-
Perseverenţa este esenţială pentru creştiniTurnul de veghe – 1993 | 15 septembrie
-
-
17. a) Ce încercări a suportat Isus? b) Din ce anume se poate sesiza suferinţa cumplită pe care a suportat-o Isus (vezi nota de subsol)?
17 Biblia ne îndeamnă să ‘privim ţintă’ la Isus şi ‘să ne uităm bine la el’. Ce încercări a suportat el? Unele dintre ele au fost rezulatul păcatului şi al imperfecţiunii altora. Isus a suportat nu numai ‘împotrivire [vorbire contradictorie, NW] din partea păcătoşilor’, ci şi probleme care au apărut între discipolii săi, inclusiv certurile lor repetate cu privire la cine era cel mai mare dintre ei. Mai mult decât atât, el a fost supus unui incomparabil test de credinţă. El „a suferit crucea [stâlpul de tortură, NW]“ (Evrei 12:1–3; Luca 9:46; 22:24). Este greu chiar şi să ne imaginăm suferinţa psihică şi fizică pe care o implica durerea pironirii pe stâlp şi ruşinea de a fi executat ca blasfemator.a
18. Conform apostolului Pavel, care sunt cele două lucruri care l-au susţinut pe Isus?
18 Ce anume l-a făcut capabil pe Isus să persevereze până la sfârşit? Apostolul Pavel menţionează două lucruri care l-au susţinut pe Isus: ‘rugăciuni şi cereri’, precum şi „bucuria care-I era pusă înainte“. Lui Isus, Fiul perfect al lui Dumnezeu, nu i-a fost ruşine să ceară ajutor „cu strigăte mari şi cu lacrimi“ (Evrei 5:7; 12:2). Îndeosebi în preajma încercării supreme el a constatat că este necesar să se roage neîncetat şi cu ardoare (Luca 22:39–44). Ca răspuns la implorările lui Isus, Iehova nu a îndepărtat încercarea, ci l-a întărit efectiv ca s-o poată suporta. Isus a suportat şi pentru că a privit dincolo de stâlpul de tortură, la răsplata sa — bucuria de a fi contribuit la sfinţirea numelui lui Iehova şi la răscumpărarea rasei umane din moarte. — Matei 6:9; 20:28.
-
-
Perseverenţa este esenţială pentru creştiniTurnul de veghe – 1993 | 15 septembrie
-
-
20 Uneori trebuie să perseverăm printre lacrimi. Pentru Isus, durerea cauzată de stâlpul de tortură nu era în sine un motiv de bucurie. Bucuria se afla mai curând în răsplata care-i era pusă înainte. În cazul nostru, nu este realist să credem că întotdeauna vom exulta de bucurie când vom fi în încercări (compară cu Evrei 12:11). Privind însă înainte, la răsplată, putem să ‘considerăm ca o mare bucurie’ chiar şi faptul de a ne confrunta cu cele mai grele situaţii (Iacov 1:2–4, NW; Faptele 5:41). Important este să rămânem fermi — chiar dacă trebuie să facem aceasta vărsând lacrimi. În definitiv, Isus nu a zis ‘cine varsă cît de puţine lacrimi va fi salvat’, ci „cine va răbda [va fi perseverat, NW] pînă la sfîrşit, va fi mîntuit“. — Matei 24:13.
-