin fetele imorale ale Moabului şi Madianului. Ei murdăreau carnea şi influenţau poporul lui Dumnezeu prin spiritul lor animalic. De aceea Iuda a dat creştinilor care aveau o ţinută morală curată, sfatul: «Dar voi, iubiţilor, zidindu-vă în credinţa prea sfîntă şi rugîndu-vă cu spirit sfînt, menţineţi-vă în iubirea lui Dumnezeu, aşteptînd îndurarea Domnului nostru Isus Cristos în vederea vieţii veşnice.» — Iuda 3–7, 19–20

10, 11. (a) De ce sînt atît de importante cuvintele avertizatoare din Efes. 5:3–5 pentru creştini? (b) In ce privinţă ne este un exemplu avertizator «femeia Izabela» şi de ce?

¹⁰ Dacă ducem această «luptă energică pentru credinţă», putem spera să evităm a fi contaminaţi de «impuritatea» lumii (Efes. 5:3–5). In mesajul său către adunarea din Tiatira, Isus, «Fiul lui Dumnezeu» a spus: «Cunosc faptele tale, iubirea şi credinţa ta, serviciul şi perseverare ta şi ştiu că faptele tale din urmă sînt mai multe decît cele dinainte. Cu toate acestea, ceea ce am împotriva ta este că tolerezi faptul ca femeia Izabela, care îşi spune profetă, să-i înveţe pe sclavii mei şi să-i inducă în eroare, aşa încît ei comit desfrînare şi mănîncă lucruri închinate zeilor. I-am dat timp să se căiască, dar nu vrea să regrete desfrînarea ei». — Apoc. 2:19–21

¹¹ In timpul precreştin, închinătoarea la idoli Izabela, soţia regelui israelit Ahab, era cunoscută pentru imoralitatea ei. Cînd fiul Ioram l-a întrebat pe regele uns Iehu dacă e în relaţii de pace cu casa lui Ahab, acesta a răspuns: «Ce fel de pace ar putea fi atît timp cît există desfrînările Izabelei, mama ta, şi multele ei vrăjitorii?» După ce Iehu a ucis pe regii Ioram şi Ahazia (din Iuda), a omorît-o pe Izabela, pe cei şaptezeci de fii ai lui Ahab şi pe toţi cei care rămăseseră din această casă, cît şi pe toţi cei care se lăsau pradă cultului imoral al lui Baal (2 Regi 9:22 pînă la 10:28). Să ne servească drept exemplu de avertizare! Să ne ferim să părăsim căile dreptăţii, pentru a pătrunde în «lucrurile adînci ale lui Satan»! — Apoc. 2:24

FUGIŢI DE IUBIREA DE BANI!

12. Ce se înţelege prin «iubirea de bani» şi de ce trebuie să se ferească cineva de ea?

¹² Diavolul foloseşte şi alte mijloace pentru a-i pune sub presiune pe servii credincioşi ai lui Iehova şi pentru a-i determina să părăsească regatul lui Dumnezeu şi dreptatea lui (Mat. 6:33). Apostolul Pavel a avertizat cu privire la influenţa perfidă a «iubirii de bani» prin care cineva poate fi deviat de la credinţă. Această «iubire» include multe, nu numai bani înşişi, ci tot ceea ce poate fi cumpărat cu ei: bunuri materiale, plăceri şi relaţii amoroase. «Iubirea da bani» poate să consume mult timp şi de asemenea să complice viaţa zilnică şi să distrugă credinţa creştină. Acest fapt poate duce la situaţia în care respectivul «se străpunge peste tot cu multe suferinţe». — 1 Tim. 6:10

13. Cum le este posibil tinerilor şi bătrînilor să ducă cu succes «lupta excelentă a credinţei»?

¹³ Apostolul Pavel îl îndeamnă pe tînărul Timotei să-şi îndrepte privirea spre un scop spiritual al vieţii, care aduce satisfacţii, în loc de a se strădui după bogăţie, spunînd: «Dar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri. Urmăreşte dreptatea, devotamentul religios, credinţa, iubirea, perseverarea, blîndeţea. Luptă-te lupta excelentă a credinţei, apucă ferm viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai făcut o declaraţie publică excelentă înaintea multor martori» (1 Tim. 6:11, 12). Prin încrederea în Iehova, atît voi, tinerilor, cît şi voi, cei în vîrstă, puteţi duce cu succes această «luptă excelentă a credinţei».

14. (a) In ce dublă privinţă trebuie noi ’să luptam pentru credinţă’? (b) Cum se arată aceasta în Evrei 13:4–6?

