Cum poţi beneficia de conştiinţa pe care ţi-a dat-o Dumnezeu

„Legea Dumnezeului său este în inima lui; paşii lui nu se vor clătina.“ — Psalm 37:31.

1, 2. De ce trebuie să ne preocupe îndrumarea pe care ne-o dă conştiinţa (Proverbe 12:15; 14:12)?

DEŞI Dumnezeu nu a dat creştinilor un cod de legi vast, el ne-a furnizat anumite legi sau reguli explicite şi multe principii pe care să le aplicăm potrivit cu credinţa şi conştiinţa noastră. Dar una este să ai conştiinţă şi alta este să beneficiezi integral de ea. Multe persoane au impresia că dacă nimic nu le tulbură conştiinţa, totul e în regulă. Este oare corect acest mod de a gîndi?

² Biblia arată că datorită cărnii noastre păcătoase conştiinţa ne poate induce în eroare. Ea poate fi slabă, îndrumată greşit sau pătată. Putem să înţelegem mai bine pericolul concepţiei „lasă-te îndrumat de conştiinţă“ dacă îi examinăm pe locuitorii Cretei din primul secol al erei noastre, care erau cunoscuţi ca „mincinoşi, fiare sălbatice dăunătoare, mîncăi fără ocupaţie.“ — Tit 1:10–12.

3. Ce efect a avut conştiinţa asupra cretanilor?

³ La fel ca toate popoarele, cretanii aveau o conştiinţă înnăscută. Dar ei nu beneficiau de ea. Scriindu-i lui Tit, care se afla în Creta, apostolul Pavel a spus: „Toate lucrurile sînt curate pentru cei curaţi. Dar pentru oamenii murdari şi fără credinţă nimic nu este curat, ci dimpotrivă mintea şi conştiinţa lor sînt murdare“ (Tit 1:15; Romani 2:14, 15). Majoritatea cretanilor aveau o conştiinţă insensibilă, care nu-i ajuta să facă ceea era moral sau curat (1 Timotei 4:2). Pentru mulţi creatani „nimic nu era curat“. De ce oare? Avînd conştiinţa pătată, murdărită, ei considerau fiecare situaţie drept un prilej pentru a face ceva nelegiuit. Ei ar fi putut spune: „Nu-mi tulbură conştiinţă“. Dar faptele lor ar fi trebuit s-o tulbure! Unii iudei sau prozeliţi din Creta se aflau la Ierusalim cu ocazia sărbătorii Zilei a cincizecea în anul 33 e.n.. Cunoştinţa lor spirituală probabil că i-a ajutat să nu mai fie mincinoşi, dăunători sau nesăţioşi. Iar aceia care l-au acceptat pe Isus au fost şi mai mult ajutaţi de învăţătura lui ca să aibă o conştiinţă sănătoasă şi activă. — Faptele 2:5, 11; Tit 1:5; 2:2–5; 3:3–7.

4, 5. Ce ne învaţă cazul lui Pavel cu privire la conştiinţă?

⁴ Dar conştiinţa poate induce în eroare chiar şi o persoană care se află sub influenţa Cuvîntului lui Dumnezeu şi vrea să facă ce este corect. Saul, numit apoi Pavel, era familiarizat cu Scripturile şi se închina cu zel, conform Legii. Totuşi, al nu a reuşit să ţină pasul cu desfăşurarea progresivă a voinţei lui Dumnezeu. După ce Mesia a sosit, a predicat şi a murit profeţiilor, Pavel a continuat să practice iudaismul fariseic. Conştiinţa lui nu l-a împiedicat să „persecute adunarea“ şi să respire „ameninţarea şi uciderea împotriva discipolilor Domnului“. — Filipeni 3:4–6; Faptele 9:1, 2.

⁵ Aceste exemple arată că putem fi induşi în eroare de conştiinţă. Deoarece trebuie să luăm unele hotărîri care nu sînt incluse în legi biblice specifice ci sînt probleme de conştiinţă, trebuie să ştim cum putem să ne educăm conştiinţă şi să beneficiem integral de ea. În cele ce urmează vom analiza trei aspecte legate de tema studiului nostru.

