Cîntarea 42
„Iată calea“
1. Iehova ne cheamă cu-al său glas‚ mereu‚
Spunînd: „Iată calea“ ce-o vrea Dumnezeu.
El a stabilit un canal excelent
Prin care vorbeşte‚ dînd avertisment.
Pe calea sa noi vom umbla.
Nu pierde timp! Nu-ntîrzia!
Noi înşine-auzim chemarea limpede.
Mereu deci să vorbim de ea.
Iar spiritul sfînt‚ azi‚ ne va ajuta‚
Pe-al integrităţii drum noi vom călca.
2. Plăcut este glasul din spate-auzit.
Instructorul calea şi-a dezvăluit.
Cu discernămînt şi cu grij-ascultăm‚
Căci pasul greşit vrem să îl evităm.
Umblaţi pe-acest drum glorios‚
Adevărat‚ sfînt‚ luminos.
Azi ai credinţei ochi reala pace văd‚
Căci Rege e acum Cristos.
La dreapta sau stînga să nu deviem‚
Căci astfel curaj şi progres noi avem.
3. Noi calea divină o vom prezenta
Acelora care ne vor asculta.
Cum vin porumbeii spre-al lor cuib în zbor‚
Ei vin la Refugiul şi la Stînca lor.
Iehova ne va libera‚
Ne va-ndruma cu mîna sa‚
Pe dreptele-i cărări şi-a desfătării căi‚
Spre viaţa ce nu va-nceta.
’Nălţîndu-ne capul‚ noi pasul grăbim‚
Privind spre Regat‚ loc de-odihnă sublim.