8, 9. Ce mângâiere am putea găsi în 1 Petru 5:6–11?

⁸ Petru a adăugat: „Smeriţi-vă [umiliţi-vă, NW] deci sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrivit, El să vă înalţe, aruncând asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi. Fiţi treji şi vegheaţi, pentru că potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că fraţii voştri, în lume, trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. Şi Dumnezeul oricărui har [oricărei bunătăţi nemeritate, NW], care v-a chemat în [unitate cu, NW] Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţin timp, El Însuşi vă va desăvârşi [va sfârşi formarea voastră, NW], vă va întări, vă va da putere, vă va face neclintiţi. A Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin“. — 1 Petru 5:6–11.

10. Care sunt cele trei calităţi la care se face aluzie în 1 Petru 5:6, 7, calităţi care ne pot ajuta să ne atenuăm îngrijorarea?

¹⁰ Cuvintele din 1 Petru 5:6, 7 fac aluzie la trei calităţi care ne pot ajuta să facem faţă îngrijorării. Una este umilinţa, sau „umilinţă a minţii“. Versetul 6 se încheie cu expresia „la timpul potrivit“, care sugerează necesitatea de a avea răbdare. Versetul 7 arată că putem să ne aruncăm plini de încredere toate îngrijorările asupra lui Dumnezeu, ‘căci El Însuşi îngrijeşte de noi’, iar aceste cuvinte ne încurajează să avem încredere deplină în Iehova. Aşadar, să vedem cum ne pot ajuta umilinţa, răbdarea şi încrederea deplină în Dumnezeu să ne atenuăm îngrijorarea.

Cum ne poate ajuta umilinţa

11. Cum ne-ar putea ajuta umilinţa să facem faţă îngrijorării?

¹¹ Dacă suntem umili, vom admite că gândurile lui Dumnezeu sunt infinit superioare gândurilor noastre (Isaia 55:8, 9). Umilinţa ne ajută să ne recunoaştem limitele capacităţii noastre de gândire în comparaţie cu capacitatea de gândire atotcuprinzătoare a lui Iehova. El vede lucruri pe care noi nu le discernem, aşa cum s-a dovedit în cazul dreptului Iov (Iov 1:7–12; 2:1–6). Umilindu-ne „sub mâna cea tare a lui Dumnezeu“, ne recunoaştem poziţia noastră inferioară faţă de Suveranul Suprem. În schimb, aceasta ne ajută să facem faţă situaţiilor pe care el le permite. Inima noastră tânjeşte, poate, după o eliberare imediată, însă, întrucât calităţile lui Iehova sunt într-un echilibru perfect, el ştie cu precizie când şi cum să acţioneze în folosul nostru. Asemenea unor copii, aşadar, să ne ţinem cu umilinţă de mâna puternică a lui Iehova, având încredere că el ne va ajuta să facem faţă îngrijorărilor noastre. — Isaia 41:8–13.

12. Cum ar putea fi influenţată îngrijorarea cu privire la siguranţa materială dacă aplicăm cu umilinţă cuvintele din Evrei 13:5?

¹² Umilinţa include şi faptul de a fi dispuşi să aplicăm sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu, sfaturi care ne pot adeseori diminua îngrijorarea. De exemplu, dacă îngrijorările noastre au rezultat dintr-o implicare serioasă în urmărirea unor obiective materiale, ar fi bine să reflectăm la sfatul lui Pavel: „Modul vostru de viaţă să fie liber de iubirea de bani, mulţumiţi-vă cu lucrurile existente. Căci el [Dumnezeu] a zis: «Cu nici un chip nu te voi părăsi; nicidecum nu te voi abandona»“ (Evrei 13:5, NW). Aplicând în mod umil acest sfat, mulţi s-au eliberat de o mare îngrijorare cu privire la siguranţa materială. Chiar dacă situaţia lor financiară poate că nu s-a îmbunătăţit, acest lucru nu le mai domină gândurile, prejudiciindu-i pe plan spiritual.

Rolul răbdării

13, 14. a) În ce priveşte perseverenţa răbdătoare, ce exemplu a dat Iov? b) Cum ne poate ajuta faptul de a-l aştepta cu răbdare pe Iehova?

¹³ Expresia „la timpul potrivit“ din 1 Petru 5:6 sugerează necesitatea faptului de a dovedi perseverenţă răbdătoare. Uneori, o problemă persistă timp îndelungat, iar acest lucru poate face să crească îngrijorarea. Îndeosebi într-o astfel de situaţie este necesar să lăsăm lucrurile în mâna lui Iehova. Discipolul Iacov a scris: „Iată, noi îi declarăm fericiţi pe cei care au perseverat. Aţi auzit de perseverenţa lui Iov şi aţi văzut rezultatul pe care l-a dat Iehova, deoarece Iehova este plin de afecţiune tandră şi îndurător“ (Iacov 5:11, NW). Iov a suferit o ruinare economică, pierderea celor zece copii, o boală respingătoare şi a fost condamnat de nişte consolatori falşi. O anumită măsură de îngrijorare ar fi normală într-o asemenea situaţie.

¹⁴ În orice caz, Iov a fost exemplar în ce priveşte perseverenţa răbdătoare. Dacă şi noi suportăm un test aspru al credinţei, poate că trebuie să aşteptăm pentru a primi eliberarea, la fel cum a făcut el. Însă Dumnezeu a acţionat în folosul lui Iov, eliberându-l în cele din urmă din suferinţele sale şi răsplătindu-l din abundenţă (Iov 42:10–17). Faptul de a-l aştepta cu răbdare pe Iehova ne dezvoltă perseverenţa şi dezvăluie profunzimea devoţiunii noastre faţă de el. — Iacov 1:2–4.