Fiţi un exemplu în vorbire şi în conduită
1 Apostolul Pavel l-a îndemnat pe Timotei să devină un exemplu în vorbire şi în conduită (1 Tim. 4:12). Şi noi ar trebui să dăm dovadă de o vorbire şi o conduită exemplare, mai ales când suntem în minister, deoarece o astfel de atitudine poate fi hotărâtoare în ce priveşte sensibilizarea inimii celor pe care îi întâlnim.
2 Trebuie să dăm dovadă de bune maniere, printre care curtoazie, consideraţie, amabilitate, politeţe şi tact. Reflectând aceste calităţi, noi arătăm că suntem conştienţi de modul în care acţiunile noastre influenţează sentimentele altora. Bunele maniere în minister pot fi comparate cu condimentele care dau savoare mâncării. Fără ele, mâncarea sănătoasă poate fi dulceagă şi neapetisantă. Dacă nu avem bune maniere când tratăm cu alţii, efectul poate fi similar. — Col. 4:6.
3 Fiţi un exemplu în vorbire: Zâmbetul prietenos şi salutul călduros sunt esenţiale atunci când prezentăm vestea bună. Când dăm savoare introducerilor noastre cu căldură şi sinceritate, noi îi dovedim locatarului că suntem sincer interesaţi de el. Când el vorbeşte, ascultaţi cu atenţie şi manifestaţi respectul cuvenit faţă de părerea sa. Când vorbiţi voi, faceţi-o cu tact şi bunăvoinţă. — Compară cu Faptele 6:8.
4 Uneori întâlnim câte o persoană care nu este prietenoasă, ba chiar este agresivă. Cum ar trebui să reacţionăm? Petru ne-a îndemnat să vorbim într-o manieră care să denote „blândeţe şi . . . respect profund“ (1 Pet. 3:15, NW; Rom. 12:17, 18). Isus a spus că, dacă un locatar respinge în mod nepoliticos mesajul Regatului, noi trebuie pur şi simplu ‘să ne scuturăm praful de pe picioare’ (Mat. 10:14). Dacă în astfel de situaţii dăm dovadă de maniere exemplare, s-ar putea să înmuiem inima celui care se împotriveşte.
5 Fiţi un exemplu în conduită: Predicarea veştii bune pe străzi aglomerate şi în pieţe publice pretinde să avem consideraţie, să nu vorbim niciodată prea tare sau să fim prea insistenţi, să nu blocăm mersul trecătorilor. Când ne aflăm în casele persoanelor interesate, trebuie să ne păstrăm buna cuviinţă şi să ne comportăm ca nişte musafiri agreabili, arătându-ne aprecierea pentru ospitalitatea lor. Când ne însoţeşte vreun copil, acesta trebuie să manifeste respect faţă de locatar şi faţă de bunurile lui şi să fie manierat şi atent în timpul conversaţiei. Dacă copiii sunt nepoliticoşi, acest lucru va lăsa o impresie neplăcută. — Prov. 29:15.
6 Aspectul nostru trebuie să le demonstreze altora că suntem miniştri ai Cuvântului lui Dumnezeu. Îmbrăcămintea şi ţinuta noastră nu trebuie să fie nici murdare şi neîngrijite, dar nici ţipătoare şi extravagante. Aspectul nostru trebuie să fie întotdeauna demn de vestea bună. (Compară cu Filipeni 1:27.) Acordând o deosebită atenţie aspectului nostru şi instrumentelor pe care le folosim, nu le vom da altora un motiv de poticnire sau de a găsi ceva defectuos în ministerul nostru (2 Cor. 6:3, 4). Vorbirea şi conduita noastră exemplare adaugă o calitate atrăgătoare la mesajul Regatului, aducându-i onoare lui Iehova. — 1 Pet. 2:12.