CE NE ARATĂ CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU?

6, 7. Care este unul din modurile în care Cuvîntul lui Dumnezeu ne poate ajuta în probleme de conştiinţă?

⁶ Cuvîntul lui Dumnezeu, care este perfect, conţine multe lucruri care ne iluminează cu privire la modul de gîndire sau principiile lui Dumnezeu şi ne formează conştiinţa prin educaţie. După cum s-a observat deja, Iosif nu avea nici o lege scrisă, dată de Dumnezeu, care să interzică adulterul. Dar conştiinţa lui Iosif era educată corect. Fără îndoială, el cugetase le faptul că Dumnezeu concepuse ca soţul şi soţia („cei doi“) să fie o singură carne, fără amestecul unei a treia persoane adultere. Şi, cu siguranţă, Iosif cunoştea experienţa lui Avraam, prietenul lui Dumnezeu, din care reieşea poziţia lui Dumnezeu faţă de adulter. — Matei 19:5; Geneza 2:24; 20:1–18.

⁷ Şi noi putem benefica într-un mod asemănător. De exemplu, s-ar putea să avem de luat o hotărîre cu privire la acceptarea unei invitaţii de a lua masa sau de a încheia afaceri cu cineva de naţionalitate, rasă sau condiţie socială diferite de ale noastre. Această hotărîre trebuie să fie luată personal. Dacă totuşi ne-am însuşit din Biblie atitudinea de imparţialitate şi corectitudine a lui Dumnezeu, conştiinţa noastră educată corespunzător va anula orice prejudecată pe care poate am manifestat-o pe parcursul maturizării noastre. Deci vom acţiona în consecinţă (Faptele 10:34, 35; Iacob 2:1–4). Aşadar principiile biblice ne pot ajuta şi pe noi.

8. Ce trebuie să facem cînd ne aflăm în faţa unei hotărîri care vizează conştiinţa?

⁸ Atunci cînd trebuie să luăm o hotărîre într-o problemă, astfel încît să „avem o conştiinţă curată“, trebuie să cercetăm ce spune Iehova în legătură cu problema respectivă, deoarece această problemă ar putea influenţa conştiinţa şi hotărîrea noastră (2 Petru 3:16). În afară de căutarea unor legi categorice, ar trebui să ne înteresăm dacă există principii biblice în legătură cu problema respectivă. Oare n-a făcut sau n-a spus Isus ceva din care să reiasă modul său de gîndire cu privire la această problemă? De asemenea, putem cerceta auxiliarele pentru studierea Bibliei, care discută despre problema respectivă. Îi putem consulta şi pe fraţi noştri creştini, care ne-ar putea ajuta să găsim principiile biblice clarificatoare. Bineînţeles că n-ar trebui să apelăm la fraţi cu gîndul ca ei să ia asupra lor povara răspunderii noastre, şi nici n-ar trebui să-i întrebăm: „Ce ai face tu dacă ai fi în situaţia mea?“ — Galateni 6:5.

9. Care este scopul nostru cînd luăm hotărîri în probleme de conştiinţă?

⁹ În situaţiile în care trebuie să se ia o hotărîre personală, creştinii sinceri trebuie să urmeze o cale care să le asigure o conştiinţă curată şi liniştită înaintea lui Dumnezeu. Ei trebuie să aspire la posibilitatea de a spune: „Conştiinţa noastră depune mărturie (. . .) noi ne-am comportat în lume, dar în special faţă de voi cu o sfinţenie şi sinceritate conform voinţei lui Dumnezeu“ (2 Corinteni 1:12). Un creştin poate demonstra cît de mult îl iubeşte pe Iehova şi principiile sale prin hotărîrile ce le ia în problemele ce solicită conştiinţa.

CUM VOR FI AFECTAŢI CEILALŢI?

10, 11. Care este al doilea aspect cu privire la problemele în care este implicată conştiinţa, aşa cum este ilustrat de preocuparea cu privire la mîncare în Corintul antic?

