Nu rataţi scopul libertăţii acordate de Dumnezeu
„Unde este spiritul lui Iehova, acolo este libertate.“ — 2 CORINTENI 3:17, NW.
1. De ce li se aplică Martorilor lui Iehova textul din Isaia 65:13, 14?
IEHOVA este Dumnezeul libertăţii. Şi ce binecuvîntare este libertatea acordată de Dumnezeu! Deoarece slujitorii săi dedicaţi au o asemenea libertate, următoarele cuvinte ale Suveranului Domn Iehova li se aplică lor: „Iată, slujitorii mei vor mînca, dar voi, voi veţi suferi de foame! Iată, slujitorii mei vor bea, dar voi, voi veţi suferi de sete! Iată, slujitorii mei se vor bucura, dar voi, voi veţi suferi ruşine! Iată, slujitorii mei vor izbucni în strigăte de bucurie datorită bunăstării inimii lor, dar voi, voi veţi scoate ţipete din cauza inimii voastre îndurerate şi veţi urla din cauza totalei deprimări a spiritului“. — Isaia 65:13, 14, NW.
2. De ce este prosper spiritualiceşte poporul lui Iehova?
2 Membrii poporului lui Dumnezeu se bucură de această stare prosperă în sens spiritual deoarece sînt conduşi de spiritul său, ori forţa sa activă. Apostolul Pavel a spus: „Iehova este Spiritul; şi unde este spiritul lui Iehova, acolo este libertate“ (2 Corinteni 3:17, NW). Care este scopul libertăţii acordate de Dumnezeu? Şi ce se cere din partea noastră ca să-l folosim din plin?
Libertatea pe care o are Dumnezeu
3. Ce fel de libertate are Dumnezeu, şi de ce?
3 Numai Iehova are libertate absolută. Nimeni dintre creaturile sale nu îi poate limita libertatea, deoarece el este Dumnezeul Atotputernic şi Suveranul universului. După cum a spus fidelul Iov, „cine i se poate opune? Cine îi va spune: «Ce faci?»“ (Iov 9:12, NW). În mod asemănător, regele babilonean Nebucadneţar a fost constrîns să recunoască: „Nu există nimeni care să-i poată opri mîna sau care să-i poată spune [lui Dumnezeu]: «Ce ai făcut?»“ — Daniel 4:35, NW.
4. Cum se face că Iehova îşi menţine libertatea în cadrul unor limite?
4 Totuşi, propriile principii drepte ale lui Iehova menţin această libertate absolută în cadrul unor limite. Lucrul acesta a fost ilustrat de Avraam cînd şi-a exprimat îngrijorarea faţă de locuitorii Sodomei şi a întrebat: „Cel care judecă tot pămîntul nu va face ce este drept?“ Răspunsul lui Dumnezeu arată că el recunoaşte responsabilitatea de a face ce este drept. El nu ar fi distrus Sodoma dacă ar fi rămas în ea vreo persoană dreaptă (Geneza 18:22–33). Dumnezeu îşi menţine libertatea între anumite limite şi datorită faptului că iubirea şi înţelepciunea sa îl fac încet la mînie, iar el exercită stăpînire de sine. — Isaia 42:14.
Limitele libertăţii umane
5. Care sînt cîţiva factori care limitează libertatea umană?
5 Deşi Iehova are libertate absolută, toţi ceilalţi acţionează în cadrul limitelor fixate de natura, capacităţile şi zona în care locuiesc, precum şi de factori ca durata limitată de viaţă prezentă a oamenilor păcătoşi. Dumnezeu l-a creat pe om cu libertate perfectă de acţiune în cadrul domeniului pe care Iehova i l-a fixat. Există mai multe motive pentru care libertatea umană este limitată, nu absolută.
