Feriţi-vă de bunătatea greşit înţeleasă
1 Poporul lui Iehova este recunoscut pentru spiritul său bun şi generos. Deseori acesta iese în relief în mod concret atunci când îl imităm pe bunul samaritean despre care a vorbit Isus în mişcătoarea sa parabolă (Luca 10:29–37). Însă unii, care nu merită ajutor material, pot încerca să profite de bunătatea noastră. De aceea, iubirea noastră pentru alţii trebuie să fie echilibrată de o „cunoştinţă exactă şi un discernământ deplin“. — Filip. 1:9, NW.
2 În congregaţie: Cineva ar putea spune, de exemplu, că nu are serviciu, sau ar putea aduce alte argumente pentru a putea obţine ajutor. Uneori, aceste persoane nu caută într-adevăr de lucru, ci pur şi simplu doresc să obţină de la alţii cele necesare vieţii. Privitor la aceştia, Pavel a spus: „Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce“. — 2 Tes. 3:10.
3 Toţi depindem „de timp şi de împrejurări“, de aceea, în cazul în care nu avem bunurile materiale necesare, dacă ne lipseşte „pîinea noastră cea de toate zilele“, nu trebuie să fim peste măsură de îngrijoraţi deoarece Iehova se îngrijeşte de cei care îl iubesc şi îndeplinesc voinţa sa (Ecl. 9:11; Mat. 6:11, 31, 32). Cel care necesită ajutor poate că va considera că ar fi bine să vorbească cu unul dintre bătrâni. Poate că bătrânii au cunoştinţă de anumite măsuri de ajutorare luate de stat în acest sens şi pot fi în măsură să-l ajute să-şi completeze hârtiile necesare sau să ştie ce are de făcut pentru a putea beneficia de aceste îngrijiri. Oricare ar fi situaţia, bătrânii pot evalua condiţiile fiecărei persoane care solicită ajutor, şi stabilesc ce poate fi făcut. — Compară cu 1 Timotei 5:3–16.
4 Impostori ambulanţi: Biroul filialei continuă să fie informat de faptul că unii fraţi au fost deposedaţi de bani sau de bunuri materiale de unii impostori ambulanţi. Acest fapt nu ar trebui să ne surprindă, de vreme ce Scripturile ne avertizează că „oamenii răi şi impostorii vor înainta din rău în mai rău, inducând în eroare şi fiind induşi în eroare“ (2 Tim. 3:13, NW). Deseori, aceşti impostori pretind că, datorită unei împrejurări critice, au ajuns lipsiţi de orice mijloace şi au nevoie de bani pentru transport şi de hrană ca să ajungă acasă. Deşi sinceri în aparenţă, în majoritatea cazurilor aceştia nu sunt nicidecum Martori ai lui Iehova, aşa cum pretind.
5 Dacă o persoană pe care nu o cunoaştem cere ajutor, este înţelept să ne consultăm cu unul dintre bătrânii congregaţiei, care poate face demersuri pentru a stabili dacă această persoană este frate. De obicei trebuie dat un telefon la unul dintre bătrânii din congregaţia de unde spune că este persoana respectivă, şi astfel se poate confirma afirmaţia persoanei respective. Persoanele care sunt într-adevăr fraţi sau surori, şi care, la un moment dat, ajung într-o situaţie critică, vor înţelege că aceste investigaţii se fac cu scopul de a-i ocroti pe toţi cei implicaţi. Pe de altă parte, dacă se procedează astfel, impostorii vor putea fi demascaţi. Nu este cazul să-i suspectăm în mod nejustificat pe toţi cei pe care nu îi cunoaştem, însă trebuie să fim în gardă cu privire la cei care nu sunt decât nişte impostori neruşinaţi.
6 Înţeleptul Solomon ne-a sfătuit: „Nu reţine binele de la cei cărora li se cuvine, când este în puterea mâinii tale să-l faci“ (Prov. 3:27, NW). Folosindu-ne cu înţelepciune discernământul, putem da dovadă de îndurare în continuare, în timp ce ne ferim de bunătatea greşit înţeleasă.