¹⁰ Deoarece creştinii ar dori să fie îndemnaţi de conştiinţa lor să-l imite pe Dumnezeu, grija lor plină de iubire faţă de ceilalţi trebuie să aibă o influenţă majoră asupra hotărîrilor în care este implicată conştiinţa. Acest aspect a apărut cînd Pavel a scris despre diferite probleme în legătură cu mîncarea.

¹¹ În adunarea din Corint apăruse o preocupare cu privire la carnea jertfită idolilor. Un creştin ar fi considerat drept idolatrie să mănînce carnea de jertfă în timpul unei ceremonii idolatre. Dar Pavel a explicat că nu era un păcat să mănînce carnea rămasă, vîndută prin comerţul de tip restaurant, organizat de un templu, sau în pieţele publice (1 Corinteni 8:10; 10:25; Faptele 15:29). Cu toate acestea unii creştini care anterior se închinaseră la idoli erau sensibili (aveau o conştiinţă slabă) în privinţa consumării acestei cărni, chiar şi atunci cînd era vîndută public, fără a avea vreo tangenţă cu religia. Deşi Pavel nu-i aproba pe cei care aveau o conştiinţă slabă, el i-a îndemnat pe ceilalţi să ţină seama de aceşti fraţi. Ar fi fost lipsă de dragoste să faci ceva care i-ar fi putut poticni pe aceşti fraţi sau i-ar fi făcut să se considere liberi, din punct de vedere al conştiinţei, să practice din nou idolatria.

12, 13. De ce trebuie să ţinem seama de concepţiile şi conştiinţa altora? Ilustraţi cu exemple.

¹² Pavel a manifestat o atitudine pe care trebuie s-o manifestăm toţi: „Dacă mîncarea [sau orice alt lucru] îl face fratele meu să se poticnească, nu voi mai mînca niciodată carne.“ Dacă într-o problemă care depinde de conştiinţa noastră şi în care avem, deci, libertate de acţiune, ignorăm conştiinţa altora şi astfel „îi dărîmăm pe fraţii noştri pentru care a murit Cristos“, am putea să pierdem poziţia avantajoasă pe care o deţinem la Dumnezeu. Pavel a întrebat: „De ce să fie libertatea mea judecată de conştiinţa altuia?“ (1 Corinteni 8:3, 11–13; 10:29). Chiar dacă un individ consideră că are o „problemă de conştiinţă personală“, dacă problema respectivă dăunează celorlalţi, ea poate duce la pronunţarea unui verdict nefavorabil din partea lui Iehova. Aceasta ne arată cît de înşelător este să crezi că „dacă depinde de conştiinţa mea, totul e-n regulă“.

¹³ Ia seama la cazul practic al unei perechi căsătorite care participa la un studiu biblic, frecventa întrunirile şi se apropia de momentul botezului. Un bătrîn din adunare i-a spus soţului că i-a plăcut un anumit film. Soţul a replicat: „Cum? Te duci la filmele notate cu Ra?“ Bătrînul a încercat să se scuze pentru faptele sale, spunînd că unele dintre aceste filme (considerate discutabile chiar de lume) au o anumită valoare dacă aspectele discutabile sînt ignorate. Totuşi, se pare că soţul a fost afectat de această discuţie. După acest incident, el a progresat mai lent decît soţia sa. Dacă bătrînul ar fi meditat la unele texte ca: Efeseni 5:3–5; Coloseni 3:2–8 şi Matei 7:12, acestea i-ar fi putut influenţa conştiinţa şi conduita. — 1 Corinteni 9:22, 25–27.

14, 15. Cum ar putea conştiinţa colegiului de bătrîni să exercite influenţă asupra unor probleme personale?