6. Ce efect are asupra libertăţii noastre faptul că sîntem răspunzători înaintea lui Dumnezeu?
6 În primul rînd, libertatea umană este limitată deoarece Dumnezeu l-a creat pe om pentru a servi scopului Său. Iehova este ‘demn de a primi gloria şi onoarea şi puterea deoarece el a creat toate lucrurile şi datorită voinţei sale au existat ele şi au fost create’ (Apocalipsa 4:11, NW). Deci omul este răspunzător în faţa Făuritorului său, care, pe bună dreptate, a făcut legi prin care oamenii să fie guvernaţi. În Israelul antic, sub Legea mozaică, Dumnezeu cerea ca cei care abuzau de numele său ori încălcau legea sabatului să fie omorîţi (Exodul 20:7; 31:14, 15; Leviticul 24:13–16; Numeri 15:32–36). Cu toate că noi, în calitate de creştini, nu ne aflăm sub Lege, libertatea noastră este limitată deoarece sîntem răspunzători înaintea lui Iehova, care este Judecătorul, Legislatorul şi Regele nostru. — Isaia 33:22; Romani 14:12.
7, 8. a) Cum limitează legile fizice libertatea umană? b) Ce alte legi ale lui Dumnezeu limitează libertatea noastră ca oameni?
7 În al doilea rînd, libertatea umană este limitată din cauza legilor fizice ale lui Dumnezeu. De exemplu, din cauza legii gravităţii, omul nu poate sări de pe un zgîrie-nori fără să se rănească sau să moară. Este limpede că legile fizice ale lui Dumnezeu limitează libertatea omului de a face anumite lucruri.
8 În al treilea rînd, libertatea umană este limitată din cauza legilor morale ale lui Dumnezeu. După toate probabilităţile, ai observat împlinirea a ceea ce a scris Pavel în Galateni 6:7, 8: „Nu vă lăsaţi înşelaţi: «Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit». Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui păcătoasă, va secera din firea lui păcătoasă stricăciunea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică“. În mod incontestabil, legile morale ale lui Iehova Dumnezeu ne limitează, de asemenea, libertatea, dar pentru a dobîndi viaţă ni se cere să ascultăm de ele.
9. Cum este limitată libertatea noastră de faptul că aparţinem societăţii umane?
9 În al patrulea rînd, libertatea omului este limitată deoarece el aparţine societăţii umane. De aceea el trebuie să aibă libertate numai în măsura în care aceasta nu o stînjeneşte în mod nejustificat pe a altora. Creştinii trebuie să fie supuşi „autorităţilor superioare“, ascultînd de ele atîta timp cît acestea nu cer să violăm legile lui Dumnezeu (Romani 13:1; Faptele 5:29). De exemplu, trebuie să ascultăm de legile referitoare la plata impozitelor, la viteza cu care conducem automobilul etc. Faptul că trebuie să ascultăm de aceste legi ale „Cezarului“ arată încă o dată că libertatea pe care ne-a acordat-o Dumnezeu nu este absolută. — Marcu 12:17; Romani 13:7.
De ce libertate relativă?
10, 11. De ce le-a dat Iehova libertate relativă oamenilor?
10 De ce le-a acordat Dumnezeu oamenilor libertate relativă? Un motiv a fost acela ca Dumnezeu, Creatorul nostru, să aibă pe pămînt creaturi inteligente care să-i aducă onoare şi laudă prin cuvinte şi o conduită excelente. Oamenii pot face aceasta, pe cînd animalele nu. Fiind guvernate de instinct, animalele nu ştiu nimic despre conduita morală. Puteţi dresa un cîine să nu ia un anumit obiect, dar nu îl veţi putea învăţa că hoţia este ceva rău. Avînd, cum s-ar spune, acţiunile programate, animalul nu poate lua hotărîri care să-i aducă laudă şi onoare lui Dumnezeu, pe cînd omul este liber să aleagă să-i slujească din iubire şi apreciere Făuritorului său.
11 Dumnezeu acordă oamenilor această libertate şi spre folosul şi fericirea lor. Ei îşi pot exercita libertatea relativă prin creativitate, inventivitate, bunăvoinţă şi cooperare. Oamenii au, de asemenea, libertatea de alegere în probleme cum ar fi profesiunea şi zona de locuit. Azi factorii economici şi politici limitează, deseori, libertatea de alegere, însă aceasta se poate datora lăcomiei umane, nu modului în care Dumnezeu a creat omenirea iniţial.
