Ce organizaţie alegi — a lui Iehova sau a lui Satan?

„Alegeţi astăzi cui îi veţi servi”. — Iosua 24:15.

1, 2. a) Ce alegere trebuie să facem? De ce este urgent să ne decidem în această privinţă? b) A cui decizie, luată acum nouăsprezece secole, a fost de importanţă universală? Ce alegere a făcut el?

ASTĂZI este timpul în care trebuie să alegem între două mari organizaţii. Din punct de vedere istoric, acest lucru nu este nou, dar astăzi necesitatea de a face o alegere corectă este mai urgenţă decît oricînd înainte. În urmă cu două mii de ani, un personaj istoric a cărui decizie în această chestiune urma să aibă cea mai mare importanţă pentru întregul univers, a fost confruntat cu necesitatea de a face o astfel de alegere.

² Doi martori ai acestui fapt, doi cercetători ai realităţilor istorice, anume Matei Levi, un fost perceptor de impozite şi Luca, un medic, ne dau mărturia care clarifică adevărul despre acest lucru. Personajul istoric asupra căruia erau aţintiţi ochii universului întreg a fost Isus Cristos care a trăit în Orientul Mijlociu. Matei Levi ne relatează că Satan Diavolul „i-a arătat toate regatele lumii şi gloria lor şi i-a zis: ’Toate aceste lucruri ţi le voi da ţie dacă te vei pleca şi vei îndeplini un act de închinare în faţa mea’”. Isus nu a contestat pretenţia lui Satan de a fi stăpînitorul lumii organizate, dar el a respins fără ezitare oferta lui (Mat. 4:8–10). Isus a refuzat să părăsească organizaţia căreia îi aparţinea deja, pentru a se alătura organizaţiei lui Satan.

3. Sub ce înfăţişare apare Satan în Apocalipsa? Din cine se compune organizaţia sa?

³ Un asociat intim al lui Isus Cristos, şi anume fostul pescar Ioan, fiul lui Zebedei, a scris relatarea care constituie acum ultima carte a Bibliei. În această carte adversarul, Satan Diavolul, apare sub înfăţişarea unei creaturi pe care Ioan nu şi-ar fi putut-o imagina niciodată de la sine. Sub inspiraţie divină, apostolul îl descrie ca pe „un mare balaur de culoarea focului, cu şapte capete şi zece coarne şi pe capetele sale şapte diademe” (Apoc. 1:1, 9, 10; 12:3). Această creatură ciudat alcătuită este numită „balaurul cel mare (. . .) şarpele originar, cel ce este numit Diavolul şi Satan”. În urma unui război în cerurile invizibile sau în domeniul spiritual, balaurul simbolic „a fost aruncat pe pămînt şi îngerii săi au fost aruncaţi împreună cu el” (Apoc. 12:7–9). Aceşti îngeri demonici care au luptat de partea lui Satan compun organizaţia sa spirituală.

4. a) Ce reprezintă „fiara sălbatică” ce iese din mare? b) Ce atitudine adoptă oamenii lumii faţă de această „fiară”? Cînd şi cum îşi vor da seama de eroarea lor?

⁴ În organizaţia lui Satan există şi o parte vizibilă, umană. Sîntem noi oare membri ai acesteia, alăturîndu-ne ei? În Apocalips, capitolul 13, această parte a organizaţiei Diavolului este înfăţişată ca o fiară sălbatică ce iese din mare. Ce atitudine ia omenirea faţă de această creatură simbolică? Să ascultăm: „Şi balaurul i-a dat fiarei puterea şi tronul său şi [o] mare autoritate (. . .) şi tot pămîntul urma cu admiraţie fiara sălbatică. Şi ei i s-au închinat balaurului pentru că acesta a dat autoritate fiarei sălbatice şi s-au închinat fiarei sălbatice prin cuvintele: ’Cine este asemenea fiarei sălbatice şi cine se poate lupta cu ea?’” (Apoc. 13:2–4). Aceşti închinători ai părţii pămînteşti vizibile a organizaţiei lui Satan îşi vor da seama în cele din urmă de eroarea lor, căci, conform cu Apocalips 19:11–21, glorificatul Isus Cristos cu oştirile sale îngereşti organizate se vor lupta cu „fiara sălbatică” la Har-Maghedon şi o vor distruge. — Apoc. 16:14–16.

