Cum să obţinem o mai mare bucurie în urma întrunirilor
1 Întrunirile sunt esenţiale pentru bunăstarea noastră spirituală. Bucuria care decurge din ele este indisolubil legată de ceea ce facem înainte de întruniri, în timpul acestora şi după ele. Cum ne putem ajuta pe noi înşine şi pe alţii să ne păstrăm la un înalt nivel bucuria de a asista la întruniri?
2 Înainte de întruniri: Pregătirea are o influenţă directă asupra bucuriei pe care o obţinem la întruniri. Când suntem bine pregătiţi, suntem mai dispuşi să acordăm atenţie şi să participăm. În plus, trebuie să pregătim bine fiecare temă pe care o primim, având ca obiectiv să transmitem informaţiile cu exactitate, conform instrucţiunilor, şi să captăm şi să menţinem viu interesul auditoriului. Trebuie să repetăm bine temele. Când contribuim la realizarea unor întruniri dinamice şi ziditoare, care vor fi spre folosul tuturor, progresul nostru devine evident, iar bucuria noastră este mai mare. — 1 Tim. 4:15, 16.
3 În timpul întrunirilor: Faptul de a da răspunsuri la întruniri ne poate ajuta să ne bucurăm mai mult de ele. Temele care solicită participarea cu răspunsuri a auditoriului ar trebui să fie privite ca teme repartizate fiecărui membru al congregaţiei. De obicei, răspunsurile scurte şi la obiect sunt cele mai eficiente. Relatarea succintă a unor experienţe ziditoare poate avea un efect încurajator şi înviorător, iar noi ar trebui să fim prompţi să includem astfel de experienţe în cadrul programului ori de câte ori se cere acest lucru (Prov. 15:23; Fap. 15:3). Când prezentăm o temă la întrunire, trebuie să vorbim cu entuziasm şi convingere, făcând ca această temă să fie interesantă, realistă şi practică.
4 După întruniri: Cu toţii vom trage foloase dacă le vom adresa altora un cuvânt plăcut, un salut prietenos şi dacă vom discuta pe marginea câtorva idei-cheie care au fost analizate la întruniri. Dacă ne exprimăm bucuria de a-i vedea pe tineri, pe vârstnici şi pe cei noi participând, acest lucru va face ca iubirea noastră frăţească să devină mai profundă. În loc să îi criticăm pe cei care poate că lipsesc de la întruniri, ar trebui să împărtăşim cu ei bucuria pe care o simţim în urma asistării la întruniri, încurajându-i astfel şi pe ei să asiste. — Evr. 10:24, 25.
5 Să nu ne privăm de această măsură esenţială care ne oferă posibilitatea de a avea un schimb de încurajări (Rom. 1:11, 12). Dacă depunem eforturi sincere cu conştiinciozitate, cu toţii ne putem păstra bucuria de a asista la întrunirile creştine.