Iehova Dumnezeul scopului

„Hotărît, ce am gîndit se va întîmpla, ce am pus la cale se va împlini.“ — ISAIA 14:24.

1, 2. Ce spun mulţi despre scopul vieţii?

OAMENII de pretutindeni se întreabă: „Care este scopul vieţii?“ Un conducător politic din Occident a declarat: „Mai mult ca oricând oamenii se întreabă: «Cine suntem? Care este rostul nostru?»“ Când un ziar a făcut un sondaj în rândul tinerilor, punându-le întrebarea „Care este scopul vieţii?“, răspunsurile obişnuite au fost: „Să faci tot ce-ţi doreşte inima“, „Să trăieşti din plin fiecare clipă“, „Să te bucuri de viaţă“, „Să ai copii, să fii fericit şi apoi să mori“. Majoritatea celor chestionaţi considerau că totul se sfârşeşte cu viaţa actuală. Nimeni nu a menţionat că viaţa de pe pământ ar avea un scop pe termen lung.

² Un învăţat confucianist a spus: „Sensul final al vieţii se află în existenţa noastră cotidiană ca oameni“. Conform acestei declaraţii, oamenii continuă să se nască, să se lupte cu viaţa timp de 70 sau 80 de ani, iar apoi să moară, fără să mai existe vreodată. Iar un evoluţionist a spus: „Poate că aspirăm la un răspuns «superior», dar nu există nici unul“. Pentru aceşti evoluţionişti, viaţa este o luptă pentru supravieţuire, moartea fiind aceea care pune capăt la toate. Asemenea filozofii prezintă o concepţie deşartă despre viaţă.

3, 4. Ce efect au condiţiile mondiale asupra concepţiei despre viaţă a multor oameni?

³ Când văd că existenţa omului este plină de atâtea necazuri, mulţi se îndoiesc că viaţa are un scop. În timpul nostru, când se presupune că omul a atins apogeul în ce priveşte realizările ştiinţifice şi tehnologice, circa un miliard de oameni suferă de boli grave sau de malnutriţie. Milioane de copii mor anual din aceste cauze. În plus, în secolul al XX-lea au murit din cauza războiului de patru ori mai mulţi oameni decât în cele patru secole anterioare. Infracţionalitatea, violenţa, toxicomania, destrămarea familiei, SIDA şi alte boli transmisibile sexual constituie o listă mereu crescândă de factori nocivi. Conducătorii lumii nu au soluţii la aceste probleme.

⁴ Având în vedere aceste stări de lucruri, iată ce a declarat o femeie care împărtăşeşte convingerile majorităţii: „Viaţa nu are rost. Dacă au loc asemenea lucruri rele, atunci viaţa n-are deloc sens“. Iar un om în vârstă a spus: „Aproape toată viaţa m-am întrebat pentru ce trăiesc. Chiar dacă există un scop, nu-mi mai pasă“. Aşadar, deoarece mulţi oameni nu ştiu de ce permite Dumnezeu suferinţa, condiţiile mondiale opresive îi fac să-şi piardă orice speranţă reală de viitor.

5. De ce religiile lumii sporesc confuzia cu privire la scopul vieţii?

⁵ Chiar şi în rândul conducătorilor religioşi există dezacorduri şi incertitudine cu privire la scopul vieţii. Un fost vicar al Catedralei St. Paul din Londra a spus: „Toată viaţa m-am luptat să aflu care este scopul vieţii. . . . N-am reuşit“. Este adevărat, mulţi clerici îi învaţă pe oameni că la moarte cei buni merg în cer, iar cei răi merg pentru totdeauna în focul iadului. Dar această concepţie tot nu întrerupe drumul plin de necazuri al omenirii. Şi dacă scopul lui Dumnezeu era ca oamenii să trăiască în cer, de ce nu i-a făcut el creaturi cereşti de la bun început, ca pe îngeri, ca să-i scutească de atâtea suferinţe? Această mare confuzie privitoare la scopul vieţii pe pământ sau refuzul de a crede că viaţa are un scop este un lucru larg răspândit.

Dumnezeul scopului

6, 7. Ce ne spune Biblia despre Suveranul Universului?

⁶ Şi totuşi, cea mai larg răspândită carte din toată istoria, Sfânta Biblie, ne spune că Iehova, Suveranul Universului, este Dumnezeul scopului. Ea ne arată că el are un scop pe termen lung, de fapt veşnic, cu omenirea pe pământ. Şi când Iehova îşi propune un lucru, lucrul acela se va realiza negreşit. Aşa cum ploaia face să răsară sămânţa, spune Dumnezeu, „tot aşa şi Cuvîntul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face ce Îmi este plăcut şi va împlini lucrul pentru care l-am trimis“ (Isaia 55:10, 11). Orice spune Iehova că va împlini, „se va împlini“. — Isaia 14:24.