12. De ce se află în robie majoritatea oamenilor?
12 Deşi Iehova le-a acordat oamenilor multă libertate, marea lor majoritate se află azi într-o robie plină de frustrări. Ce s-a întîmplat? Prima pereche umană, Adam şi Eva, a ratat scopul libertăţii acordate de Dumnezeu. Ei au depăşit limitele divine impuse libertăţii lor şi au sfidat guvernarea dreaptă a lui Dumnezeu în calitate de Suveranul Domn, Iehova, peste ei (Geneza 3:1–7; Ieremia 10:10; 50:31). Nefiind mulţumiţi să-şi folosească libertatea pentru a-l onora pe Dumnezeu, ei au folosit-o în mod egoist, pentru a decide singuri ce este bine şi ce este rău, alăturîndu-se, astfel, lui Satan în rebeliunea împotriva lui Iehova. Dar, în loc să obţină mai multă libertate, păcătoşii Adam şi Eva au fost supuşi la restricţii aspre şi robie apăsătoare, la diminuarea libertăţii şi, în final, la moarte. Descendenţii lor au moştenit pierderea libertăţii. „Căci toţi au păcătuit şi sînt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu.“ „Plata păcatului este moartea.“ — Romani 3:23, NW; 5:12; 6:23.
13. De ce a reuşit Satan să-i facă sclavi pe oameni?
13 Din cauza rebeliunii din Eden, Adam şi descendenţii săi au ajuns robi şi ai lui Satan Diavolul. De ce? Deoarece, evident, „toată lumea zace în Cel Rău“ (1 Ioan 5:19)! Datorită puterii şi capacităţii sale superioare a reuşit Satan să înşele şi să-i facă sclavi pe toţi oamenii care s-au înstrăinat de Dumnezeu. Mai mult decît atît, oameni egoişti au stăpînit peste semenii lor spre paguba acestora (Eclesiastul 8:9). Deci omenirea, în general, este acum în robia păcatului şi a morţii, a lui Satan şi a demonilor săi, precum şi a sistemelor politice, economice şi religioase ale lumii.
Adevărata libertate a devenit posibilă
14. De ce anume este strîns legată speranţa omenirii de libertate adevărată?
14 Dobîndirea libertăţii faţă de păcat, moarte, Diavol şi lumea acestuia este strîns legată de hotărîrea lui Dumnezeu de a rezolva controversa referitoare la legitimitatea propriei sale suveranităţi asupra universului. Întrucît Satan a generat această controversă, Iehova i-a permis să rămînă în existenţă, aşa cum i-a permis lui Faraon să existe un timp. Aceasta pentru ca Iehova să-şi demonstreze pe deplin puterea şi să-şi declare numele pe tot pămîntul (Exodul 9:15, 16). În curînd Dumnezeu se va justifica în calitate de Suveran universal şi îşi va sfinţi numele sfînt prin înlăturarea oprobriului care a fost adus asupra sa de rebeliunea lui Satan, a lui Adam şi a Evei. Astfel, cei care se tem de Iehova vor fi eliberaţi din robia păcatului şi a morţii şi vor fi aduşi într-o lume nouă, a libertăţii acordate de Dumnezeu. — Romani 8:19–23.
15. Ce rol a jucat Isus pentru a se reda omenirii libertatea?
15 Pentru a reda omenirii libertatea, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său ca om, pe pămînt. Renunţînd de bunăvoie la viaţa sa de om perfect, Isus Cristos — Fiul lui Dumnezeu — a furnizat jertfa de răscumpărare, baza pentru eliberarea omenirii (Matei 20:28). De asemenea, el a proclamat un mesaj de eliberare. La începutul ministerului său el şi-a aplicat sieşi cuvintele: „Spiritul Suveranului Domn Iehova este asupra mea deoarece Iehova m-a uns să le anunţ celor blînzi o veste bună. El m-a trimis să-i pansez pe cei cu inima zdrobită, să le proclam libertatea celor luaţi captivi, iar prizonierilor deschiderea largă a ochilor“. — Isaia 61:1, NW; Luca 4:16–21.