5. Ce sistem de lucruri continuă să existe pînă la războiul de la Har-Maghedon?

⁵ Pînă atunci, după cum arată apostolul Pavel în Ef. 2:2, mai continuă să existe încă „sistemul de lucruri al acestei lumi, conform domnitorului autorităţii aerului, spiritul care operează acum în fiii neascultării”, sistem menţionat de apostolul Pavel la II Cor. 4:4. Tot acolo Pavel spune că „dumnezeul acestui sistem de lucruri a orbit mintea necredincioşilor”. În ce scop? „Ca să nu-i lumineze strălucitoarea lumină a glorioasei veşti bune despre Cristos, care este imaginea lui Dumnezeu”.

6. a) Potrivit cu Efeseni 6:11–18, ce fel de război trebuie să poarte creştinii? b) Înseamnă oare lucrul acesta că nu avem de luptat împotriva elementelor organizaţiei vizibile ale lui Satan?

⁶ Pavel demască organizaţia invizibilă a Diavolului în Efeseni 6:12, unde citim: „Noi avem [de purtat] o luptă, nu împotriva sîngelui şi cărnii ci împotriva guvernelor, împotriva autorităţilor, împotriva domnitorilor mondiali ai acestui întuneric, împotriva forţelor spirituale rele din locurile cereşti”. Pavel nu spune aici că nu există o parte pămîntească vizibilă a organizaţiei lui Satan. El ne aminteşte doar că noi, care sîntem creştini, nu ducem o luptă violentă împotriva elementelor omeneşti vizibile ale organizaţiei lui Satan cu scopul de a o răsturna. Cînd Isus Cristos a fost în carne pe pămînt, el nu a încercat să răstoarne organizaţia lui Satan şi nici discipolii săi nu încearcă aceasta, căci un asemenea efort le-ar irosi timpul şi totul s-ar solda cu un eşec. Ei trebuie să poarte un război spiritual ca să nu devină o parte a organizaţiei lui Satan, şi în acest scop ei trebuie să-şi ia armura şi armele descrise de Pavel în Efeseni 6:11–18.

7. a) Ce semnifică faptul că Satan are o organizaţie? De ce? b) Cum a fost arătat acest lucru în parabola lui Isus despre ogorul în care duşmanul a semănat neghină?

⁷ Este de netăgăduit faptul că Satan are o puternică organizaţie compusă dintr-o parte invizibilă şi o parte vizibilă. Satan Diavolul este un imitator cu scopul de a înşela. Aşadar, din faptul că el are o organizaţie se poate deduce că şi principalul său adversar, Iehova Dumnezeu, are o organizaţie. Astfel Satan, imitatorul, a înselat milioane de oameni, făcîndu-i să creadă că ei acceptă, adoptă şi se alătură de partea lucrurilor drepte şi corecte (II Cor. 11:13–15). Ca ilustrare, să ne gîndim la parabola lui Isus despre grîu şi neghină sau sălbăţie. Aspectul de început al neghinei sau sălbăţiei este atît de apropiat de cel al grîului încît, în acel stadiu incipient de creştere, exista primejdia de a smulge firele de grîu în locul celor de neghină sau sălbăţie, semănate de Diavol (Mat. 13:24–30, 36–43). Isus a explicat că neghina sau sălbăţia îi reprezintă pe „fiii celui rău, iar duşmanul care a semănat-o este Diavolul”.

8. Corespunzător primei scrisori a lui Ioan şi celei de a doua scrisori a lui Pavel către tesaloniceni, ce avea să reprezinte neghina?