⁷ Noi, oamenii, putem avea încredere deplină că Cel Atotputernic îşi va ţine promisiunile, deoarece Dumnezeu „nu poate să mintă“ (Tit 1:2; Evrei 6:18). Când el ne spune că va face ceva, cuvântul său este o garanţie că lucrul respectiv se va realiza. Este ca şi făcut. El declară: „Eu sînt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sînt Dumnezeu, şi nu este altul ca Mine, spunînd sfîrşitul de la început şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: «Hotărîrile Mele vor rămîne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată plăcerea Mea, . . . Eu am spus şi Eu voi face să se întîmple; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui»“. — Isaia 46:9–11.

8. Pot să-l găsească pe Dumnezeu cei care doresc sincer să-l cunoască?

⁸ Pe lângă aceasta, Iehova „doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă [căinţă, New World Translation]“ (2 Petru 3:9). Din acest motiv, el vrea ca toţi oamenii să îl cunoască. Un profet pe nume Azaria a spus: „Dacă-L căutaţi [pe Dumnezeu], Îl veţi găsi; iar dacă-L părăsiţi, şi El vă va părăsi“ (2 Cronici 15:1, 2). Deci cei care vor cu sinceritate să-l cunoască pe Dumnezeu şi scopurile sale pot cu siguranţă să facă aceasta dacă depun eforturi pentru a-l căuta.

9, 10. a) Ce le-a fost pus la dispoziţie celor care doresc să-l cunoască pe Dumnezeu? b) Ce posibilitate ne dă o cercetare a Cuvântului lui Dumnezeu?

⁹ Unde să-l caute? Pentru cei care îl caută cu adevărat, Dumnezeu le-a pus la dispoziţie Cuvântul său, Biblia. Prin intermediul spiritului său sfânt — aceeaşi forţă activă pe care a folosit-o la crearea Universului — Dumnezeu a dirijat oameni fideli care să scrie ceea ce trebuie să cunoaştem despre scopurile sale. De exemplu, apostolul Petru a spus referitor la profeţiile biblice: „Nici o prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii sfinţi ai lui Dumnezeu au vorbit conduşi de Duhul Sfînt“ (2 Petru 1:21). În mod asemănător, apostolul Pavel a declarat: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să convingă, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul pregătit [pe deplin competent, complet echipat, NW] pentru orice lucrare bună“. — 2 Timotei 3:16, 17; 1 Tesaloniceni 2:13.

¹⁰ Să observăm că acest Cuvânt al lui Dumnezeu ne dă posibilitatea să fim ‘desăvîrşiţi’ nu în mod parţial sau incomplet, ci ‘pe deplin competenţi, complet echipaţi’. El ne dă posibilitate să fim siguri cu privire la identitatea lui Dumnezeu, la scopurile sale şi la cerinţele sale faţă de slujitorii săi. O carte al cărei autor este Dumnezeu trebuie să conţină aceste lucruri. De fapt, ea este singura sursă pe care o putem cerceta pentru a dobândi cunoştinţe exacte despre Dumnezeu (Proverbele 2:1–5; Ioan 17:3). Procedând astfel, ‘nu vom mai fi copii, aruncaţi şi duşi încoace şi încolo de orice vînt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în uneltirea rătăcirii’ (Efeseni 4:13, 14). Psalmistul a dat expresie unei atitudini adecvate: „Cuvîntul Tău [al lui Dumnezeu] este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea“. — Psalmul 119:105.

Revelate în mod progresiv

11. Cum şi-a revelat Iehova scopurile înaintea omenirii?

¹¹ Chiar de la începutul familiei umane, Iehova şi-a revelat scopurile cu privire la pământ şi la oameni (Geneza 1:26–30). Dar când primii noştri părinţi au respins suveranitatea lui Dumnezeu, omenirea s-a cufundat în întuneric spiritual şi în moarte (Romani 5:12). Cu toate acestea, Iehova ştia că vor exista oameni care vor dori să-i slujească. De aceea, de-a lungul secolelor, el şi-a revelat în mod progresiv scopurile înaintea slujitorilor săi fideli. Unii dintre cei cu care a comunicat el au fost Enoh (Geneza 5:24; Iuda 14, 15), Noe (Geneza 6:9, 13), Avraam (Geneza 12:1–3) şi Moise (Exodul 31:18; 34:27, 28). Amos, un profet al lui Dumnezeu, a scris: „Stăpînul DOMNUL nu face nimic fără să descopere taina Sa slujitorilor Săi, prorocii“. — Amos 3:7; Daniel 2:27, 28.

