Rezonabilitatea — un indiciu al înţelepciunii divine

6. Care sunt înţelesul literal şi conotaţiile cuvântului grecesc utilizat de Iacov pentru descrierea înţelepciunii divine?

⁶ Discipolul Iacov a utilizat un cuvânt interesant pentru a descrie înţelepciunea acestui Dumnezeu extrem de adaptabil. El a scris: „Înţelepciunea de sus este . . . rezonabilă“ (Iacov 3:17, NW). Cuvântul grecesc pe care l-a utilizat el aici (epieikés) este dificil de tradus. Traducătorii au utilizat cuvinte ca „blândă“, „îngăduitoare“, „răbdătoare“ şi „plină de tact“. New World Translation îl redă prin „rezonabilă“, indicând la nota de subsol că înţelesul său literal este „lipsit de rigiditate“.a Cuvântul transmite totodată ideea de a nu insista asupra literei legii, de a nu fi excesiv de strict sau de sever. Biblistul William Barclay comentează în New Testament Words: „Elementul esenţial şi de bază privitor la epieikeia este că aceasta îşi are originea la Dumnezeu. Dacă Dumnezeu insista asupra drepturilor sale, dacă Dumnezeu aplica asupra noastră doar normele rigide ale legii, unde am fi ajuns? Dumnezeu este exemplul suprem al cuiva care este epieikēs şi care tratează cu alţii cu epieikeia”.

7. Cum a dovedit Iehova în grădina Edenului că este rezonabil?

⁷ Să ne gândim la timpul când omenirea s-a răzvrătit împotriva suveranităţii lui Iehova. Cât de uşor ar fi fost pentru Dumnezeu să-i execute pe cei trei rebeli ingraţi Adam, Eva şi Satan! De câtă durere s-ar fi cruţat prin aceasta! Şi cine i-ar fi putut contesta dreptul de a pretinde o astfel de judecată strictă? Însă Iehova niciodată nu şi-a încorsetat organizaţia sa cerească asemănătoare unui car într-un standard rigid, inadaptabil, al dreptăţii. Astfel, acest car nu a trecut în mod necruţător peste familia umană şi peste toate perspectivele unui viitor fericit pentru omenire. Dimpotrivă, Iehova şi-a manevrat carul cu repeziciunea fulgerului. Imediat după răzvrătire, Iehova Dumnezeu a schiţat un scop pe termen lung care oferea îndurare şi speranţă tuturor descendenţilor lui Adam. — Geneza 3:15.

8. a) Cum contrastează punctul de vedere greşit al creştinătăţii despre rezonabilitate cu adevărata rezonabilitate a lui Iehova? b) De ce putem spune că faptul că Iehova este rezonabil nu înseamnă că el şi-ar putea compromite principiile divine?

⁸ Faptul că Iehova este rezonabil nu înseamnă însă că el şi-ar putea compromite principiile divine. Bisericile de astăzi ale creştinătăţii se gândesc poate că sunt rezonabile închizând ochii la imoralitate doar pentru a intra în graţiile capricioaselor lor turme (compară cu 2 Timotei 4:3). Iehova niciodată nu-şi încalcă legile, nici nu-şi compromite principiile. Mai degrabă, el se arată dispus să fie flexibil, să se adapteze circumstanţelor, astfel încât aceste principii să poată fi aplicate atât în mod drept, cât şi plin de îndurare. El este întotdeauna atent la păstrarea echilibrului între exercitarea dreptăţii şi a puterii şi iubirea şi înţelepciunea sa rezonabilă. Să examinăm trei moduri în care Iehova se dovedeşte rezonabil.

‘Gata să ierte’

9, 10. a) Ce legătură există între faptul de a fi „gata să ierţi“ şi rezonabilitate? b) Cum a beneficiat David de promptitudinea lui Iehova de a ierta, şi de ce?

⁹ David a scris: „Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi şi plin de îndurare cu toţi cei care Te cheamă“ (Psalmul 86:5). Când Scripturile ebraice au fost traduse în greacă, pentru expresia „gata să ierţi“ s-a folosit cuvântul epieikés, sau „rezonabil“. Într-adevăr, faptul de a fi gata să ierţi şi să manifeşti îndurare este probabil modalitatea fundamentală de a manifesta rezonabilitate.

¹⁰ David însuşi ştia foarte bine cât de rezonabil este Iehova în această privinţă. Când David a comis adulter cu Bat-Şeba şi a pus la cale uciderea soţului ei, atât el, cât şi Bat-Şeba au fost pasibili de pedeapsa cu moartea (Deuteronomul 22:22; 2 Samuel 11:2–27). Dacă acest caz ar fi fost judecat de judecători umani rigizi, ambii puteau foarte bine să-şi piardă viaţa. Dar Iehova a dat dovadă de rezonabilitate (epieikés), fapt care, aşa cum afirmă Vine’s Expository Dictionary of Biblical Words, „exprimă preocuparea de a lua în considerare «în mod indulgent şi rezonabil circumstanţele unui caz»“. Circumstanţele care au influenţat decizia plină de îndurare a lui Iehova au inclus probabil căinţa sinceră a răufăcătorilor şi îndurarea pe care David însuşi o manifestase înainte în favoarea altora (1 Samuel 24:4–6; 25:32–35; 26:7–11; Matei 5:7; Iacov 2:13). Însă, în armonie cu descrierea pe care şi-a făcut-o Iehova în Exodul 34:4–7, era rezonabil ca Iehova să-i administreze lui David corectare. El l-a trimis la David pe profetul Natan cu un mesaj puternic, făcându-l să înţeleagă că dispreţuise cuvântul lui Iehova. David s-a căit şi astfel nu a murit pentru păcatul său. — 2 Samuel 12:1–14.