⁸ La secerişul care are loc în timpul ,încheierii sistemului de lucruri’, neghina simbolică constituie anticristul prezis. În prima sa scrisoare, redactată spre sfîrşitul secolului întîi, apostolul Ioan scrie: „După cum aţi auzit că anticristul vine, chiar acum au apărut mulţi anticrişti . . . „Iată anticristul, [este] cel ce neagă pe Tatăl şi pe Fiul” (I Ioan 2:18, 22). Aceste cuvinte sînt în armonie cu cele scrise de apostolul Pavel cu circa 50 de ani mai înainte, privitor la ziua lui Iehova. El a zis: „Ea nu va veni pînă nu vine întîi apostazia şi pînă nu se descoperă omul care dispreţuieşte legea, fiul distrugerii”. Desigur că Pavel nu s-a referit la un om literal, căci el continuă să zică: „Într-adevăr misterul acestui dispreţ faţă de lege deja lucrează; . . . Dar prezenţa celui ce dispreţuieşte legea are loc conform acţiunii lui Satan, cu tot felul de lucrări puternice şi semne mincinoase şi minuni şi cu orice înşelăciune a nedreptăţii pentru cei ce pier, ca plată pentru că nu au acceptat iubirea adevărului, ca să fie salvaţi” — II Tes. 2:3, 7–10.

9. a) Ce loc ocupă „misterul acestui dispreţ faţă de lege” în cadrul lucrării lui Satan? b) Ce loc ocupă creştinătatea în cadrul Babilonului cel Mare?

⁹ Din aceste cuvinte reiese evident că anticristul, omul apostat care dispreţuieşte legea, „misterul acestui dispreţ faţă de lege”, este capodopera lui Satan sub forma unei organizaţii. Ea este o imitaţie a creştinismului organizat şi astfel i se opune acestuia. Ca înlocuitor al adevăratei organizaţii creştine, ea îşi găseşte expresia în creştinătatea din prezent. Acest nume, desemnînd el însuşi domeniul creştinătăţii, este un nume amăgitor, căci creştinătatea este de fapt cea mai puternică parte a Babilonului cel Mare, imperiul mondial al religiei false, aflat sub suveranitatea lui Satan Diavolul.

10. În lumina cuvintelor lui Ioan şi Pavel, ce este în realitate creştinătatea? Ce pretinde fiecare dintre organizaţiile membre ale ei?

¹⁰ În lumina celor afirmate de apostolii Pavel şi Ioan, creştinătatea reprezintă o abandonare a adunării originare, adevărate, a lui Isus Cristos, o rebeliune împotriva ei şi un act de apostazie. Spre deosebire de adunarea creştină din secolul întîi, creştinătatea cuprinde astăzi peste o mie de organizaţii religioase sectante, fiecare pretinzînd că este creştină şi că reprezintă creştinismul biblic.

NUMELE ORGANIZAŢIEI

11. Ce nume au decis să poarte, în urmă cu un secol, editorii revistei Turnul de veghere?

¹¹ Referindu-se la aceste organizaţii religioase divizate ce compun creştinătatea, ediţia revistei Turnul de veghere din februarie 1884 (de acum aproape un secol) afirma următoarele sub titlul „Numele nostru”:

„Sîntem întrebaţi tot mereu de noi cititori, din toate părţile ţării: Prin ce nume vă identificaţi? Sînteţi ’baptişti primitivi’? Sînteţi ’baptişti misionari’? Sînteţi ’universalişti’? Sînteţi ’adventişti’? Sînteţi ’metodişti primitivi’? etc, etc. Noi am încercat de multe ori să ne facem cunoscută poziţia şi acum ne vom strădui din nou s-o facem în cîteva cuvinte.

Noi nu aparţinem NICI UNEI organizaţii pămînteşti; prin urmare, dacă aţi înşira lista completă a sectelor, v-am răspunde: Nu, nu facem parte din nici una. Aderăm doar la organizaţia cerească ai cărei membri îşi au ,numele scrise în cer’ (Evr. 12:23; Luca 10:20). Toţi sfinţii care trăiesc acum sau care au trăit în cursul acestui secol aparţin BISERICII NOASTRE: astfel ei toţi sînt O SINGURĂ biserică şi nu există o ALTA recunoscută de Domnul. Prin urmare, orice organizaţie pămîntească ce se opune oricît de puţin acestei uniuni a sfinţilor, se opune învăţăturilor Scripturii şi voinţei Domnului care vrea ca ei ,să fie UNA’” — Ioan 17:11.

12. Ce a afirmat ediţia Turnului de veghere din martie 1883, pentru a arăta că membrii consacraţi şi botezaţi ai adunării creştine fac parte din organizaţia lui Dumnezeu?