12. Cum a revărsat Isus mai multă lumină peste scopurile lui Dumnezeu?

¹² Când Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost pe pământ, la aproximativ 4 000 de ani de la răzvrătirea din Eden, au fost revelate mai multe detalii despre scopurile lui Iehova, îndeosebi despre scopul lui Dumnezeu de a instaura un Regat ceresc care să guverneze peste pământ (Daniel 2:44). Isus a făcut din acest Regat tema învăţăturilor sale (Matei 4:17; 6:10). El şi discipolii săi i-au învăţat pe oameni că, sub guvernarea Regatului, scopul originar al lui Dumnezeu cu privire la pământ şi omenire se va realiza. Pământul va fi transformat într-un paradis locuit de oameni perfecţi, care vor trăi veşnic (Psalmul 37:29; Matei 5:5; Luca 23:43; 2 Petru 3:13; Apocalipsa 21:4). Pe lângă aceasta, prin miracolele pe care le-au făcut cu puterea lui Dumnezeu, Isus şi discipolii săi au demonstrat ce va avea loc în acea lume nouă. — Matei 10:1, 8; 15:30, 31; Ioan 11:25–44.

13. Referitor la relaţiile lui Dumnezeu cu omenirea, ce schimbare a avut loc la Penticosta din 33 e.n.?

¹³ La Penticosta din 33 e.n., respectiv la 50 de zile de la învierea lui Isus, spiritul lui Dumnezeu a fost vărsat peste congregaţia continuatorilor lui Cristos. Ea a înlocuit Israelul infidel, devenind poporul de legământ al lui Iehova (Matei 21:43; 27:51; Faptele 2:1–4). Vărsarea spiritului sfânt cu acea ocazie a dovedit că, începând de atunci, Dumnezeu avea să-şi reveleze adevărurile privitoare la scopurile sale prin intermediul acestui nou mijloc (Efeseni 3:10). Pe parcursul secolului I e.n., s-a stabilit structura organizatorică a congregaţiei creştine. — 1 Corinteni 12:27–31; Efeseni 4:11, 12.

14. Cum pot căutătorii de adevăr să identifice adevărata congregaţie creştină?

¹⁴ Azi, căutătorii de adevăr pot identifica adevărata congregaţie creştină după faptul că ea manifestă cu consecvenţă iubire — calitatea primordială a lui Dumnezeu (1 Ioan 4:8, 16). Într-adevăr, iubirea frăţească este semnul de identificare al creştinismului autentic. Isus a zis: „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sînteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste între voi“. „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, aşa cum v-am iubit Eu“ (Ioan 13:35; 15:12). De asemenea, Isus le-a amintit celor care îl ascultau: „Voi sînteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc Eu“ (Ioan 15:14). Deci slujitorii adevăraţi ai lui Dumnezeu sunt cei care trăiesc legea iubirii. Ei nu doar vorbesc despre ea, deoarece „credinţa fără fapte este moartă“. — Iacov 2:26.

Luminare

15. De care lucru pot slujitorii lui Dumnezeu să fie siguri?

¹⁵ Isus a profeţit că pe parcursul timpului adevărata congregaţie creştină va fi luminată tot mai mult asupra scopurilor lui Dumnezeu. El le-a promis discipolilor săi: „Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care Tatăl Îl va trimite în Numele Meu, vă va învăţa toate“ (Ioan 14:26). Isus a mai zis: „Iată, Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului“ (Matei 28:20). Astfel, luminarea cu privire la adevărul despre Dumnezeu şi scopurile sale creşte în rândul slujitorilor lui Dumnezeu. Da, „cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescînd pînă la miezul zilei“. — Proverbele 4:18.

16. Ce ne arată luminarea noastră spirituală cu privire la timpul actual raportat la scopurile lui Dumnezeu?

¹⁶ Azi, această lumină spirituală străluceşte mai tare ca oricând, deoarece ne aflăm în timpul în care multe profeţii biblice se împlinesc sau sunt aproape de împlinire. Ele arată că trăim în „zilele din urmă“ ale acestui rău sistem de lucruri. Aceasta este perioada denumită ‘încheierea sistemului de lucruri’ (NW); ea va fi urmată de lumea nouă a lui Dumnezeu (2 Timotei 3:1–5, 13; Matei 24:3–13). În curând, aşa cum a profeţit Daniel, Regatul ceresc al lui Dumnezeu „va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii [care există acum], dar ea însăşi va dăinui pentru totdeauna“. — Daniel 2:44.

17, 18. Ce profeţii măreţe se împlinesc acum?