¹⁴ A ţine seama de alţii mai înseamnă şi faptul de a nu le cere să aprobe ceva care este împotriva conştiinţei lor. De exemplu, bătrînii de adunare sînt răspunzători de acordarea permisiunii pentru ceremoniile de nuntă în Sala Regatului, de felul în care se desfăşoară ele, de felul în care este împodobită sala etcb. Bătrînii dintr-o adunare ne scriu: „La o nuntă, toate domnişoarele de onoare ale miresei au mers pe culoarul din mijlocul sălii, făcîndu-şi vînt cu evantaiele. Următoarea nuntă a trebuit s-o depăşească pe prima, astfel că domnişoarele de onoare au mers pe culoarul din mijloc, rotindu-şi umbrelele. Nunta care a urmat trebuia să fie mai amplă şi mai grozavă. S-au solicitat 20 de domnişoare de onoare şi 20 de cavaleri. Sala începea să fie folosită drept arenă de circ.“

¹⁵ Oare aceasta era „o problemă de conştiinţă“, care să necesite o hotărîre personală? Nu. Chiar dacă cele două conştiinţe ale logodnicilor îngăduiau ceva excesiv sau strigător, conştiinţa colectivă a bătrînilor nu trebuia ignorată. Cu toate că bătrînii nu vor să-şi impună gusturile personale, ei au în inimă pacea, armonia şi starea spirituală a întregii adunări. Şi ei trebuie să ajute cu conştiinciozitate pe tovarăşii lor de credinţă pentru ca aceştia să ‘ştie cum să se comporte în casa lui Dumnezeu, care este un stîlp şi un sprijin al adevărului’. — 1 Timotei 3:15; 1 Corinteni 10:31.

16. La ce trebuie să reflectăm cînd avem de luat o hotărîre într-o problemă care depinde de conştiinţa noastră?

¹⁶ Deci cînd avem de luat o hotărîre într-o problemă de conştiinţă“, trebuie să reflectăm la (1) ceea ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu în privinţa aceasta şi (2) cum i-ar putea afecta sau implica pe ceilalţi hotărîrea noastră. Dar mai există un al treilea aspect important.

CUM VOM FI NOI ÎNŞINE AFECTAŢI?

17. Cum l-a influenţat conştiinţa pe un frate din New York City?

¹⁷ Revista Natural History (Istoria naturii) din august 1981 conţinea un articol despre curierii pe biciclete din New York City, care predau pachete şi scrisori urgente la societăţile din oraş. Cu privire la unele exemple de bărbaţi care au îmbrăţişat această formă de muncă, citim următoarele: „Donald, un curier în vîrstă de 41 de ani este capabil să-şi întreţină din cîştigul său soţia şi băiatul în vîrstă de 15 ani. Donald era tehnician la un studio cinematografic, dar a părăsit această meserie deoarece, ca Martor al lui Iehova, nu putea tolera rolul pe care îl avea în producerea materialului pornografic. Ca mesager, el nu numai că îşi simte conştiinţa curată, dar îşi poate planifica lucrul cum crede de cuviinţă, astfel încît să dedice mai mult timp prozelitismului.“

18. a) Ce anume l-a determinat pe acest frate să ia această hotărîre? b) Ce învăţătură se desprinde de aici?

¹⁸ Diferiţi factori exercită influenţă asupra hotărîrilor de angajare într-un serviciu (vezi chenarul de la pagina 26). Asemenea cazului lui Donald, s-ar putea ca un creştin să lucreze pentru o firmă care prelucrează filme — fotografii la minut, filme despre munca în casă, reclame, filme artistice de mare popularitate. Treptat, firma preia material pornografic. La un moment dat conştiinţa începe să-l neliniştească pe creştin. El poate constata că el însuşi este implicat, prin forţa împrejurărilor, în pornografie sau în altă activitate greşită. Fie datorită faptului că el este identificat cu firma care se ocupă de pornografie, fie datorită activităţii pe care este solicitat s-o efectueze, creştinul poate ajunge la concluzia că trebuie să părăsească această îndeletnicire, cu scopul de a rămîne „ireproşabil“, ceea ce constituie o preocupare specială pentru bărbaţii care au sau urmăresc să obţină anumite privilegii în adunare. În aceste situaţii creştinul care caută un alt loc de muncă poate aştepta plin de încredere binecuvîntarea lui Iehova (1 Timotei 3:2, 8–10; Romani 13:5). Fără îndoială că există mulţi creştini care mai curînd au părăsit aceste servicii decît să permită ca murdăria să-i submineze. (Vezi Matei 5:28.) De aceea, cînd avem de luat o hotărîre cu privire la conştiinţă trebuie să ne întrebăm: „Dacă fac acest lucru sau refuz să-l fac, în ce măsură mă va afectă“? Cu siguranţă, n-ar trebui să ne ignorăm conştiinţa, peticind-o şi făcînd, astfel, concesii pentru a putea proceda greşit în viitor. — 1 Timotei 4:2; Iuda 10; Efeseni 4:18, 19.