¹² Arătînd că membrii consacraţi şi botezaţi ai adevăratei biserici sau adunări născute de spirit sînt uniţi cu partea cerească invizibilă a organizaţiei lui Dumnezeu, ediţia Turnului de veghere din martie 1883 pagina 6, spunea următoarele:

„Dar, deşi este imposibil pentru omul firesc să vadă organizaţia noastră, pentru că nu poate înţelege lucrurile Spiritului lui Dumnezeu, noi avem convingerea că tu poţi observa faptul că adevărata Biserică este organizată cu foarte mare eficacitate şi în ordinea de activitate cea mai bună cu putinţă . . .

Recunoscînd această organizaţie, care este un produs al Spiritului, şi nedorind nici o asemănare cu ceea ce aparţine lumii care nu o poate vedea sau înţelege, nici sîntem întru totul dispuşi să suportăm oprobriula rezervat unui popor deosebit . . .

Noi avem o credinţă neţărmurită în Comandantul nostru; iar această organizaţie perfectă, învizibilă pentru lume, continuă să înainteze în marş spre victoria sigură şi glorioasă”.

13. a) Ce carte a publicat Societatea Watch Tower în 1904? Pe ce texte biblice s-a bazat titlul ei? b) Care era titlul Studiului al V-lea al cărţii?

¹³ În anul 1904 The Watch Tower Bible and Tract Society a publicat cartea intitulată „Noua creaţie”. Titlul acestei publicaţii s-a bazat pe următoarele texte biblice: „De aceea, dacă un om este în Cristos, el este o creatură nouă; lucrurile vechi au trecut; iată, toate lucrurile au devenit noi” (II Cor. 5:17, Authorized Version). „Căci în Cristos Isus nici circumcizia nu valorează ceva şi nici necircumcizia, ci o creatură nouă” (Gal. 6:15, AV). Studiul al V-lea din al VI-lea volum al Studiilor în Scripturi pag. 195, începe astfel: „Deoarece Noua creaţie nu va atinge perfecţiunea decît la întîia înviere, organizaţia va fi completă numai atunci. Aspectul templului indică spre aceea că noi, ca pietre vii, sîntem chemaţi sau invitaţi acum să ne ocupăm locurile în gloriosul templu şi, potrivit cu explicaţia apostolului (I Pet. 2:5), noi venim la Isus care, ca reprezentant al Tatălui, ne modelează, ne dăltuieşte, ne ajustează şi ne cizelează pentru a ne ocupa locurile în gloriosul templu al viitorului — locul de întîlnire dintre Dumnezeu şi lume”. În mod potrivit, titlul acestui studiu sau capitol al cincilea este „Organizaţia noii creaţii”.

14. a) Ce efect au avut evenimentele primului război mondial asupra acelora care au ieşit din Babilonul cel Mare şi s-au ataşat de Societatea Watch Tower? b) Ce expresie legată de această chestiune a fost mult întrebuinţată de atunci încoace?

¹⁴ Cele de mai sus arată felul în care au văzut lucrurile înainte de primul război mondial izbucnit în 1914, aceia care au ieşit din Babilonul cel Mare şi care s-au asociat cu The Watch Tower Bible and Tract Society. După dificilele experienţe avute în decursul acelui conflict mondial, prăpastia dintre membrii loiali ai „noi creaţii” şi Babilonul cel Mare s-a adîncit şi mai mult. Pătrunderea spirituală în multe profeţii biblice care au urmat să se împlinească din 1914 s-a intensificat. Un congres postbelic la care au participat mai multe sute dintre ei a avut loc la Cedar Point, Ohio, S.U.A. între 1–8 septembrie 1919, congres de la care ei au început să discearnă detaliile lucrării lui Dumnezeu care îi aştepta. De atunci încoace s-a vorbit mult despre „organizaţia lui Dumnezeu”.

15. a) Cu ce profeţie s-a ocupat în mod deosebit expunerea „Regatul cerurilor este aproape”, ţinută la congresul din Cedar Point? b) Ce organizaţii a opus vorbitorul în cadrul acelei expuneri?