16. Ce paşi trebuiau să facă evreii din secolul întîi pentru a dobîndi adevărata libertate?
16 Cum aveau să obţină oamenii această libertate? Isus a zis: „Dacă rămîneţi în cuvîntul Meu, sînteţi în adevăr ucenicii Mei, veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi“. Astfel, continuatorii lui Isus au ajuns să se bucure de libertate spirituală (Ioan 8:31, 32, 36). Isus i-a zis mai tîrziu guvernatorului roman Pontius Pilat: „Eu pentru aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume: ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu“ (Ioan 18:37). Evreii care au acceptat adevărul predicat şi exemplificat prin Isus s-au căit de păcate, şi-au corectat conduita greşită, s-au prezentat la Iehova şi au fost botezaţi aşa cum a fost Isus (Matei 3:13–17; Faptele 3:19). În felul acesta, ei au ajuns să se bucure de libertatea relativă acordată de Dumnezeu.
17. De ce acordă Iehova libertate slujitorilor săi?
17 Iehova acordă libertate slujitorilor săi loiali în primul rînd pentru justificarea propriei sale suveranităţi, dar şi pentru binele sau folosul lor. El i-a eliberat pe israeliţi din robia egipteană pentru ca ei să poată să-l glorifice ca regat de preoţi, ca martori ai săi (Exodul 19:5, 6; Isaia 43:10–12). În mod asemănător, Iehova şi-a scos poporul din exilul babilonean în primul rînd pentru a-şi reconstrui templul şi a restabili adevărata închinare (Ezra 1:2–4). Cînd exilaţii s-au îngrijit numai de propriul bine material, Iehova i-a trimis pe profeţii săi Hagai şi Zaharia să le amintească de obligaţiile pe care le aveau faţă de Dumnezeu. Faptul că libertatea acordată lor de Dumnezeu a fost pusă în adevărata ei lumină a avut drept rezultat terminarea templului, spre gloria lui Dumnezeu, precum şi binele şi bunăstarea poporului său.
Să nu ratăm scopul libertăţii acordate de Dumnezeu
18. De ce se poate spune că slujitorii moderni ai lui Iehova nu au ratat scopul libertăţii acordate lor de Dumnezeu?
18 Dar cum stau lucrurile cu slujitorii lui Dumnezeu din perioada modernă? Ca organizaţie, ei nu au ratat scopul libertăţii acordate lor de Dumnezeu. În anii 1870 ei au început să se elibereze de erorile babilonice şi să se bucure de o mai mare libertate creştină. Aceasta se petrecea conform cu Proverbele 4:18, NW, unde se spune: „Cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare care devine din ce în ce mai clară pînă cînd ziua va fi ferm stabilită“. Totuşi, aşa cum poporul antic al lui Dumnezeu a fost luat pentru un timp în captivitatea babiloneană, slujitorii lui Iehova au ajuns, în 1918, într-o anumită măsură, în robia Babilonului celui Mare (Apocalipsa 17:1, 2, 5). Membrii acestui imperiu mondial al religiei false au exultat cînd cei „doi martori“ figurativi au zăcut morţi spiritualiceşte. Dar, prin bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu, slujitorii săi unşi au fost reînsufleţiţi în 1919, fiind eliberaţi în sens spiritual (Apocalipsa 11:3, 7–11). Făcînd uz de libertatea acordată lor de Dumnezeu, ei au devenit martori zeloşi ai Celui Preaînalt. Aşadar, cît de potrivit a fost ca, în 1931, să adopte cu bucurie numele de Martori ai lui Iehova (Isaia 43:10–12)! Îndeosebi din 1935 încoace, Martorilor unşi li s-a alăturat „o mare mulţime“ ai cărei membri speră să obţină viaţă eternă pe pămînt. Nici aceştia nu ratează scopul libertăţii acordate lor de Dumnezeu. — Apocalipsa 7:9–17.
19, 20. a) Care este un mod remarcabil în care poporul lui Iehova şi-a folosit din plin libertatea acordată de Dumnezeu? b) În ce alt mod însemnat îşi folosesc din plin Martorii lui Iehova libertatea acordată de Dumnezeu?
19 Membrii poporului lui Iehova îşi folosesc din plin libertatea acordată de Dumnezeu în două moduri cu totul remarcabile. În primul rînd, ei o folosesc pentru a urmări un mod de conduită corect (1 Petru 2:16). Şi ce reputaţie excelentă au ei în această privinţă! De exemplu, un om a intrat odată într-o Sală a Regatului din Zürich, Elveţia, şi a spus că dorea să devină Martor al lui Iehova. Fiind întrebat de ce, el a declarat că sora lui era Martoră şi că fusese exclusă pentru imoralitate. El a spus: ‘Aceasta este organizaţia cu care vreau să mă asociez — cea care nu tolerează conduita greşită’. Pe bună dreptate, New Catholic Encyclopedia a observat că Martorii lui Iehova şi-au cîştigat reputaţia de a fi „una dintre grupările care se comportă cel mai bine din lume“.