19, 20. a) Cum ar putea atît conştiinţa cît şi credinţa să exercite influenţă asupra serviciului nostru pentru Dumnezeu? b) Fie că sîntem bogaţi, fie că nu sîntem, care trebuie să fie dorinţa noastră?

¹⁹ Meditînd la hotărîrea luată cu conştiinciozitate de Donald, să observăm că pe lîngă faptul că el a căutat să aibă o relaţie aprobata cu Iehova, el a dorit să vorbească mai mult despre credinţa sa. Această atitudine concordă cu legătura pe care Pavel o face între conştiinţă şi credinţă: „Scopul acestui ordin este iubirea [ce vine] dintr-o inimă curată, dintr-o conştiinţă bună şi dintr-o credinţă fără ipocrizie.“ — 1 Timotei 1:5.

²⁰ Este lăudabil cînd credinţa şi dorinţa unei persoane de a avea o conştiinţă bună o îndeamnă să facă modificări pentru ca „paşii ei să nu şovăie“ şi pentru ca ea să poată acorda mai mult timp şi atenţie răspîndirii „întregului sfat al lui Dumnezeu“ (Faptele 20:26, 27). Totuşi, cum trebuie să-i considerăm pe alţii, ele căror condiţii par să le permită să predice mai mult, dar care nu fac aşa? S-ar putea ca ei să aibă un venit considerabil de la serviciul unde lucrează sau din afaceri şi par să aibă deja venituri mari, care le asigură o viaţă lipsită de griji în acest sistem. Totuşi, în loc să se bucure ca pionieri cu timp integral în lucrarea de formare de discipoli, ei lucrează necontenit la extinderea afacerilor, locuinţelor personale şi a gradului de confort pe care îl posedăc (Vezi Marcu 10:17–22; Luca 12:16–21). Nu este de competenţa noastră să judecăm pe alţii în această privinţă, căci „fiecare dintre noi va da socoteală pentru el însuşi înaintea lui Dumnezeu“. Dimpotrivă, credinţa noastră să ne îndemne fără ipocrizie să-l slujim deplin pe Dumnezeu, astfel încît să ne bucurăm de o conştiinţă curată. — Romani 14:1–4, 10–12.

ÎNDRUMAŢI DE O CONŞTIINŢĂ BUNĂ

21. Ce efect pozitiv poate avea conştiinţa asupra noastră?

²¹ O conştiinţă creştină sensibilă şi educată corespunzător ne va îndruma să facem ce este bine. Ea a procedat astfel în cazul lui Pavel. El era atît de preocupat de „fraţii lui“ — compatrioţii iudei — încît a scris: „Conştiinţa mea depune mărturie cu mine în spiritul sfînt că am o mare suferinţă şi o durere neîncetată în inimă“ (Romani 9:1–3). Da, el a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a le împărtăşi vestea bună a creştinismului.

22. De ce conştiinţa ne poate da o motivaţie care depăşeşte ceea ce ar putea face regulile?

²² La fel trebuie să simţim şi noi. Dacă apreciem valoarea conştiinţei pe care ne-a dat-o Dumnezeu, nu vom fi înclinaţi să gîndim numai în limita regulilor. Regulile ne-ar putea trasa cerinţe sau scopuri minime. Dar o conştiinţă stimulată de iubire şi credinţă ar putea avea o influenţă şi mai mare asupra noastră, îndemnîndu-ne să manifestăm interes faţă de alţii şi să facem sacrificii mai mari. În acest mod, cu siguranţă că vom beneficia de pe urma conştiinţei noastre. Ea ne va reţine de la lucrurile care ne-ar putea atrage dezaprobarea lui Dumnezeu şi ne va ajuta să facem lucrurile pe care el le aprobă cu certitudine. Aceasta se întîmplă îndeosebi atunci cînd conştiinţa ne îndrumă să aducem o mai mare contribuţie la anunţarea veştii bune. Ar putea exista oare un mai mare folos decît cel pe care Pavel i l-a amintit lui Timotei? El a spus: „Să fii permanent atent la tine însuţi şi la învăţătura pe care o dai altora. Persistă în aceste lucruri, căci dacă vei face astfel te vei salva pe tine însuţi şi pe acei care te ascultă.“ — 1 Timotei 4:16.