¹⁷ Printre profeţiile care se împlinesc acum este şi aceea consemnată în Matei, capitolul 24, versetul 14, unde Isus a zis: „Evanghelia aceasta a împărăţiei [regatului, NW] va fi predicată în toată lumea ca o mărturie pentru toate popoarele. Şi atunci va veni sfîrşitul“. Pe întregul pământ această lucrare de predicare a Regatului este efectuată de milioane de Martori ai lui Iehova. Şi sute de mii de oameni li se alătură în fiecare an. Aceasta este în armonie cu profeţia lui Isaia 2:2, 3, unde se spune că „în zilele din urmă“ ale acestei lumi rele oameni din multe naţiuni vor veni la adevărata închinare a lui Iehova, şi el ‘îi va învăţa căile Lui, iar ei vor umbla pe cărările Lui’.

¹⁸ Aceşti nou-veniţi se îngrămădesc spre închinarea la Iehova „ca nişte nori“, după cum este profeţit în Isaia, capitolul 60, versetul 8. Versetul 22 adaugă: „Cel mai mic se va face o mie şi cel mai neînsemnat un neam puternic. Eu, DOMNUL, voi grăbi aceste lucruri, la timpul lor“. Dovezile arată că acel timp este chiar acum. Iar noii-veniţi pot fi siguri că, asociindu-se cu Martorii lui Iehova, vin în contact cu adevărata congregaţie creştină.

19. De ce spunem că cei noi care se asociază cu Martorii lui Iehova vin la adevărata congregaţie creştină?

¹⁹ De ce putem afirma acest lucru cu certitudine? Putem, deoarece aceşti nou-veniţi, împreună cu alte milioane de persoane care sunt deja în organizaţia lui Iehova, şi-au dedicat viaţa lui Dumnezeu şi înfăptuiesc voinţa sa. Aceasta include faptul de a trăi în armonie cu legea iubirii divine. Ca o dovadă a acestui lucru, aceşti creştini ‘şi-au făurit din săbiile lor fiare de plug şi din suliţele lor cosoare şi nu vor mai învăţa războiul’ (Isaia 2:4). Toţi Martorii lui Iehova au făcut aceasta, deoarece ei practică iubirea. Aceasta înseamnă că ei niciodată nu ridică armele la război unul împotriva altuia, nici împotriva altor oameni. În felul acesta, ei sunt unici, diferiţi de religiile lumii (Ioan 13:34, 35; 1 Ioan 3:10–12, 15). Ei nu se implică în naţionalismul care dezbină, deoarece Martorii formează o fraternitate mondială cimentată prin iubire, „legătura desăvîrşirii [perfectă a unităţii, NW]“. — Coloseni 3:14; Matei 23:8; 1 Ioan 4:20, 21.

Majoritatea preferă să nu cunoască

20, 21. De ce marea majoritate a omenirii se află în întuneric spiritual (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19)?

²⁰ În timp ce lumina spirituală străluceşte printre slujitorii lui Dumnezeu, restul populaţiei pământului se cufundă tot mai mult în întuneric spiritual. Ei nu-l cunosc nici pe Iehova, nici scopurile sale. Profetul lui Dumnezeu a descris acest timp când a spus: „Iată, întunericul va acoperi pămîntul şi negură mare popoarele“ (Isaia 60:2). Lucrul acesta se întâmplă fiindcă oamenii nu manifestă un interes sincer faţă de învăţătura despre Dumnezeu şi nici nu au dorinţa de a încerca să-i placă. Isus a zis: „Aceasta este judecata: că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit mai mult întunericul decît lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vadă faptele aşa cum sînt“. — Ioan 3:19, 20.

²¹ Asemenea persoane nu doresc sincer să afle care este voinţa lui Dumnezeu, ci îşi axează viaţa pe înfăptuirea propriei lor voinţe. Prin faptul că desconsideră voinţa lui Dumnezeu, ele se găsesc într-o situaţie periculoasă, deoarece Cuvântul său declară: „Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o urîciune“ (Proverbele 28:9). Ele vor suporta consecinţele căii pe care au ales-o. Apostolul Pavel a scris: „Nu vă înşelaţi: «Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit». Ce seamănă omul, aceea va şi secera“. — Galateni 6:7.

22. Ce fac în prezent mulţimi de oameni care vor să-l cunoască pe Dumnezeu?

²² Totuşi, există mulţimi de oameni care vor să cunoască voinţa lui Dumnezeu, care îl caută cu sinceritate şi care sunt atraşi la el. „Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi“, se spune în Iacov 4:8. Despre astfel de oameni, Isus a zis: „Cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca faptele să-i fie arătate, întrucît sînt făcute în Dumnezeu“ (Ioan 3:21). Şi ce viitor minunat a pregătit Dumnezeu pentru cei care vin la lumină! În articolul următor vom analiza aceste perspective minunate.

Ce veţi răspunde?

◻ Ce spun mulţi oameni cu privire la scopul vieţii?

◻ Cum se revelează Iehova ca Dumnezeu al scopului?

◻ Ce mare luminare a avut loc în secolul I e.n.?

◻ Cum poate fi identificată azi adevărata congregaţie creştină?