20 În al doilea rînd, Martorii lui Iehova îşi folosesc libertatea acordată lor de Dumnezeu prin îndeplinirea însărcinării de a predica vestea bună a Regatului aşa cum a făcut Isus (Matei 4:17). Prin cuvinte şi prin intermediul publicaţiilor, ei anunţă Regatul lui Iehova atît formal, cît şi informal. Făcînd astfel, ei trag personal mari foloase în sensul că îşi întăresc credinţa, iar speranţa lor devine mai luminoasă. În plus, această activitate serveşte atît la salvarea lor, cît şi a celor care îi ascultă (1 Timotei 4:16). Referitor la activitatea amintită, cartea Dynamic Religious Movements spunea: „Ar fi greu să găseşti membri ai unei alte grupări care să lucreze din greu pentru religia lor, aşa cum fac Martorii“.
21. Ce dovadă există că Iehova binecuvîntează ministerul poporului său?
21 Cît ne binecuvîntează Iehova ca să îndeplinim scopul libertăţii acordate nouă de Dumnezeu! Aceasta se poate vedea din raportul serviciului de teren pe anul trecut — o cifră record de peste patru milioane de vestitori ai Regatului şi peste zece milioane de persoane care au asistat la Comemorarea morţii lui Isus. Într-un raport se arată că Irlanda a înregistrat 29 de recorduri lunare consecutive în ce priveşte numărul de vestitori; Mexicul a înregistrat 78 de recorduri în 80 de luni, iar Japonia a avut 153 de recorduri în serie!
Folosiţi-vă din plin libertatea acordată de Dumnezeu
22. Care este esenţa cîtorva întrebări incitante pe care ni le-am putea pune?
22 Dacă te numeri printre Martorii dedicaţi ai lui Iehova, îţi foloseşti din plin libertatea acordată de Dumnezeu? Fiecare dintre noi ar face bine să-şi pună întrebarea: ‘Sînt eu atent ca să-mi folosesc libertatea acordată de Dumnezeu, astfel încît să evit a poticni pe cineva printr-o conduită incorectă? Mă supun eu cu conştiinciozitate legilor Cezarului, punînd totuşi pe prim-plan legea lui Dumnezeu? Cooperez eu din plin cu bătrînii congregaţiei? Îmi folosesc eu din plin libertatea acordată de Dumnezeu ca să predic vestea bună? Sînt eu întotdeauna ‘ocupat din plin în lucrarea Domnului’? Urmăresc eu cu pasiune o carieră laică atunci cînd, de fapt, aş putea să-mi folosesc mai bine — prin extinderea ministerului şi prin aspirarea la responsabilităţi mai mari în congregaţie sau prin serviciul cu timp integral — libertatea acordată de Dumnezeu’? — 1 Corinteni 15:58, NW.
23. Ce ar trebui să facem pentru a nu rata scopul libertăţii acordate de Dumnezeu?
23 Fie ca toţi ‘să gustăm şi să vedem că Iehova este bun’ (Psalmul 34:8, NW). Să ne încredem în el, să ne conformăm legilor sale şi să-i glorificăm sfîntul nume, anunţînd cu zel Regatul său. Amintiţi-vă că cei ce ‘seamănă din belşug vor şi secera din belşug’ (2 Corinteni 9:6, NW). Aşadar, să efectuăm din inimă serviciul pentru Iehova şi să demonstrăm că nu am ratat scopul libertăţii acordate nouă de Dumnezeu.
Cum ai răspunde?
◻ Ce fel de libertate are Dumnezeu?
◻ Ce limite are libertatea umană?
◻ Cum a devenit posibilă adevărata libertate?
◻ Ce trebuie să facem pentru a evita ratarea scopului libertăţii acordate de Dumnezeu?
[Legenda fotografiei de la pagina 9]
Libertatea umană este limitată de factori ca legea gravităţii