Cîntarea 222

Aţintiţi-vă ochii asupra premiului

(2 Corinteni 4:18)

1. Cînd cei ce-s orbi vedea-vor iar

Şi surzii auzi-vor iar‚

Cînd iar pustia va-nflori

Şi ape în deşert vor fi‚

Cînd şchiopi‚ ca cerbii vor sălta‚

Cînd cei iubiţi n-or mai pleca‚

Pe-acestea o să le trăiţi‚

Spre premiul promis de priviţi.

2. Şi cînd cei muţi vorbi-vor iar‚

Bătrînii tineri fi-vor iar‚

Belşug pămîntul cînd va da

Şi tot ce-i bun nu va-nceta‚

Cînd numai cîntec de copii

Va fi-mprejur şi bucurii‚

Vedea-veţi morţii reveniţi‚

Spre premiul promis de priviţi.

3. Cînd împreună lupi cu miei

Vor fi şi urşii cu viţei

Şi doar un prunc cu ei va sta

Şi-ndemnul său vor asculta‚

Cînd orice plîns se va sfîrşi‚

Dureri şi temeri n-or mai fi‚

Pe-acestea o să le simţiţi‚

Spre premiul promis de priviţi.