¹⁵ Un al doilea congres a fost ţinut în Cedar Point, Ohio, în septembrie 1922. Vineri, 8 septembrie, dată care a fost numită „Ziua”, J. F. Rutherford, preşedintele de atunci al Societăţii Watch Tower, şi-a ţinut istoricul său discurs bazat pe Matei 4:17 (AV), „Regatul cerurilor este aproape”. El a analizat minuţios profeţia lui Isaia din capitolul 6, în aplicarea sa modernă. Cuvintele sale semnificative referitoare la organizaţia duşmană merită să fie publicate din nou:

„Iehova, Marele Domnitor al universului, pe care se bazează orice stăpînire dreaptă, a planificat răscumpărarea şi eliberarea rasei umane şi a organizat naţiunea lui Israel astfel încît să prefigureze acest fapt. În această naţiune el a instituit religia adevărată, poruncindu-i să i se închine lui ca unicul Dumnezeu adevărat. Satan, adversarul, dumnezeul imitator, a introdus falsa religie printre popoarele din jurul lui Israel şi le-a făcut să i se închine lui şi altor demoni. Puterea exercitată de către Iehova peste poporul său este spiritul sfînt. Legătura dintre Satan şi cei ce-l urmează este spiritul rău. Din cauză că a cedat maşinaţiilor sale, Israel a fost înşelat de Satan, ajungînd să i se supună. Dumnezeu a pronunţat o sentinţă asupra naţiunii şi a executat-o în 606 î.Cr. iar Satan a devenit dumnezeul acestei lumi. El mai este numit şi prinţul puterii aerului, lucru prin care se face referire la organizaţia sa vizibilă şi invizibilă . . .

Conducătorii financiari şi domnitorii puternici ai pămîntului s-au strîns la Paris pentru o conferinţă de pace şi clerul aşa numitei creştinătăţi li s-a alaturat; iar urmarea a fost apariţia Ligii Naţiunilor, ultima unealtă adusă în existenţă de Diavol pentru a înlocui Regatul lui Mesia. Aşa numita creştinătate nu numai că s-a asociat cu marii oameni de afaceri şi politicieni, dar s-a şi lăudat cu aceasta; iar biserica nominală (acum o parte a organizaţiei Diavolului şi fără autoritatea de-a servi în serviciul preoţesc) a înaintat să aducă tămîie . . .

Dar vor auzi conducătorii religioşi şi turma lor care sprijineşte organizaţia Diavolului? Profetul Domnului răspunde: ,Vor auzi, într-adevăr, dar nu vor înţelege; şi vor vedea, într-adevăr, dar nu vor percepe . . .’”.

16. Cu ce apel şi-a atins vorbitorul punctul culminant al discursului său referitor la regatul lui Dumnezeu prin Cristos?

¹⁶ În armonie cu obiectul discuţiei despre regatul lui Dumnezeu prin Cristos, J. F. Rutherford a ajuns la punctul culminant al pasionantei sale expuneri prin cuvintele:

„Anunţaţi mesajul în lung şi în lat. Lumea trebuie să afle că Iehova este Dumnezeu şi că Isus Cristos este Regele regilor şi Domnul domnilor. Aceasta este ziua tuturor zilelor. Priviţi, Regele domneşte! Voi sînteţi agenţii săi de publicitate. De aceea, vestiţi! Vestiţi! Vestiţi-l pe Rege şi regatul său!” — Turnul de veghere 1 noiembrie 1922, paginile 331–337 (engl.).

17. În ciuda creşterii populaţiei, ce urmări a avut excelenta „organizare de teren” făcută din 1922? Ce au dovedit astfel martorii lui Iehova?

¹⁷ În ediţia din 15 decembrie 1922, sub titlul „Organizarea de teren” Turnul de veghere spunea următoarele în darea de seamă anuală: „Eficienţa cu care mărturia trebuie neapărat oferită depinde în mare măsură de eforturile organizate depuse pe teren” (Pagina 389). Din acel an postbelic (1922) populaţia lumii a crescut cu două miliarde de locuitori. Vestitorii Regelui numit al lui Iehova şi ai regatului său mesianic s-au înmulţit şi ei. În conformitate cu mărturia eficace depusă pînă acum, martorii consacraţi şi botezaţi ai lui Iehova au dat o dovadă de netăgăduit referitoare la poziţia pe care au luat-o în principala problemă de controversă a timpului nostru: „Ce organizaţie alegi — a lui Iehova sau a lui Satan?”

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 4]

Glorificatul Isus Cristos şi oştirile sale îngereşti organizate vor distruge „fiara sălbatică” în Har-Maghedon.