¹⁴ Biblia ne sfătuieşte să duce această luptă a credinţei atît împotriva imoralităţii cît şi împotriva iubirii de bani. In ambele cazuri noi putem rezista cu succes împotriva încercărilor Diavolului numai atunci dacă avem o credinţă puternică şi rămînem fermi în această credinţă. Un îndemn corespunzător al apostolului Pavel găsim în Evrei 13:4–6: «Căsătoria să fie onorabilă printre toţi şi patul de căsătorie să fie nepătat, căci Dumnezeu va judeca pe desfrînaţi şi pe adulteri. Felul vostru de viaţă să fie liber de iubirea de bani, fiind mulţumiţi cu lucrurile de care dispuneţi, căci el a spus: ‘In nici un caz nu te voi părăsi, nici nu te voi abandona,’ astfel că putem avea curaj şi putem spune: ‘Iehova este ajutorul meu; nu mă voi teme. Ce-mi poate face un om?’» Astfel să fim şi noi hotărîţi să ducem lupta credinţei pînă la sfîrşitul sistemului rău prezent, cu încredere în ajutorul lui Iehova.

O PROVOCARE

15, 16. (a) De ce era necesară stimularea pe care ne-au dat-o congresele? (b) La ce ar trebui să ne îndemne cuvintele din Gal. 6:9, 10 şi aceasta avînd în vedere numărul de vizitatori ai ultimei cine comemorative anuale?

¹⁵ Congresele internaţionale «Credinţa victorioasă» ale Martorilor lui Iehova au fost o piatră kilometrică în înaintarea poporului lui Dumnezeu. Ele ne-au dat stimularea necesară. In ultimii cîţiva ani mulţi dintre noi a trebuit să-şi modifice punctele de vedere, deoarece ei au sperat că noi vom vedea mai devreme sfîrşitul prezentului sistem rău de lucruri. Dar sfîrşitul «sistemului rău de lucruri» încă tot nu a sosit. Dar încă niciodată nu s-au petrecut atît de multe schimbări în administrarea organizaţiei, ca în ultimul timp. Evident că Iehova încă are de lucru pentru noi. «Astfel să nu cedăm în a face ceea ce este excelent, căci la timpul cuvenit vom secera dacă nu cădem de oboseală. De fapt, cît avem timpul favorabil pentru aceasta, să facem binele faţă de toţi, îndeosebi însă faţă de cei care ne sînt înrudiţi în credinţă.» — Gal. 6:9, 10.

¹⁶ Bătrînii adunării, capii de familie şi alţii se străduiesc în mod lăudabil să ‘facă binele faţă de toţi care le sînt înrudiţi în credinţă’, iar rodul excelent care este produs prin aceasta este iubirea profundă care leagă într-o unitate puternică pe cei ce aparţia poporului lui Iehova pe întregul pămînt. Aceasta îi caracterizează pe ei ca discipoli ai lui Isus (Ioan 13:34, 35). Această minunată unitate în credinţă este ceva ce nu se poate exprima în cifre. Dar faptul că la 23 martie 1978 la Cina Comnului au fost prezente 5.095.831 persoane, arată că există milioane de oameni care încă nu s-au predat lui Iehova, dar sînt foarte interesaţi să fie împreună cu poporul lui Dumnezeu. Fie ca toţi aceştia să fie ajutaţi să devină şi ei cuceritori prin credinţă!

17. Ce arată că astăzi încă tot se mai împlinesc cuvintele din Hagai 2:7 şi Zaharia 8:23?

¹⁷ Faptul că şi aceşte persoane noi — «Lucrurile demne de dorit ale tuturor naţiunilor — continuă să vină, este indicat de faptul că la congresele «Credinţă victorioasă» care s-au ţinut în vara anului trecut au fost botezate 18.754 de persoane (Hagai 2:7). Din rapoartele de activitate rezultă că în anul de serviciu care s-a încheiat în august 1978 au fost botezate 95.052 de noi Martori pe întregul pămînt. Noi ne bucurăm că aceşti oameni valoroşi «din toate limbile naţiunilor», se ataşează rămăşiţei unse în serviciul lui Iehova şi «spun: ‘Vrem să mergem cu voi căci am auzit că Dumnezeu este cu voi’» — Zah. 8:23

18. (a) Cum dovedeşte credinţă marea majoritate? (b) Care avertismente biblice trebuie luate neapărat în considerare, după cum reiese din raport?

¹⁸ Pe de altă parte însă, raportul arată că unii servi botezaţi ai lui Dumnezeu au cedat. Insă marea majoritate dovedeşte pe mai departe o credinţă victorioasă. In unele ţări numărul pionierilor vestitori cu timp deplin a crescut iar cifra de vîrf a celor care au participat în serviciul de predicare s-a urcat din nou la mai mult de două milioane. Dar după cît se pare, un procent important au cedat presiunii Diavolului şi sistemului său. Imoralitatea, căutarea de plăceri, străduinţa după bogăţia înşelătoare şi lipsa vegherii în acest timp critic au pretins un tribut, cu toate avertizările clare ale Bibliei cu privire la aceste pericole (Luca 17:26–30; 1 Ioan 2:15–17). De aceea încă niciodată nu a fost atît de important ca azi, să urmăm invitaţia: «Rămîneţi treji, continuaţi să rămîneţi tari în credinţă» — 1 Cor. 16:13.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

Imoralitate şi «iubire de bani» fac parte din uneltirile, pe care diavolul le foloseşte îndeosebi în aceste ultimele zile pentru a distruge credinţă creştină.