[Note de subsol]

Îţi aminteşti?

□ De ce este periculos să ai impresia că dacă nimic nu-ţi tulbură conştiinţa, totul e-n regulă?

□ Cînd te afli în faţa unei probleme care depinde de conştiinţa ta, care şint cei trei factori pe care trebuie să-i analizezi cu toată seriozitatea?

□ Ce influenţă trebuie să aibă conştiinţa ta asupra faptului că îl lauzi public pe Dumnezeu?

[Chenarul de la pagina 26]

Factori care trebuie analizaţi cînd te angajezi într-un serviciu

Cînd un creştin trebuie să ia o hotărîre cu privire la angajarea într-un anumit loc de muncă, el trebuie să acorde atenţie în primul rînd activităţii pe care o va desfăşura efectiv. El ar putea analiza aceste două aspecte:

Este munca respectivă condamnată în Biblie?

Biblia condamnă lucruri ca: furtul, idolatria şi întrebuinţarea greşită a sîngelui. Deci un creştin nu are dreptul să se angajeze într-un serviciu în care el ar trebui să promoveze direct aceste lucruri.

Oare efectuarea muncii respective îl va implica atît de mult pe individ încît să devină un complice făţiş la ea?

Chiar şi un portar sau un recepţioner la un centru de colectare a sîngelui sau la o uzină care fabrică numai arme de război este legat direct de o activitate contrară Cuvîntului lui Dumnezeu. — Levitic 17:13, 14; Isaia 2:2–4.

În afară de ceea ce va face efectiv individul, mai sînt cîţiva factori care pot influenţa cadrul general de desfăşurare a muncii:

Este munca respectivă un serviciu necorespunzător din punct de vedere biblic?

Un poştaş face serviciul de a preda corespondenţa la case particulare şi la instituţii. Ar trebui condamnat creştinul care face acest serviciu, dacă printre adresele la care el predă corespondenţa există cîteva case de hoţi sau o firmă care vinde idoli? — Matei 5:45.

În ce măsură poate avea cineva autoritate asupra lucrurilor care se comit?

Un creştin care deţine un magazin nu depozitează şi nu vinde idoli şi cîrnaţi cu sînge. El nu se află în aceeaşi situaţie cu un salariat la un magazin universal care vinde ţigări sau cartaboşi cu sînge printre mii de alte articole.

În ce măsură este implicat individul?

Un salariat cu funcţia de casier care numai ocazional vinde ţigări ar putea trage concluzia că situaţia lui nu este aceeaşi cu a salariatului care aşează ţigări pe rafturi aproape toată ziua.

Cine este sursa care plăteşte salariul şi unde se face aceasta?

Într-o ţară în care guvernul acordă bisericii controlul asupra tuturor programelor sociale, s-ar putea ca individul să-şi primească salariul de la o corporaţie religioasă, deşi, în realitate, munca sa de întreţinere a parcurilor publice nu îşi are sediul pe proprietatea bisericii. De asemenea, această muncă nu este de natură religioasă şi nici nu este considerată ca promotoare a închinării false.

Care este efectul general pe care îl produce prestarea unei anumite munci?

S-ar putea ca prestarea muncii respective să-i poticnească pe mulţi şi să aducă, deci, „condamnare“? (1 Timotei 3:2, 10). Cum ar afecta această activitate conştiinţa lucrătorului?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

Un semen creştin te poate ajuta să afli ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu despre o problemă de conştiinţă.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 25]

Gîndeşte-te la felul în care hotărîrile sau acţiunile tale îi pot afecta pe alţii